Romania in presa internationala

Mostenitorii lui Dracula.

De la o vreme incoace, presa occidentala incepe sa fie mai obiectiva cand scrie despre Romania. Vremea aurolacilor a trecut,
chiar daca subiectul care ii seduce in continuare pe ziaristii de la Paris sau Berlin sunt imparatul rromilor Iulian si supusii lui care scormonesc prin gunoaie. Totusi, imaginea noastra in lume s-a inseninat.
Desigur, bunavointa are o explicatie: prezenta masiva a investitorilor occidentali in Carpati dovedeste ca tara lui Dracula are mai mult de oferit Europei, decat mahalale sordide, hoti de buzunare si cersetori

Ceasul din Piata Universitatii pare un corp strain, plantat in mijlocul ei: o structura de aluminiu inalta de trei metri, cu afisaj digital, incadrata de splendide cladiri in stil baroc, dintre cele ce au adus candva Bucurestiului denumirea de "micul Paris rasaritean". 452, 451, 450... Ceasul numara zilele ramase pana la marele eveniment din ianuarie 2007 - aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
O tara in pozitie de asteptare. In acest stat din vecinatatea Marii Negre, Ue este mai populara ca oriunde. Reporterii unui post de televiziune local au chestionat trecatorii intalniti pe strazile Capitalei: 80% s-au pronuntat pentru o aderare cat mai rapida. Rezultatul coincide cu evaluarile sondajelor de opinie efectuate la scara nationala, in pofida faptului ca, datorita obligatiilor dictate sever de la Bruxelles, preturile la gaze, apa calda si energie electrica inregistreaza inca de pe acum un ritm de crestere accelerat, cu care salariile nu tin pasul. Un vanzator de ziare agita in aer un jurnal. Pe prima pagina, fotografiat in toata splendoarea, capatul unui furtun de alimentare de la pompa de benzina, amenintator ca un revolver, iar dedesubt o curba ascendenta, asemanatoare cu graficul febrei dintr-o fisa de spital. Intr-un singur an pretul benzinei s-a dublat, depasind valoarea de un euro. "Macar in aceasta privinta am ajuns la nivel european", remarca sarcastic editorialistul. Dar o studenta are alta parere: "De pe vremea fostului dictator comunist Ceausescu, parintii nostri au invatat sa se descurce cu greutatile, fara sa-si piarda vreodata speranta. Bucurati-va ca ne veti avea alaturi, voi, cei din statele Ue. Suntem buni in situatii de criza si ne pricepem s-o scoatem la capat cu mijloace modeste".
Tot aici, in Piata Universitatii, la doi pasi de ceasul intrarii in Europa, cativa tineri vand copii-pirat ale unor programe de calculator cu 15 lei, aproximativ 4 euro. Originalele costa mult mai mult. Din pricina unor asemenea afaceri ilegale, fie ele marunte sau de anvergura, comisarii de la Bruxelles cer insistent reorganizarea sistemului judiciar, ca si reforme economice si combaterea coruptiei.
Un comerciant dubios ne imbie sa cumparam radacini de leac contra reumatismului si a hipertensiunii. Truda prin paduri si orele petrecute in asteptarea clientilor i-au uscat chipul, facandu-l aidoma cu radacinile dezgropate de el in munti. "Sa nu ne spuna cei de la Bruxelles cum sa ne taiem noi porcii si ce sa mancam si ce doctorii sa luam, cand ne doare ceva", bombane el. "N-are rost sa fim toti la fel in Europa. Inchipuiti-va ca m-as apuca eu sa-mi tai varfurile degetelor, ca sa le am pe toate de aceeasi lungime. Asta am trait-o deja pe timpul comunistilor."
Dedu, un pui de tigan cu parul valvoi, se tine ca scaiul de doi turisti americani, cersind in gura mare cativa lei. Abia seara, el si prietenii lui pornesc catre casa. Drumul e lung, ei fac blatul in autobuze, iar la sfarsit, mai au de umblat pe jos niste kilometri. Dedu locuieste impreuna cu parintii si cu patru frati in afara orasului, langa o groapa de gunoi. Traiesc din ce gaseste cu cale sa lepede monstrul gigantic Bucuresti. Scotocesc printre resturile urat mirositoare, cautand bucati de metal, cutii de conserve si sticle. Ca sa incalzeasca o supa chioara, mama inteteste focul cu butelii goale de plastic. Are 48 de ani, insa arata ca de 70. Barbatul ei nu s-a putut ridica din pat de mai multe zile. "Plamanii", horcaie el. "N-avem bani pentru doctor. Si, dac-o fi sa crap, nici preotul n-o sa ma ingroape pe gratis. Asa de scarba le e romanilor de noi, rromii." Din cele circa 22 milioane de romani, se estimeaza ca in jur de doua milioane sunt tigani. Fericirea visata de tatal lui Dedu e sa-si injghebeze o baraca putin mai incapatoare, pe marginea unei alte gropi de gunoi, mai mari, si sa castige ceva mai multi bani. Odata cu Romania, vor intra in Europa si aceste mahalale sordide.
Tara are probleme reale, dar si de imagine. Cand vine vorba de Romania, numerosi cetateni ai Uniunii Europene se gandesc mai intai la contele Dracula si hotii de automobile, la contrabanda cu tigari, orfelinatele mizere si saracia crunta. Multi o considera un stat de tigani, inclusiv din cauza sonoritatii apropiate a celor doua cuvinte: Romania si rromi. Romanii se mandresc cu faptul ca se trag din colonistii romani, al caror sange s-a amestecat mai tarziu cu al slavilor, sositi si ei pe aceste meleaguri.
Rareori se intampla ca Romania sa atraga atentia presei internationale. De pilda, atunci cand Florin Cioaba, regele tiganilor, ingrozeste Parlamentul European, maritandu-si fiica de numai 13 ani, Ana Maria, cu un baietandru, de asemenea minor. "Asa sunt traditiile noastre. Astfel fata n-o ia razna, stie unde i-e locul, nu pierde vremea prin discoteci, nu se atinge de droguri si n-are de-a face cu alti barbati", spune Cioaba. Iar cuvantul lui cantareste greu. Ii place sa poarte pe cap o coroana de aur, iar in mana dreapta tine un sceptru masiv, impodobit cu rubine si smaralde. Regele fara tara nu e doar seful suprem al stirpei caldararilor care, potrivit afirmatiilor sale, numara cam la trei milioane de suflete, raspandite in lumea larga, ci si vicepresedintele Uniunii Internationale a Rromilor.
In vara trecuta, Romania a mai dat nastere unor comentarii negative si din pricina unui exorcism cu deznodamant tragic. In Manastirea Sfanta Treime, aflata nu departe de granita cu Republica Moldova, monahul Daniel Corogeanu, un barbat uscativ, cu ochi albastri si barba de un rosu aprins, ajutat de patru tinere calugarite, a imobilizat-o pe novicea in varsta de 23 de ani, Irina Cornici, legand-o cu lanturi de o cruce, i-a astupat gura cu un calus si a lasat-o fara mancare si apa trei zile, pana cand fata a murit. "Era posedata de duhuri rele", s-a justificat monahul. Biserica ortodoxa nu s-a solidarizat cu el, totusi, multi dintre clericii de rang inalt iau apararea exorcismului, socotit a fi una dintre "sfintele Taine ale Bisericii". Alexandru, staretul unei manastiri invecinate, pledeaza pentru ideea ca a fost un simplu accident sau, cum s-ar spune, o pierdere colaterala in cursul unei generoase actiuni de salvare. La intalnirea avuta cu persoane din conducerea unor concerne germane, el a citat cu placere din filosoful francez Voltaire si si-a exprimat indignarea fata de intoleranta cultelor neoprotestante, care agita spiritele in Romania, instigand contra homosexualilor, in vreme ce drept-credinciosii fac deosebirea dintre pacat si pacatos. Asadar, dragostea intre doi oameni de acelasi sex este condamnabila, totusi homosexualului nu i se refuza iubirea lui Dumnezeu. Intr-o privinta, insa, staretul nu lasa loc de dubii: "Diavolii se manifesta tot mai agresiv. Nu putem renunta la alungarea duhurilor rele prin rugaciune".
Astfel de scandaluri submineaza eforturile romanilor de a fi recunoscuti, in cele din urma, drept buni europeni. "Incepem sa ne simtim asemenea unui musafir nepoftit care, dupa ce a facut sacrificiul de a-si cumpara haine noi, tot nu e destul de elegant pentru membrii consacrati ai clubului", se plange Mircea Vasilescu, redactorul sef al saptamanalului de tinuta intelectuala "Dilema veche".
Cu toate acestea, evolutia recenta a Romaniei pune in evidenta un sir de succese. 98% din intreprinderile aflate pe timpul lui Ceausescu in proprietatea statului sunt astazi privatizate, sistemul de impozitare bazat pe cota unica de 16% e apreciat ca revolutionar, economia a atins in 2004 o crestere de 8%, iar volumul vanzarilor de autoturisme s-a dublat in primele sase luni ale acestui an.
De la caderea lui Ceausescu au trecut 16 ani. Despotul comunist si-a lasat poporul sa flamanzeasca, in timp ce granele si carnea luau calea exportului. Din ordinul sau, unii opozanti ai regimului au fost iradiati, pentru ca in final sa moara de cancer. A angajat 700 de arhitecti, 20.000 de muncitori si se crede ca ar fi cheltuit 3,3 miliarde de dolari pentru construirea Casei Poporului. A doua cladire ca marime de pe glob adaposteste acum, alaturi de cele doua camere ale Parlamentului, si un muzeu de arta moderna.
Cel mai frapant simbol al schimbarii se gaseste in Piata Revolutiei din centrul Bucurestiului. Un fost sediu al Securitatii, unde imbracamintea, alimentele si bauturile destinate lui Ceausescu erau examinate pentru a se preveni o tentativa de otravire, apartine astazi Uniunii Arhitectilor. Pe resturile de ziduri ramase in picioare dupa distrugerea cladirii in timpul luptelor de strada de la Revolutie, noii proprietari au inaltat o indrazneata constructie de sticla. Inauntru, germanul Fritz Niemetz si sotia lui romanca au amenajat o cafenea. Sandviciurile poarta nume de tari ale fostului dusman de clasa: Italia, Germania, Franta. Sticla de coniac Hennessy se vinde la un pret ce nu e la indemana oricui - echivalentul in lei a 20 euro. Insa tinerii oameni de afaceri cheltuiesc fara sa se uite la bani si discuta cu aprindere despre cele mai bune oportunitati de investitii la ordinea zilei.
S-a gandit oare ministrul american al apararii, Donald Rumsfeld, la Romania, atunci cand a facut distinctia intre vechea si noua Europa? Tara priveste inainte si cetatenii ei nu se plang, deoarece stiu ca viitorul va fi in orice caz mai bun decat trecutul. Aici, copilandri de 18 ani devin agenti de asigurari, fara a fi absolvit vreun curs de instruire, iar la 25 de ani, unii detin functii de manager, desi n-au vazut cum arata pe dinauntru o facultate cu profil economic.
Romania are cel mai tanar guvern din Europa. "Vrem sa schimbam totul in tara, de sus pana jos", declara ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu. Istoricul de 37 de ani si-a facut studiile la Oxford, continua sa locuiasca la etajul opt al unui bloc construit din prefabricate, in concediu obisnuieste sa-si sune zilnic colaboratorii apropiati, comunicandu-le noile lui idei, si nu ezita sa sacrifice o jumatate de ceas, ca sa explice unui sef de serviciu, om de 50 de ani, cum se redacteaza un memorandum. Cand fotoreporterul revistei "Stern" ii propune sa pozeze cu costum si cravata intr-o barca cu vasle, impreuna cu ministrul de finante si cu un alt membru al cabinetului, ministrul pentru relatia cu Parlamentul, ambii sub 40 de ani, el se entuziasmeaza pe loc: "Asta va simboliza pornirea la drum a tarii noastre, da, s-o facem". Trei ore mai tarziu, mica intalnire la nivel inalt e organizata, dar o furtuna dezlantuita din cer senin zadarniceste planul. "Vremea nu asculta de noi", ofteaza ministrii. Ramanem intr-o sala de primire din cladirea Ministerului de Externe. Ungureanu pune pe masa telefoanele lui mobile, cinci la numar,iar colegii sai isi deschid laptop-urile. Mesajul pe care vor sa-l transmita astfel e urmatorul: Romania inseamna mai mult decat un ansamblu folcloric din Maramures ori ciobanii bolovanosi, intalniti in poienile din Carpati.
Si Andreea Kremm si-ar putea gasi locul intr-un clip publicitar despre tanara Romanie. A implinit abia 25 de ani si e deja milionara. Nu mai inalta de 1,57 m, are energia tumultuoasa a unui parau de munte si succesul ei poate servi ca exemplu. Cei peste o suta de angajati ai sai din Timisoara vorbesc in sase limbi, raspund la intrebari si noteaza comenzi de pretutindeni din Europa, printre altele si pentru distribuitorul de anvelope Delticom din Hanovra, principalul client al Andreei Kremm.
Globalizarea a ajuns in Romania inca inainte ca visul aderarii la Ue sa se implineasca, insa lucrurile stau cu totul altfel decat in cazul delocalizarii capacitatilor de productie occidentale catre China, India sau Brazilia. Aici, guvernele europene au sansa de a putea stabili reguli in privinta salariului minim, a programului de lucru si a protectiei mediului.
De la Timisoara pana la Bacau, in nord-estul tarii, sunt de parcurs 600 km. Drumul trece pe langa mirifice lacuri de munte, bisericute vechi si sate parca toropite de visare, unde vezi mai multe carute trase de cai decat masini. Apoi, pe langa fabrici de produse chimice, acum darapanate, colosi de beton cu ferestrele sparte, aratand ca picati din cer in acest peisaj idilic. Iti bruscheaza privirea si combinatia stridenta de albastru si galben a halelor Metro si Praktiker, martore ale unei noi invazii, cea a capitalistilor.
Pe sosele si canale fluviale, ca si la intrarile unor scoli si centre administrative, apare inscriptia: "Construit cu sprijinul Ue". De la Bruxelles se va primi anul acesta o infuzie de 1,3 miliarde euro, ca ajutor pentru aderare. In fata unei gradinite, flutura in vant nu mai putin de trei drapele: al Romaniei, al Uniunii Europene si al Nato. Ele simbolizeaza politica indragitului presedinte Traian Basescu. Ue va garanta progresul economic al tarii, iar Nato - securitatea ei militara. Presedintele a trimis 860 de soldati alaturi de americani in razboiul din Irak si totodata a permis puscasilor marini sa se antreneze la bazele militare din Romania.
La Bacau, un oras cu 180.000 de locuitori, noua Europa il aduce cateodata la disperare pe directorul fabricii de confectii "Asco". El a cumparat masini ultramoderne din Germania si Japonia si produce pentru giganti din domeniul textil, ca de pilda "Hennes&Mauritz". "As angaja imediat de trei ori mai multe croitorese", spune el. Dar nu mai gaseste pe nimeni. Mare parte din tinerii romani prefera sa plece la cules de capsuni in Spania si la recoltat sparanghel in Germania, fiindca acolo pot castiga mai mult. Daca majoreaza salariile, ii cresc costurile, si atunci clientii vest-europeni se retrag intr-o alta zona, cu forta de munca mai ieftina. Asa a procedat, de exemplu, firma berlineza "Umlauf&Klein", care si-a mutat indata afacerile in Ucraina.
La Sibiu - Hermannstadt, cum il numeau altadata localnicii sasi -, Ue trece drept un fel de pamant al fagaduintei. Primarul deorigine germana Klaus Johannis, un urias blond, controleaza mersul lucrarilor de renovare din piata centrala. Peste doi ani, Sibiul va deveni capitala culturala europeana. Doar 1% dintre locuitori mai apartin minoritatii etnice germane, insa Johannis a castigat alegerile pentru primarie cu 50% din voturi la cel dintai mandat si cu 89% la al doilea. El a redus somajul de la 12% la 5%, a desfiintat coruptia, a atras 60 de investitori germani si a simplificat formalitatile birocratice care durau saptamani, asigurand rezolvarea lor in cateva zile.
Klaus Johannis a infaptuit un miracol, poate unul mic, dar atat de vizibil, incat oaspetii prosperi, sositi din Bavaria si Holstein, se simt fara voie cuprinsi de invidie; un miracol atat de molipsitor, incat alte orase din tara isi trimit functionarii aici, la cursuri de perfectionare; un miracol atat de convingator, incat nimeni nu s-ar gandi o clipa macar sa conteste intrarea Romaniei in Ue, daca toata tara ar fi ca Sibiul.
Matthias Schepp
Samuel Zader

(Traducere dupa revista "Stern")



Cateva personalitati romanesti

- de la Tarzan pana la secretara lui Hitler -

Vlad Tepes (aflat pe tron in anii 1448, 1456-1462 si 1496). A inspirat un faimos personaj de roman, contele Dracula. Domnitorul poruncea ca dusmanii sai sa fie ucisi in modul cel mai crud cu putinta, trecandu-li-se prin trup o teapa de lemn.

Johnny Weissmuller. Nascut in 1904, intr-un cartier din Timisoara de astazi. A devenit cunoscut in lumea intreaga, cucerind un titlu mondial la inot si intruchipandu-l pe Tarzan. A murit la Acapulco, in 1984.

Ion Tiriac. Nascut la Brasov, in 1939. A facut din Boris Becker o vedeta a tenisului.

Alexandra Maria Lara. Nascuta in 1978, la Bucuresti. In 1983 a venit in Germania cu parintii, fugiti din Romania pe vremea regimului ceausist. Tanara actrita a atras atentia mai ales cu rolul secretarei lui Hitler, Traude Junge, din filmul Der Untergang. In 2005 i s-a decernat premiul Goldene Kamera.

Nadia Comaneci. Nascuta in 1961, la Onesti. E socotita una dintre cele mai mari gimnaste ale tuturor timpurilor. A castigat noua medalii olimpice, in anii 1976-1980.

Sergiu Celibidache. Nascut in 1912, la Roman. A studiat la Berlin, unde a si devenit in 1945 dirijorul Orchestrei Filarmonice. Din 1979 pana in 1996, cand a murit, a fost director muzical la Munchen. Concertele cu opere de Anton Bruckner i-au adus celebritatea mondiala.

Eugen Ionescu. Nascut in 1909, la Slatina. Din 1938 a trait la Paris. Tot aici a murit, in 1994. Contributia sa la teatrul absurdului il recomanda drept cel mai important dramaturg francez al epocii postbelice.

Gregor von Rezzori. Nascut in 1914, la Cernauti. Cartea "Povesti din Maghreb", aparuta in 1952, l-a impus in lumea literara. Scriitorul a murit in 1998, in Toscana.

Peter Maffay. Pe numele lui adevarat Peter Alexander Makkay, s-a nascut in 1949, la Brasov. In 1963, toata familia a emigrat in Germania, stabilindu-se la Waldkraiburg, in Bavaria. Maffay se numara printre cei mai apreciati interpreti germani de rock.