Cu cateva zile inainte de meciul de fotbal dintre Finlanda si Cehia, fotbalistii romani au facut ceea ce li s-a parut lor un semn de generozitate. Au promis finlandezilor o prima, daca ii inving pe cehii care ne amenintau o vaga calificare la Mondiale. Chestia a fost dezbatuta public, sa stie finlandezii ca nu le promite bani oricine, ci chiar floarea si spuma fotbalului romanesc. Mai multi oameni de bine si-au exprimat entuziasmul pentru idee, o aplicare la scara planetara a cooperativei dupa care functioneaza de decenii fotbalul din Romania, unde jocul din vestiare e mai complicat ca acela de pe teren, si fotbalul insusi a devenit mai subtil ca o partida de sah.
Un adevarat triumf al gigeilor si miticilor din fotbalul romanesc, in care antrenori, arbitri, jucatori si patroni de echipe sunt antrenati mai degraba la impinsul plicului in buzunare, decat la impinsul mingii in poarta. Insa plicul destinat finlandezilor nu a ajuns la destinatie. Mare le-a fost surpriza cand, dupa un moment de stupoare, finlandezii au declinat oferta. Si, pentru ca sunt politicosi, ei le-au explicat romanilor ca vor sa lupte pentru onoarea tarii lor fara stimulente financiare. Finlanda este una dintre cele mai putin corupte tari din lume si vor s-o pastreze asa. A primi bani pentru un meci in care e in joc onoarea lor descarca lupta de orice incarcatura etica, o transfera in lumea afacerilor cenusii, idee straina oamenilor nordului. Aceasta morala ar putea parea excesiva romanului cu o zestre genetica echipata, in primul rand, cu o larga disponibilitate pentru spaga. Nu degeaba nasterea consemneaza si primele spagi pe lunga carare a vietii, pavata cu cele mai bune atentii.
Incidentul este doar unul dintre semnele ciocnirii dintre civilizatiile occidentale si latinismul nostru oriental si foarte larg orientat. Nu degeaba ni s-a dus buhul ca pentru a deschide o afacere in Romania trebuie sa te obisnuiesti cu gandul ca trebuie sa-ti imparti frateste profitul, iar de la jumatatea "mai mare" sa-ti iei gandul. Cum ar putea trai altfel bugetarii de pe la ghisee si fratii lor mai mari si cu buzunare si mai mari, politicienii, la standardele economiei de piata?
Functionarii europeni ne-au spus, nu o data, ca trebuie limitata coruptia pe cale sa se generalizeze. Se refereau la pestii imblaniti ai tranzitiei. Insa acestia n-ar putea exista fara generosul fitoplancton al coruptiei. Acum cateva luni, o mana de entuziasti sponsorizati cu fonduri europene a lansat o campanie intitulata chiar asa: "Nu da spaga!". Campania cu pricina a sfarsit acolo unde ajung toate campaniile de acest fel. A produs cateva conferinte de presa, un seminar, ceva maculatura si confirmarea faptului ca spaga este starea de agregare generala a romanului mediu. Campania "Nu da spaga!" nu a convins pe nimeni sa nu mai dea spaga, mai ales ca, daca e sa ne luam dupa rezultate, romanul da mare atentie medicilor, politistilor si functionarilor de orice culoare. Da atentie cu sacosa si cu plicul. De fapt, s-ar zice, dupa studiul asociatiilor care au initiat campania, romanul se lupta perfect cu banii, trage cu ei in toate directiile. Se da spaga de sus pana jos, pe linie ierarhica sau din instinct. La asta s-a referit si presedintele Traian Basescu cand i-a invitat pe romani sa nu mai dea spaga. A lipsit doar promisiunea ca, de a doua zi, el, personal, nu va mai mitui pe nimeni. Daca va da si in aceasta privinta un exemplu personal, lumea il va urma pentru ca-l iubeste! Ar fi fost o sinteza patetica a vremurilor pe care le traim. Abuzat de functionari, satul de ghisee, exasperat de coruptie, insusi presedintele sa anunte public ca nu mai vrea sa dea spaga!!! Ar fi fost frumos, dar n-a fost sa fie.
Ha-ha-ha!!!