Bill Clinton la Bucuresti

Autografe pe muzica de nunta din Ardeal.

"Evenimentul editorial al anului" - astfel si-a intitulat editura Rao lansarea volumului de memorii al fostului presedinte american Bill Clinton. Intr-adevar, prezenta sa in ipostaza de autor al unei carti de mare succes, pe care a acordat si autografe, a insemnat un eveniment cu totul deosebit. Admiratori ai carismaticului fost presedinte, curiosi, membri ai ambasadelor straine din Bucuresti plus cateva sute de oameni, bine supravegheati de serviciile de ordine, au fost prezenti sambata, 21 mai, la Complexul Comercial Plaza Romania, unde a avut loc lansarea

Carismaticul Bill

Cinci sute de carti asteptau cuminti, deschise la prima pagina si ordonate la milimetru pe o masa intinsa, sa fie semnate de celebrul lor autor. L-am asteptat si noi, sortati si trecuti prin complicatele dispozitive de securitate. Reprezentantii editurii incearca, vizibil emotionati, sa fie atenti la ultimele detalii. Dupa ce s-au agitat pentru a obtine cele mai bune locuri, fotoreporterii glumesc, isi declanseaza blitz-urile de proba si isi arata mandri noile superaparate. Coada la care s-au asezat cei dornici de autografe este deja lunga si alte cateva zeci de oameni asteapta sa intre la rand. Imbracata intr-un deux-piece stralucitor, Nadia Comaneci, o mai veche prietena a lui Clinton, apare sa-l intampine. Toata lumea este cu ochii pe usa prin care urmeaza sa apara vedeta zilei. Si, in sfarsit, fostul presedinte paseste decis, zambeste larg, saluta cu mana si isi pune ochelarii pe nas. Are o norma serioasa: 500 de autografe! Clinton nu mai arata ca un star de cinema, cu privire de invingator, asa cum il infatiseaza posterul urias din spatele sau; a mai imbatranit intre timp si stresul operatiei pe cord, prin care a trecut, a lasat urme. Insa compenseaza cu un zambet larg si plin de bunavointa si cu o mana intinsa fiecarui cumparator al volumului, caruia ii adreseaza doua-trei vorbe si, daca are ceva de spus, il asculta amabil. De toate varstele si conditiile sociale, cei din rand inainteaza la brat cu cartea voluminoasa si cam piperata la pret - 750.000 de lei.
In lumea intreaga, "Viata mea" s-a vandut in milioane de exemplare. Este considerata o proza autobiografica fara precedent in istoria institutiei prezidentiale americane. Clinton isi povesteste viata, de la copilaria petrecuta in Arkansas, la participarea, pe vremea studentiei, la miscarea de protest impotriva razboiului din Vietnam, apoi la ascensiunea sa in functiile de procuror general, guvernator, presedinte si, desigur, nu lipseste nici povestea fierbinte cu Monica Lewinski. Din cauza conditiilor impuse de serviciile de securitate, lansarea de la Bucuresti a avut un aer foarte strict, auster. Cu adevarat firesti si spectaculoase au fost reactiile celor care au reusit sa obtina mult ravnitul autograf pe carte. "Nu cunosc prea bine limba engleza, asa ca nu am inteles ce mi-a spus, insa sunt foarte emotionata", ne-a spus o eleganta doamna pensionara. Emotia a fost cuvantul de ordine, indiferent de varsta "castigatorilor". Un tanar cu pletele prinse in coada a aparut cu bratele ridicate a victorie, vesel cat cuprinde. Este student si a fost mereu un fan al fostului presedinte, nu atat din considerente politice, cat pentru aerul nonconformist al acestuia si pentru faptul ca stie atat de bine sa cante la saxofon. "Intotdeauna mi-a placut de Clinton si nu doar ca barbat, ci si ca om politic", ne-a marturisit cu glasul tremurat o bucuresteanca. "Atunci cand am aflat din presa despre venirea lui, mi-am dorit foarte mult sa fiu prezenta si sa-l vad, insa nu indrazneam sa ma gandesc la un autograf. Este o mare personalitate si faptul ca am dat mana cu el si ca am schimbat cateva cuvinte, chiar daca a durat doar cateva secunde, este foarte important pentru mine."

"Lautarii" din Ardeal

Fundalul sonor al evenimentului a fost asigurat de Nightlosers. O alegere cat se poate de potrivita, avand in vedere faptul ca trupa imbina standardele blues americane cu izul traditional romanesc, stil care le-a adus un mare succes si la Festivalul Smithsonian de la Washington, cu ani in urma. Daca acum au cantat la loc "umbros", vedeta fiind Clinton, cu o seara inainte, ardelenii au atras toate reflectoarele si toate privirile, la propria lor lansare. Dupa sapte ani de pauza discografica, in care s-au dedicat exclusiv concertelor - marea lor parte in cluburi -, Nightlosers au lansat un nou album: Rhythm & Bulz. Am profitat de prezenta lui Hanno Hoer pentru a-i solicita un scurt interviu.

Hanno Hofer

"Ne-am bucurat sa fim chemati
la acest eveniment"

- Carui fapt i se datoreaza onoarea de a canta la lansarea cartii lui Bill Clinton? Cum v-ati simtit, cu ce impresii ati ramas de la acest eveniment?
- Ne-a sunat agenta literara a lui Clinton, cea care detine drepturile cartii sale in Romania, si ne-a propus aceasta colaborare. Ne-a spus ca el este un tip imprevizibil si s-ar putea sa-l apuce cantatul, sa fim pregatiti, insa nu s-a intamplat asa ceva si, sincer, nici nu ma asteptam. Nu stiu care au fost motivele pentru care noi am fost alesi - probabil ca stilul nostru muzical -, cert este ca in seara lansarii noastre, cativa "baieti" din echipa lui de securitate au venit sa ne asculte sa se convinga ca suntem Ok. Oricum, ne-am bucurat sa fim chemati la acest eveniment, a fost un concert cu totul inedit pentru noi. Am cantat la nunti, botezuri, in pesteri, inchisori, acum uite, am cantat si pentru Clinton. In plus, au venit multi americani care ne-au ascultat, le-a placut ce-au auzit si au stat de vorba cu noi. Au venit la lansarea lui Clinton si au plecat cu cartea lui si cu discul nostru. Nu stii cum se leaga lucrurile. Acum cativa ani, un american bogat, de origine romana, si-a adus cu avionul de la Boston prietenii si si-a serbat ziua in Secuime, la un conac de cinci stele, iar noi am fost chemati sa cantam. Cum? Tipul mai fusese acolo si-l auzise pe patronul pensiunii ascultand discul nostru, a intrebat cine-s astia si asta a fost.
- Sunteti o formatie atipica. Cum reusiti sa va pastrati prietenia si trupa cand unii din voi locuiti in Bucuresti, altii in Cluj? Aceasta distanta intareste prietenia sau, din contra, stabilitatea trupei este subrezita de faptul ca nu va vedeti si nu repetati zilnic?
- In cazul nostru distantele intaresc prietenia. Nu ne calcam pe bataturi in acelasi oras, ne vedem rar si, cand suntem cu totii, ne bucuram sa fim impreuna si sa cantam. Cred ca asta-i motivul pentru care am ramas impreuna ca trupa. Daca am fi trait toti in Bucuresti, probabil n-am fi rezistat. Foarte important este ca ne-am pastrat - nici eu nu stiu cum - placerea de a canta, de a fi pe scena, de a calatori, de a ne plimba cu trenul prin toata tara, de a intra in vorba cu oamenii. Pe ruta Bucuresti-Cluj ne cunosc toti nasii, toti chelnerii de la vagonul restaurant. Nu odata ni s-a intamplat sa cantam acolo. Mi-au povestit baietii ca odata, dupa o pauza lunga de concert, cand veneau la Bucuresti, ospatarul i-a intampinat cu o injuratura prieteneasca si i-a intrebat pe unde au umblat atata timp.
- Cu mici diferente, Rhythm & Bulz continua stilul de succes lansat in precedentul vostru album, Plum Brandy Blues...
- Credem ca este un stil care functioneaza din punct de vedere muzical si reprezinta amprenta noastra. Nu este ceva fortat. Poate la urmatorul disc vom veni cu altceva, insa acum asta este ceea ce ni se potriveste. Barilla si Jimi au cantat din greu pe la nunti, au o cariera serioasa in domeniul asta si deja face parte din personalitatea lor. Ne-am gandit sa nu ignoram experienta asta si, din contra, sa scoatem ce-i mai bun de la fiecare din noi. Multora le-ar fi rusine sa recunoasca lucrul asta, insa noi nu facem astfel de fasoane, iar felul in care este primita muzica noastra, atat in tara cat si in strainatate, a aratat ca am avut dreptate. In fond, ce s-o mai ascundem, acolo se da ora exacta, la nuntile de la tara.

(Fotografiile autorului)