A treia parte a Romaniei o reprezinta, geografic, zona montana. Existenta umana, hrana, viata insasi a celor peste 2 milioane de agricultori de munte au fost si sunt dependente, cu prioritate, de activitatea agricola, de cresterea animalelor si de pomicultura, intr-o economie rurala putin cercetata, putin cunoscuta si mult marginalizata in ultima jumatate de secol. Tarile cu munti din Uniunea Europeana si-au dezvoltat si isi protejeaza producatorul agricol montan, in multiple forme: pentru fermierii mai mari, specializare si rentabilitate, pentru fermierii mai mici - o agricultura multifunctionala, cu rol de ingrijire a mediului si cu un loc special pentru agroturism. Asociatiile, cooperativele, sindicatele, statul isi protejeaza cu grija producatorul agricol montan, in fata agresiunilor sau a neputintelor date de starile naturale (in conceptia Ue, muntele este o zona de "handicap natural"). Politica montana a Uniunii Europene este cea a muntilor locuiti, cu un ecosistem echilibrat si cu raporturi corecte intre padure si agricultura.
Tot ce misca in domeniu - cercetarea, educatia, mijloacele financiare, legislatia, institutiile - este subordonat ideii de sprijinire a agricultorilor de munte. O lume care gandeste atent si munceste cu spor si unde nimic nu se petrece la intamplare. Aceasta este lumea montana spre care ne indreptam cu Carpatii Romaniei. Pentru convietuirea cu o astfel de lume, trebuie sa ne pregatim in perspectiva aderarii la Ue. Dar vom gasi acolo si o lume a concurentei dure. Vor putea muntenii din Carpati sa faca fata fratilor lor din Pirinei, Alpi, Tirol, Olimp sau Padurea Neagra? Profesorul dr. Radu Rey, creatorul Centrului de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati (Cefidec) din Vatra Dornei, senator pe viata al organizatiei internationale Euromontana, si-a dedicat intreaga viata cercetarii si dezvoltarii civilizatiei montane. Desi, din pacate, nu mai ocupa nici o functie in Executivul actual, prezenta sa in cadrul dezbaterilor nationale asupra starii actuale a muntelui mi se pare inevitabila.
"La capitolul economie montana, Romania se regaseste pe locul 68, din 70 de tari cu munti din lume"
- Data fiind importanta muntelui in istoria romanilor, era de asteptat o mai mare grija fata de el a guvernantilor de dupa 1989. In realitate, Carpatii sunt in pericol, iar vocea dvs., desi tunatoare, nu pare a fi luata in seama. Ce se intampla, domnule profesor?
- Romania s-a obisnuit de prea mult timp sa trateze muntele ca pe o colonie interna, luandu-i-se tot ce i se poate lua si restituindu-i-se prea putin fata de nevoile populatiei si mediului. Comunistii au marginalizat muntele, ocupandu-se exclusiv de agricultura de campie; din pacate, situatia se mentine si in prezent. Construita cu greu, in mii de ani de tenacitate si in conditiile unor timpuri istorice lipsite de alternative, precum si a unui climat continental excesiv (cu perioade de vegetatie mult mai scurte decat in Franta, Italia, Spania sau Elvetia), deci cu sanse economice mai reduse, economia montana din Romania este in pericol sa-si dea ultima suflare. Forumul Mondial al Muntelui a publicat in anul 2000 o statistica zguduitoare: populatia montana din Romania abia daca realizeaza 413 dolari/locuitor, fata de 22.070 dolari in Austria, 12.540 dolari in Grecia sau 2.120 dolari in Albania! In consecinta, la capitolul economie montana, Romania se regaseste pe locul 68 din 70 de tari cu munti din lume, fiind urmata doar de Butan si Sierra Leone.
- De ce credeti ca s-a ajuns in aceasta incredibila situatie?
- Printre altele, pentru ca, in special in timpul dictaturii, s-au impins spre munte tehnologiile agricole proprii campiei, chimizarea si sistemele intensive - care urmareau de fapt impiedicarea dezvoltarii proprietatii private si destramarea puternicelor traditii economice si cultural-spirituale. In plus, nu am avut cercetare, nu am avut nici un fel de invatamant agricol montan specific, prin care sa se asigure forta de munca instruita.
- Au trecut suficienti ani de la caderea vechiului regim, ca sa nu ne mai plangem de "greaua mostenire". Ce s-a facut dupa 1990?
- Dupa 1990, muntele a fost surprins in aceasta stare de marginalizare, locurile de munca s-au prabusit, s-a prabusit piata lanii, au inflorit intermediarii, ce practica preturi derizorii pentru materiile prime - laptele si carnea, de mare calitate si neatinse de spectrul chimizarii. Veniturile agricultorilor de munte au scazut considerabil, starea de saracie din munti plasandu-ne pe locul I din Europa, fiind astfel devansati chiar si de Albania! Statul, prin Ministerul Agriculturii, nu a avut nici puterea si nici nu s-a straduit sa intervina protector, deoarece a incaput pe mana unor demnitari incompetenti si lipsiti de orizont. Va dau exemplul propriu: in doi ani, cat am fost consilierul ministrului Psd Ilie Sarbu, nu m-a primit niciodata sa vorbim despre problemele muntelui, desi stia ca fusesem ales vicepresedinte al organizatiei Euromontana si ii trimisesem rapoarte si nenumarate semnale de alarma. Obisnuinta cu marginalizarea muntelui, ca si interesele nou aparute, au dat nastere unei puternice tendinte de directionare a fondurilor europene tot spre zonele de campie si colinare si, desigur, spre orase.
"In ultimii 7-8 ani, circa 500.000 de tineri au parasit deja muntele!"
- Verii mei din zona montana a Gorjului au incercat patru ani sa obtina un fond Sapard pentru construirea unei fabrici de lapte. Banii au ajuns la mafia judeteana. In acest context, ce se va intampla cu taranimea montana?
- Am citit ca in Ue a intrat in campul muncii a treia generatie de agricultori de munte, care au absolvit scoli profesionale de agricultura montana. Care este situatia la noi?
- Scoala montana este in continuare neadaptata in Romania. Scoala agricola montana, profesionala, adica scoala fundamentala, care a creat lumea europeana de producatori agricoli montani competenti - exista in fapt doar pe hartie. Nu avem nici macar cateva scoli etalon. 744 localitati de munte sunt, in continuare, lasate fara invatamant agricol specific! Cateva incercari firave nu reusesc sa duca lucrurile pana la capat. Este un vid de instruire profesionala agro-montana in Carpatii Romaniei, desi acest domeniu ar trebui sa aiba o prioritate absoluta! Ma intreb cu ce nivel de cunostinte agricole vrem sa intram in competitie cu tarile cu munti din Ue? Cu ce grajduri, cu ce rase, cu ce mecanizare, cu ce pricepere, cu care generatie tanara ne vom putea confrunta in climatul concurential, dur, care urmeaza?
- Dupa 1989 s-au creat unele institutii, cum ar fi Institutul de Montanologie din Sibiu si Agentia Nationala a Zonelor Montane. Dvs. ati pus bazele Cefidec la Vatra Dornei.
- S-au creat, e drept, institutii specifice, bune in concept, dar care mai mult s-au chinuit decat s-au dezvoltat, erodand oameni si energii. S-au creat modele de dezvoltare, s-a progresat in agroturism si in formarea specifica. Mult prea putin s-a facut in cercetarea montanologica - Institutul din Sibiu, lasat fara investitii, se lupta disperat pentru supravietuire. Agentia Nationala a Zonei Montane insumeaza azi, in realitate, 8 persoane! Degradata de la nivel de secretariat de stat in 1992, la rang de "serviciu" in 2004. Vorbind de specialisti, satele de munte, cu cate 1000 gospodarii in medie, mai au cate un biet specialist agricol, la doua-trei sau chiar patru comune! Mai avem, totusi, inca vreo 200.000 tineri agricultori de munte, poate ceva mai mult, care ar vrea si ar putea sa vina cu mii de proiecte de dezvoltare si sa foloseasca astfel, cu chibzuinta, fondurile puse la dispozitie prin programele europene.
"Din 900.000 de gospodarii montane, peste 600.000 nu au nici o oaie!"
- Daca scad efectivele, scade volumul de ingrasaminte si se resalbaticeste flora montana, furajera, creata in secole! Munti intregi, emblematici pentru pastorit, sunt degradati agricol, profund sau chiar ireversibil! Sa luam numai Masivul Calimani, unde in 1994 mai pasunau vara 30 de stane a 4-500 oi; astazi este aproape complet invadat de parul porcului si mai exista la varat doar o singura stana de oi! Sunt peste 2 milioane ha de pasuni si fanete in Carpati, din care mai bine de jumatate se afla deja in proces de degradare. In paralel, o industrie a laptelui rapace, ce practica preturi subminimale si rapeste sansa crearii marcii locale a produsului ecologic, a crearii cooperativelor ca solutie de autoaparare si de salvare a micilor fermieri, dupa sistemul din Ue, provoaca lent, dar sigur, prabusirea economiei montane. Peste toate acestea, s-a mai venit si cu absurda si pagubitoarea interzicere totala a accesului animalelor in paduri, "pentru linistea vanatului" si sub pedeapsa penala! O prevedere pentru interesul marilor vanatori, care a pus capac rabdarii crescatorilor de animale, deoarece nu se poate vara pe munti fara acces la umbra si apa si fara o completare de hrana in perioada caldurilor din iulie-august. Rezultatul a fost ruperea unei verigi a lantului traditional milenar. De aceea, crescatorii de animale nu mai pot lupta cu atat de multa adversitate si renunta sa se mai chinuiasca. Abandoneaza!
- Ce sa asteptam de la actualii guvernanti?
- Ministrul Gheorghe Flutur cunoaste foarte bine situatia. I-am trimis o parte din studiile mele si astept o reactie favorabila, caci domnia sa, in calitate de senator al Opozitiei, a sustinut, in anul 2001, forma veche a Legii muntelui, cu 122 de articole, asa cum am propus-o eu, sprijinit de senatorul taranist Andrei Oprea si de senatorul peremist Baldea. Din pacate, legea a iesit trunchiata de Psd, cu numai 28 de articole. Se impune revenirea la forma ei initiala, cu adaptarile ce se impun, si trecerea neintarziata la actiune. Ar fi intelept ca noua guvernare sa reia lucrurile de unde le-am lasat noi, si nu cred ca cineva ar dori sa mergem pe urmele francezilor, care au cheltuit fara folos sute de miliarde de franci pentru readucerea tineretului la munte, dupa ce, in anii 50, au dat unda verde depopularii muntilor.
"Din cauza proiectului de la Rosia Montana, montanologii europeni ne priveau ca pe o adunatura de leprosi"
- La atata indiferenta a fostilor guvernanti (1990-2004) fata de leaganul civilizatiei nationale, nu ne miram ca au concesionat strainilor, spre distrugere, cativa munti, acolo, sa iasa niste "bani rapizi". Care este pozitia Forumului Montan fata de proiectul de la Rosia Montana?
- Este absurd! Care stat din Ue permite unor firme straine o ingerinta atat de brutala in patrimoniul lor cultural, ecologic si economic? Acesta este un proiect de aplicat in Africa, in America de Sud, dar nu in inima Europei Centrale! Mi-a fost rusine, ca roman, de cate ori am participat la reuniunile europene pe teme montane, fiindca montanologii occidentali priveau delegatia noastra ca pe o adunatura de leprosi. Nu se poate ca cineva sa-si traga presul de sub picioare in asemenea hal, cum o facem noi, romanii, in cazul acestui proiect. Dupa mine, cine va semna aprobarea finala pentru aceasta catastrofa va comite o greseala enorma, si-l vor urmari generatiile viitoare si dincolo de mormant.
D-lui Radu Rey ii puteti scrie la e-mail: cefidec@rdslink.ro
montanologii europeni ne priveau ca pe o adunatura de leprosi"
- La atata indiferenta a fostilor guvernanti (1990-2004) fata de leaganul civilizatiei nationale, nu ne miram ca au concesionat strainilor, spre distrugere, cativa munti, acolo, sa iasa niste "bani rapizi". Care este pozitia Forumului Montan fata de proiectul de la Rosia Montana?
- Este absurd! Care stat din Ue permite unor firme straine o ingerinta atat de brutala in patrimoniul lor cultural, ecologic si economic? Acesta este un proiect de aplicat in Africa, in America de Sud, dar nu in inima Europei Centrale! Mi-a fost rusine, ca roman, de cate ori am participat la reuniunile europene pe teme montane, fiindca montanologii occidentali priveau delegatia noastra ca pe o adunatura de leprosi. Nu se poate ca cineva sa-si traga presul de sub picioare in asemenea hal, cum o facem noi, romanii, in cazul acestui proiect. Dupa mine, cine va semna aprobarea finala pentru aceasta catastrofa va comite o greseala enorma, si-l vor urmari generatiile viitoare si dincolo de mormant.
D-lui Radu Rey ii puteti scrie la e-mail: cefidec@rdslink.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
