Cinema. "Omagiu lui Bernardo Bertolucci"

...Asa s-a intitulat pretiosul gest de cultura prezentat sub deviza "Zilele Filmului Italian", care s-a desfasurat - nu la Institutul Italian de Cultura, ci la Institutul Cultural Francez.

Acest exceptional dar ne-a venit din partea doamnei Veronica Lazar, presedinta Fundatiei Itaro Arte, sprijinita de Centro Sprimentale di Cinematografia, Cineteca Nazionale Italiana, Cineteca di Bologna, Arhiva nationala de filme etc. Doamna Veronica Lazar, actrita de mare talent, care a studiat la I.A.T.C. - sectia Actorie si, respectiv, Regie, colega de an cu Cristea Avram, Lucia Muresan si altii, a plecat prin anii 60 din Romania unde facuse o serie de roluri remarcate elogios. In Italia, unde s-a stabilit, intra in scurt timp in "circuitul" artistic al scenei si ecranului italian. Colaboreaza cu Antonioni si cu Bertolucci. Ba chiar si joaca in celebrul film Ultimul tango la Paris.
Dupa Revolutie, vine mereu in Romania, organizand numeroase astfel de nepretuite intalniri cu filmul italian. Ultima dintre ele este acest "Omagiu", aceasta retrospectiva, cu cele mai aplaudate filme ale genialului Bernardo, filme mai vechi, dar si unul mai nou - The dreamers (Visatorii), realizat in 2003.
Gestul doamnei Veronica Lazar este cu atat mai generos cu cat in Romania comunista, Bertolucci si filmele sale erau la index. Critica obedienta, cea care lauda "ideile extraordinare in materie de cultura ale genialului Conducator Ceausescu", nu s-a sfiit sa califice Ultimul tango la Paris drept un film erotic, scabros, chiar. In ce priveste celelalte filme ale lui Bertolucci, mult rasplatite cu premii de prim rang, aceeasi "critica" a tacut malc. Din fericire, dupa Revolutie, s-a putut vedea si la noi Ultimul imparat - un film coplesit de... 9 Oscaruri, 8 premii David di Donatello etc. etc.
Asa incat, chiar daca opera integrala a lui Bertolucci ramane, pana una alta, oarecum necunoscuta marelui public din Romania, sa speram ca acest eveniment, gazduit cu generozitate de Institutul Cultural Francez, este un bun inceput. Un drum de deschidere spre cunoasterea tezaurului pe care ni-l ofera spre contemplatie unul dintre cei mai mari cineasti ai lumii. Dintre filmele lui, oferite publicului roman in aceste "zile", s-au putut vedea: Conformistul, Strategia paianjenului, Novecento - 1900, Micul Budha, Ultimul imparat si Ceaiul in desert. Am fost fericita sa vad ca sala de cinema a fost, de fiecare data, arhiplina. Am fost fericita sa vad ca tinerii s-au imbulzit sa intre la proiectii, multi dintre ei stand in picioare, pe cate doua-trei randuri, si urmarind cu sufletul la gura splendoarea creatiei bertolucciene. Semn ca nu e totul pierdut! Semn ca iubitorii artei adevarate nu au inclinat steagul in fata unor "vedete" autohtone, in mare majoritate mascarici ai micului ecran...