Toate schimbarile, anuntate cu surle si trambite, prin "alegeri interne" sau promovari masive de tineri, toate filtrele pe probleme de competenta si moralitate s-au dovedit a fi praf in ochii alegatorilor. Clasa politica romaneasca, perceputa dupa cincisprezece ani de la rasturnarea comunismului drept o casta corupta, interesata doar de binele propriu, nu a putut fi reinnoita. Aceleasi "nume grele" care au tinut ani in sir paginile publicatiilor independente cu scandaluri de toate felurile, de la afaceri oneroase la situatii picante, se afla in continuare pe listele de candidati, aspira pe mai departe la deliciile imunitatii parlamentare, cea mai strasnica pavaza pentru afaceri personale nelegale, invarteli, spaga etc. Nu e de mirare ca actualul Parlament a respins propunerea votului uninominal ce-i permitea cetateanului sa-si controleze direct, prin vot, reprezentantul. Nici macar sistemul german, al combinarii votului pe liste cu cel uninominal, garantand astfel stabilitatea puterii, dar si responsabilitatea celui ales direct fata de alegatorul sau, nu a fost luat in discutie. Societatea civila a protestat in zadar. "Gastile de interes" care sunt partidele parlamentare si-au continuat netulburate evolutia. Consecinta este, dupa ultimul "barometru de opinie", ca peste 70% din romani s-au declarat dezinteresati de politica, adica de activitatea ce le hotaraste soarta, si peste 40% intentioneaza sa nu se prezinte la vot.
Campion al acestei situatii demne de Caragiale ("sa se revizuiasca primesc, dar... sa nu se schimbe nimic") este partidul guvernamental, PSD-ul. Presedintele lui, d-l Adrian Nastase, anuntase o grozava rema-niere a listelor de candidati, o eliminare totala a liderilor "cu probleme", o promovare masiva a tineretului si femeilor. Ce a urmat se stie. "Alegerile interne", ca expresie a "democratiei de partid", s-au dovedit o strasnica pacaleala pentru cei care sperau intr-o transformare reala a asa-zisei social-democratii guvernamentale. Multi dintre capii de lista, stabiliti la votul pe calculator al filialelor, au disparut la decizia finala, iar tinerii (si femeile) au primit mult mai putine pozitii decat sperau. Protestele firave ale liderului Tsd, Victor Ponta, au venit dupa ce jocurile erau deja facute si s-au dovedit inutile. Conducerea ("cupola") PSD-ului si Presedintia si-au rezervat dreptul de "a parasuta" in pozitii convenabile si pe liste convenabile oamenii proprii. Adica... "oameni de casa", cei cu care s-au facut toate marile afaceri, al caror ecou - sau rabufniri - a razbatut deseori in media independenta. PSD-ul si-a aratat inca o data fata de grupare mafiota, in care intrepatrunderea de interese si santajul reciproc sunt actiuni curente. D-l Nastase a eliminat, e drept, doi-trei baroni locali, de tipul Mischie, ale caror ispravi erau prea gogonate pentru a putea fi trecute cu vederea. Dar cu o floare nu se face primavara si cei in cauza, inclusiv cativa parlamentari, au fost pusi in conservare, asigurandu-li-se - prin diverse metode - viitorul.
Lucrurile stau ceva mai bine la alianta Da. Listele ei sunt mai putin pigmentate cu afaceristi corupti, fosti securisti, traseisti politici. Desi a promovat multi oameni noi, in special tineri, Ada este insa, in continuare, condusa de aceiasi politicieni care s-au implicat in destinele tarii de cincisprezece ani incoace. Ea beneficiaza, totusi, de lidership-ul transantului Basescu, un politician pentru care "ce-i in gusa e si-n capusa" si care nu va ezita sa intervina drastic la abaterile evidente de la minima moralitate politica. Ceea ce nu s-a intamplat sub blandul "sarac, dar cinstit" Ion Iliescu, care infiera in vorbe "capitalismul de cumetrie", dar trecea cu vederea abuzurile "baietilor" lui de la guvernare. Fapt evident acum, cand, incalcand Constitutia, presedintele s-a implicat direct in sustinerea electorala a PSD-ului, mai ales dupa ce si-a impus apropiatii pe liste. Nici in UDMR sau PRM lucrurile nu stau mai bine. Pe listele partidului etnic maghiar au ramas practic aceiasi lideri "baronizati", in ciuda protestelor venite de la moderati sau extremisti (care, culmea, au fost in stare, pentru a-si impune "linia", sa se alieze cu PRM-ul). Iar listele PRM prezinta un amalgan alcatuit din aceiasi indivizi "la dispozitia liderului" proveniti din medii extrem de eterogene sau din alte partide care i-au "rejectat". Cantareti, sportivi, literati, unii stimabili in meseria lor, dar total incompetenti politic, se regasesc pe aceste liste, urmand sa alcatuiasca, daca vor fi alesi, ceea ce au alcatuit si in actualul Parlament, o "mlastina" tacuta si imobila.
Singura speranta pentru reinnoirea unei clase politice corupte si incapabile vine, in acest context, de la partidele neparlamentare. Cel mai cunoscut dintre ele ramane, in mod evident, PNTCD-ul. Partidul istoric resuscitat de Corneliu Coposu a fost "tapul ispasitor" al guvernarii dominate de Cdr din anii 1997-2000. "Echipa" ce i-a succedat liderului mort inainte de alegerile din 1996 s-a vadit, atunci, a fi o echipa neomogena, alcatuita din veleitari, oportunisti, incompetenti sau, pur si simplu, profitori de moment. Prabusirea partidului la alegerile din 2000 a imprastiat-o, componentii ei dovedind astfel cat de convinsi erau de doctrina crestin-democrata sau cat de interesati erau de binele tarii. Dezastrul PNTCD-ului a fost insa premisa unei resurectii morale, Congresul Extraordinar din august a.c. alegandu-l in fruntea partidului pe singurul crestin-democrat validat ca atare de "alegatori", primarul Timisoarei, d-l Gheorghe Ciuhandu. Pe listele PNTCD-ului aproape 90% sunt oameni noi, decisi, dupa experienta dezamagitoare a celor cincisprezece ani de democratie romaneasca sa urmeze "calea cea dreapta". Problema este ca intreaga clasa politica actuala se opune unei asemenea reveniri, care ar aduce in Parlament altceva. Iata de ce, in ciuda sprijinului deschis, declarat de Partidul Popular European, pentru PNTCD, au aparut destule tentative ca alte formatiuni politice (ca PRM-ul sau PNG-ul), aflate in siajul PSD-ului, sa-si asume crestin-democratia.
PNTCD-ul, AP-ul (care, din pacate, nu a inteles necesitatea unirii "popularilor"), URR-ul sau FD-ul propun romanilor o schimbare "de esenta" a clasei politice. Vor intelege oare alegatorii, si in special cei 40% de absenteisti sau ezitanti, ca li se ofera, in sfarsit, o sansa de a transforma real Romania? Se stie ca fiecare popor are conducatorii pe care-i merita. Alegerile din 28 noiembrie ar trebui sa demonstreze ca romanii au inteles acest lucru.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
