Dupa retragerea din cursa a lui Stolojan, acum toata lumea anticipeaza o confruntare intre Nastase si Basescu. Deja trebuie sa privim cu circumspectie un asemenea pronostic. Instabilitatea vietii partidelor si viata stresanta a celor alesi, ca si numeroasele surprize care se pot produce, ne avertizeaza sa nu mai facem anticipari care se pot dovedi hazardate. Mai ales ca se pot produce surprize electorale si ne putem trezi in turul al doilea al alegerilor prezidentiale cu alti candidati decat actualii favoriti in sondaje. Si de fapt, aceasta este menirea alegerilor prezidentiale, de a aduce in atentia alegatorilor pe toti candidatii care se simt in stare sa intre in competitie cu marii favoriti, ba chiar sa ajunga presedinti ai Romaniei. Unul dintre drepturile fundamentale ale omului, unul dintre principiile constitutionale democratice este dreptul de a alege si a fi ales. Exista insa tot felul de snobi demagogi, intelectuali cu ifose, dar fara opera, pseudodemocrati, oligarhi diletanti si alte categorii de subproduse ale comunismului si tranzitiei, care nu inteleg regulile elementare ale democratiei si contesta dreptul celor care isi incearca sansele de a se inscrie in cursa electorala, pe diferite motive, care deriva din propria lor subiectivitate, dar nu din cadrul legal-constitutional al statului de drept democratic. Cei care contesta dreptul de a fi ales al propriilor semeni sunt o rusine pentru democratie si pentru Romania.
Daca pana la urma, Nastase si Basescu vor ajunge in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, infruntarea va fi una fara precedent. Din patru runde de alegeri prezidentiale de pana acum (1990, 1992, 1996, 2000), fostul si actualul presedinte Iliescu a fost prezent in toate. A pierdut o singura data (in 1996), in fata lui Emil Constantinescu. A castigat de trei ori, in 1990, in fata lui Ion Ratiu si Radu Campeanu, in 1992, in fata aceluiasi Constantinescu, in 2000, in fata lui Corneliu Vadim Tudor. De trei ori a avut parte de turul al doilea al alegerilor, pentru ca in 1990 a castigat detasat, cu 85% din totalul celor care s-au prezentat la urne. In 2004, vom avea in sfarsit primele alegeri prezidentiale fara Iliescu, nici in primul, nici in al doilea tur. Se cheama ca s-a incheiat lunga perioada de 15 ani in care Iliescu a condus Romania (cu scurta intrerupere de patru ani, in care a fost presedinte Constantinescu). Epoca Iliescu s-a terminat (chiar intentionez sa public o carte despre Epoca Iliescu si mostenirea politica a Frontului Salvarii Nationale, asa cum am scris una despre Conventia Democratica din Romania, in perioada 1989-2000). Epoca s-a incheiat, dar ea este inca dominata de mostenitorii politici ai lui Iliescu.
Atat Adrian Nastase, cat si Traian Basescu au facut parte din primele guverne de la inceputul anilor 90. Unul era ministru de externe, celalalt ministru al transporturilor. Singurul lor merit pentru care au ajuns in respectivele pozitii privilegiate este ca faceau parte din rezerva de cadre a Fsn-ului. Cum au ajuns acolo, pe ce criterii, este o poveste controversata. Ca nu putea ajunge oricine este evident. Ca nu i-a ales nimeni. Au fost alesi si desemnati de catre Iliescu si Roman. Ulterior, Petre Roman, personaj controversat propulsat de Iliescu in mod cu totul nedemocratic in pozitia de premier, a ajuns sa miste in front. Tatucul tuturor acestora, Iliescu, a fortat schimbarea lui Roman, care deja obisnuit cu functii inalte, a provocat ruptura din Fsn. Pana atunci a fost partas la ilegalitatile feseniste, la toate nemerniciile comise de formatiunea politica vinovata de cele mai mari rele comise Romaniei. Unul dintre tovarasii sai era Basescu. Dupa ce Roman a ajuns cam la nivelul sau real de valoare (obtinand 2% din voturi in alegerile prezidentiale din 2000), a fost dat jos din fruntea partidului de catre prietenul Basescu. Confruntarea dintre Nastase si Ba-sescu este una intre doi fosti fesenisti, care au ajuns lideri a doua partide membre ale Internationalei Socialiste. Nu prea inteleg cum pot membrii si simpatizantii Partidului National Liberal sa se simta reprezentati in cursa prezidentiala de un lider politic care face parte din Internationala Socialista. Ceea ce inteleg este ca sansele cele mai mari de confruntare le au doi reprezentanti din Romania ai Internationalei Socialiste. Dreapta a fost complet marginalizata. Nu este de mirare ca reprezentantii dreptei sunt luati "la misto" de catre tot felul de persoane care inteleg din democratie la fel de mult precum din teodiceea lui Anselm din Canterbury.
Nastase si Basescu au aceeasi origine politica, au fost selectati de aceeasi persoana si acelasi serviciu de cadre, fac parte din aceeasi familie politica internationala socialista, iar eu indraznesc sa afirm ca relatia lor din trecut cu Securitatea s-ar putea sa fie la fel de tulbure. Cu toate acestea, anumiti pseudocruciati intelectuali si politici forteaza constiinta publica sa opteze doar pentru unul din cei doi, considerand ca restul voturilor ar fi "aruncate la cos". Probabil ca ei nu cunosc Constitutia si legile tarii, care arata ca mai exista un al doilea tur al alegerilor prezidentiale, in care nu se mai pierde nici un vot. Din punctul meu de vedere, strict personal, nu ma simt reprezentat nici de Nastase, nici de Basescu. Voi participa la primul tur al alegerilor, iar daca alesul meu nu va ajunge in turul al doilea, nu voi vota. Am procedat la fel si in 2000, cand alegerea intre Iliescu si Tudor mi s-a parut o nonoptiune si nu am votat. Nu imi este greu sa cred ca milioane de concetateni se afla in aceeasi situatie. Oricata notorietate ar avea cei doi, de oricata simpatie s-ar bucura din partea sustinatorilor celor doua partide socialiste sau social-democrate, ei nu pot reprezenta optiunile largi ale romanilor. Oricare dintre ei va ajunge presedinte, nu este greu de anticipat ca asta se va intampla prin adunarea celui mai mic numar posibil de voturi. Va fi un presedinte nereprezentativ. Macar Iliescu sau Constantinescu au beneficiat de sustinerea unor majoritati consistente, fiind considerati ca reprezentativi pentru majoritatile (relative sau absolute) care s-au format atunci. Pentru mine, cei doi sunt nereprezentativi, si din cauza faptului ca duc o campanie negativa, in care indaratul intelectualului cu diploma universitara se ascunde "baiatul de cartier". Cand asisti la confruntarea dintre cele doua echipe de campanie, parca vezi un concurs de televiziune intre doua formatii de hip-hop sau de manelisti. Aceasta este mostenirea lui Iliescu.