Pentru ca "Formula As" s-a numarat printre putinele reviste si ziare care au publicat, in luna martie a.c., anuntul concursului pentru admiterea la Scoala de Vara de la Memorialul Sighet si pentru ca si mai putini reporteri s-au deplasat in acel colt departat de tara, ma simt dator si onorat sa descriu, pe scurt, cum s-a desfasurat acest eveniment, dedicat, in intentia noastra, elitei adolescentilor romani, adica acelora care vor sa-si inteleaga destinul prin prisma invatamintelor trecutului.
"Viitorul si trecutul/ Sunt a filei doua fete/ Vede-n capat inceputul/ Cine stie sa le-nvete", scria Eminescu, iar tot ce se intampla in editiile succesive ale Scolii (o scoala fara manuale, formata doar din prelegeri, intrebari si raspunsuri) se subsumeaza acestui argument. Pana in prezent, am organizat la Sighet sapte editii ale Scolii, la care au participat cateva sute de elevi din Romania, Republica Moldova si Regiunea Cernauti. Profesorii (in numar de 25-30 in fiecare an) le-au vorbit despre istoria recenta (inclusiv despre istoria culturii), le-au evocat momente din represiunea comunista, dar si din rezistenta opusa comunizarii, totul petrecandu-se in sala de conferinte si in celulele fostei inchisori transformate in Memorial (despre acest Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei, ale carui cincizeci de sali sunt vizitate zilnic de sute de oameni, ar merita sa vorbim separat, cu un alt prilej).
Anul acesta a avut loc o schimbare de promotie: pentru prima data, majoritatea celor prezenti erau nascuti in anii de dupa 1989. Adolescenti pentru care tot ceea ce auzeau era o problema de istorie si nu de viata traita. Si, pentru ca scoala si manualele prezinta istoria "pe sarite" si abstract, i-am simtit extrem de captivati de concretetea studiilor si marturiilor, fie ca ele erau sustinute de istorici profesionisti (Serban Papacostea, Neagu Djuvara, Thierry Wolton, Mihai Dim. Sturdza, Dennis Deletant, Mark Percival, Ulrich Burger, Helmut Mller-Enbergs, Marius Oprea, Dorin Dobrincu), fie de importanti filosofi, sociologi, lingvisti, medici, scriitori (Gabriel Liiceanu, Doina Cornea, Maria Bratianu, Stela Rusu, Alexandru Niculescu, Miron A. Costin, Ioana Ieronim, Ana Blandiana).
Dezbaterile au fost pe masura interesului starnit de aceste expuneri. A fost o adevarata "scoala a memoriei", care a imprumutat locului de suferinta unde s-a desfasurat o noua dimensiune a viitorului, mai luminoasa si mai investita cu incredere. O parte din elevi s-au si inscris la programul nostru de istorie orala, astfel incat si dupa ce varsta nu le va mai permite sa participe la editiile viitoare (limita este de 18 ani), multi vor ramane prin vocatie alaturi de noi, in calitate de colaboratori si cercetatori, chiar daca nu vor urma neaparat o cariera de istorici.
De altfel, nu e singura legatura dintre noi: din cele sapte editii ale scolii au rezultat opt carti, din sumarul carora o parte esentiala se datoreaza adolescentilor. Patru au fost scrise chiar de ei: "Exercitii de memorie" (1999), "Exercitii de speranta" (sau "Romania in care as vrea sa traiesc"), "De unde vine extremismul", "Cum as vrea sa fie familia mea" (toate in 2001). Sunt adevarate sondaje de opinie si studii psiho-sociologice, alcatuite din raspunsurile date la concursurile de admitere. Alte doua carti ("Bukovski la Sighet", 2002, si "Courtois la Sighet", 2003) cuprind prelegerile acestor doi mari analisti ai trecutului comunist, care au fost invitati speciali ai scolii. In sfarsit, alte doua carti ("Scoala memoriei - 2002" si "Scoala memoriei - 2003") sunt antologii complete ale dezbaterilor din editia a cincea, respectiv a sasea. Ar urma ca din inregistrarile editiei recent incheiate sa editam in aceasta toamna un nou tom.
Nu pot sa inchei aceasta scurta scrisoare, fara a aminti ca nimic din ce am descris (organizarea scolii, publicarea cartilor) n-ar fi fost posibil fara sprijinul total al fundatiei crestin-democrate germane "Konrad Adenauer", care prin activitatea sa in Romania arata ca a inteles cata nevoie avem de cunoasterea noastra de sine, in spiritul asumarii trecutului si al invatamintelor care se desprind, prin asta, pentru viitor.
Romulus Rusan