O polemica semnificativa
Raportul de tara, prezentat de Comisia Europeana de la Bruxelles, a provocat - cum era de asteptat - o polemica dura intre Guvern (cu partidul care-l sustine - Psd-ul) si partidele opozitiei reale: Pnl-ul, Pd-ul, Ap-ul. Raportul afirma ca Romania nu are inca o economie de piata functionala, desi s-au facut pasi importanti in aceasta directie. Daca administratia va continua sa concretizeze masurile de transformare structurala a economiei si va aplica hotarat acquis-ul comunitar in toate domeniile vietii publice, Romania va putea incheia negocierile de aderare in 2005 si va fi primita in Ue in 2007. Aplicarea acquis-ului presupune, in special, depolitizarea Justitiei si combaterea decisa a coruptiei, care s-a extins pana la cele mai inalte paliere ale Executivului. Cu alte cuvinte, raportul radiografiaza exact starea actuala a societatii romanesti, o stare cunoscuta de toata lumea si prezentata zi de zi in paginile presei independente. Oricat ar vrea Psd-ul sa coafeze realitatea tarii, ea nu poate fi mascata chiar si fata de cei care o traiesc direct.
De ce s-a declansat atunci aceasta polemica excesiva, ce tine de zile intregi prima pagina a ziarelor? Afirmatia ca Romania nu are inca o economie de piata functionala nu a fost o simpla greseala de traducere, cum au cautat sa sugereze liderii Psd-isti. Romania chiar nu are inca o astfel de economie. Nu o chestiune de semantica putea provoca reactia extrem de nervoasa a premierului si presedintelui Psd, Adrian Nastase, la adresa liderilor opozitiei, dupa ce acestia au criticat modul in care Guvernul a vrut sa prezinte raportul de tara drept un mare succes. D-l Nastase a afirmat ca T. Basescu, liderul Pd, este "un iresponsabil" care "se tot roteste prin oras, alearga de nebun"; ca E. Constantinescu, liderul Ap, incearca sa revina in politica asemenea lui C.V. Tudor, cautand "in cosurile de gunoi ale societatii"; ca T. Stolojan, liderul Pnl, s-ar fi dus la Bruxelles inainte de publicarea raportului de tara sa constate cu satisfactie ca "nu avem economie de piata functionala", desi liberalii nu au facut nimic in aceasta directie cat timp au fost la guvernare. Desi d-l Nastase ne-a obisnuit in ultima vreme cu derapajele sale lingvistice, trebuie sa recunoastem ca prin aceste ultime formulari se intrece pe sine. Si d-l Nastase face asta concomitent cu lansarea unui apel de solidaritate nationala, adresat acelorasi lideri ai opozitiei, in convingerea Ue ca Romania a atins obiectivele integrarii.
Sa fi devenit premierul atat de nervos doar pentru ca liderii opozitiei au contrat, cum era normal sa o faca, tentativa Executivului de a prezenta raportul de tara drept un succes, si - evident - un succes exclusiv al guvernarii in functiune? Liderul partidului guvernamental stia foarte bine ca opozitia nu va accepta senina transformarea unui esec intr-o "mare victorie". Sa fi fost oare premierul atat de deranjat de faptul ca d-l Stolojan, presedintele Pnl, a preferat sa se informeze de-a dreptul de la sursa (la Bruxelles) asupra situatiei Romaniei? Actiunea liderului liberal era si ea normala, pentru ca opozitia cunoaste tactica Psd-ista (mostenita de la Pcr) de a spune una si a face alta. "Pana acum", a declarat d-l Stolojan, "am facut doua mari greseli: nu am intrat prea mult in problemele de politica externa, considerand ca sunt probleme de interes national si trebuie sa existe unitate intre pozitiile partidelor, iar pe de alta parte, am crezut in cantecul de sirena al lui Adrian Nastase si al presedintelui Iliescu si nu am abordat in exterior problemele tarii, ca sa nu afectam imaginea Romaniei". Este deci clar: opozitia reala nu va accepta o falsa vitrina pentru exterior, tocmai pentru ca stie ce consecinte interne va avea o integrare in Europa astfel "aranjata". Ce rost mai avea atunci apelul la "solidaritate nationala", dupa cum "se intampla in Bulgaria", lansat de d-l Nastase, pentru convingerea Ue?
Adevarul este ca Psd-ul a ajuns intr-o situatie-limita. In cei trei ani de cand se afla la guvernare, partidul d-nilor Iliescu si Nastase nu a reusit decat sa transforme economia romaneasca intr-o economie de piata Psd, dupa cum corect a definit-o un cunoscut comentator. O economie dominata de relatii clientelare, de interese partinice de grup, fara nici o legatura cu functionalitatea proprie unei economii de piata, reala. Dupa trei ani, d-l Nastase nu mai poate sa sustina ca "greaua mostenire a regimului Constantinescu" ii descurajeaza pe investitorii straini si ca privatizarea nu s-a facut din aceeasi cauza. Privatizarile - cate s-au facut - s-au facut in Romania Psd-ista "cu cantec", pentru ca, pe de-o parte, oligarhia guvernamentala nu a "muls" inca tot ce se putea dintr-o tranzitie prelungita si agonica, iar pe de alta parte, partidul la putere nu si-a permis sa-si indeparteze "masa muncitoreasca" a populatiei prin masuri radicale de eliminare a cunoscutelor "gauri negre" ale economiei. Acum, Psd-ul s-a trezit ca intra intr-un an electoral, decisiv - concomitent - pentru admiterea in Ue. A promova in acest moment masurile dure cerute de organismele internationale pentru realizarea, pe ultima suta de metri, a unei economii de piata functionale ar insemna reducerea accentuata a popularitatii Psd-ului, si asa erodata de gravele acte de coruptie petrecute sub guvernarea sa. D-l Nastase a realizat ca nu va mai putea impaca de acum capra cu varza, impunand dureroase transformari ale economiei pentru atingerea obiectivelor integrarii in Ue si, in acelasi timp, facand "cadouri electorale" unei populatii disperate de saracie si de lipsa de orizont. Baronii si birocratia parazitara Psd-ista au golit complet "sacul public" si Ue a devenit mai reticenta in acordarea de fonduri pentru dezvoltare, invariabil - dupa cum s-a dovedit - deturnate.
Nervozitatea d-lui Nastase este explicabila. Premierul ar fi vrut ca opozitia reala sa se inhame la o minciuna patriotica, menita sa asigure continuarea drumului spre Ue, dar si preluarea interesata a fondurilor oferite de aceasta. Faptul ca partidele opozitiei refuza sa intre intr-un asemenea joc l-a infuriat foarte tare si atunci d-l Nastase s-a gandit sa-si lanseze "apelul la solidaritate". Apel ce este la urma urmei o diversiune, pentru ca, in fata electoratului, liderul Psd-ist va acuza opozitia reala de toate "neimplinirile" pe care Comisia Europeana le va constata in viitorul raport de tara. Or, chiar daca opozitia "va informa" Bruxelles-ul in mod deformat despre ce se intampla in Romania, dupa cum a sugerat d-l Nastase, ea nu este la guvernare si, implicit, ea nu poate trece "la fapte". Atata vreme cat conduce Romania, aplicarea programului concret de transformare a economiei intr-o economie de piata functionala revine exclusiv Psd-ului. Care, daca nu poate, trebuie sa-i lase pe ceilalti. Pentru ca nimeni nu poate fi concomitent si Dumnezeu si diavol.
Toma Roman