Eveniment
Romanii din Balcani
- indiferenta oficiala naste monstri - In vreme ce Romania figureaza astazi printre tarile etalon pentru modul in care isi trateaza minoritatile nationale, aceeasi Romanie oficiala se intereseaza mult prea putin sau chiar deloc de romanii aflati in afara granitelor tarii. Supusi, in tarile unde traiesc, la un diabolic plan de deznationalizare, lipsiti de scoli, de slujbe religioase in limba lor, fratii nostri de dincolo de fruntarii nu intra in atentia actualei puteri ai carei reprezentanti se multumesc sa se plimbe pe banii nostri, sa stabileasca relatii personale cu oficialii acelor tari, fara a intreprinde nimic pentru minoritarii romani.
Din fericire, exista organizatii care se straduiesc, atat cat le sta in putinta, pentru a determina guvernantii sa actioneze hotarat si cu demnitate in apararea drepturilor romanilor instrainati.
In aceasta idee, a avut loc recent la Muzeul Municipiului Bucuresti, un foarte interesant simpozion cu tema: Romanii din Balcani. Scoli si biserici, organizat de Fundatia Nationala pentru Romanii de pretutindeni, avand ca partener Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi". Semnificativ ramane, din pacate, faptul ca la simpozion nu a participat nici un reprezentant, nici un factor de decizie al oficialitatii actuale, care ar fi avut astfel prilejul sa mai invete, poate, cate ceva.
Ar fi aflat de pilda ca, despartiti brutal de sosirea slavilor intre Dunare si Balcani, romanii din Peninsula Balcanica si-au pastrat pana astazi constiinta unitatii lor etnolingvistice, si-au pastrat limba stramoseasca, traditiile, neplecandu-se in fata vicisitudinilor vremii. Chiar daca guvernantii tarilor in care s-au nascut duc o abila politica de deznationalizare, aromanii (macedo-vlahi), meglenitii (megleno-romanii/vlahi), istrienii (istro-romanii/vlahi) au ramas cu sfintenie credinciosi originii comune si se mandresc cu ea, si-au pastrat limba si cultura din stramosi.
Comunicarile, de un inalt nivel stiintific, au analizat cu multa pertinenta situatia actuala a romanilor sud-dunareni, au prezentat evolutia lor istorica (prof. univ. Nicolae Saramandu, prof. univ. Gh. Zbuchea, Hristu Candroveanu, prof. univ. Victor Dogaru, prof. Maria Petre, conf. univ. Adina Berciu etc.) si au evocat cateva figuri emblematice.
Iulia Wisosenschi, de la Institutul de Etnografie si Folclor "I. C. Brailoiu" din Bucuresti, a anuntat lansarea Cd-ului cu cantece vechi din toate ramurile aromanesti - "Tumbe, tumbe..." - pentru ziua de 30 mai, orele 18:00, la Teatrul "Ion Creanga" din Bucuresti, o surpriza "de suflet", acum, la inceputul verii.
O atentie speciala a meritat expozitia "Al. I. Cuza si aromanii", cu fotografii, documente, exponate filatelice din colectia prof. Corneliu Beda, documentatie ce-a stat la baza alcatuirii unui exceptional album, "Aromanii", aflat inca sub tipar.
Discutiile, sustinute cu patos, au adus binevenite completari, toti vorbitorii inscriindu-se, implicit, in ceea ce Profesoara noastra, a tuturor celor trecuti prin Facultatea de Litere din Bucuresti, d-na Matilda Caragiu Marioteanu a numit "Dodecalogul aromanilor, 12 adevaruri incontestabile, istorice si actuale, asupra aromanilor si asupra limbii lor materne", considerat de lumea stiintifica romaneasca si romanica drept o Biblie a aromanilor. Caci acesti aromani, considerati de Petre Tutea "semizei", dimpreuna cu toti ceilalti romani aflati in tarile invecinate, merita pe deplin iubirea si respectul nostru, al mai norocosilor lor frati din Romania. Si au nevoie macar de sprijinul nostru moral, daca cei din Guvern nu au fost si nu sunt in stare inca sa se lupte pentru drepturile lor legitime.Sanda Anghelescu
Firul Scurt
Olga Delia Mateescu
"Cand m-am apucat de scris, mi-a iesit, de la inceput, o piesa" Preocuparea mea principala in prezent este scrisul. Inainte de -89 n-am reusit sa o fac. Stiam ca atunci nu ma puteam exprima liber, iar literatura de sertar nu ma interesa. Cand m-am hotarat sa scriu, mi-a iesit de la inceput o piesa. Sotului meu, neuitatul actor Eugen Ungureanu, i-a placut si m-a incurajat. Dar eu voiam o parere mai obiectiva. Ca sa ma verific, am trimis piesa, fara semnatura, doar cu un motto, la un concurs de dramaturgie. Spre marea mea uimire si bucurie,"Capricii" a primit Premiul Fundatiei "Principesa Margareta" in cadrul Galei Uniter. Am continuat sa scriu, au aparut pana acum cinci volume cu piese, dintre care cateva nominalizate si jucate la Bucuresti si Iasi. Acum lansez primul meu roman, "Manuscrisul", inspirat dintr-un caz real, istoric: disparitia, in timpul razboaielor medievale, a pretiosului manuscris "Codex aureus", provenit din celebra biblioteca a lui Carol cel Mare si redescoperit dupa cateva secole, injumatatit. Jumatate din el se gaseste in prezent la Muzeul din Londra, jumatate se afla in muzeul nostru din Alba-Iulia. Actiunea mea se petrece in zilele acestea, cand apar - iata - alte enigme. Care? Va veti lamuri din cartea pe care, prin amabila invitatie a regizoarei Sorana Coroama, am lansat-o in cadrul prestigioaselor ei serate culturale. Anteriorul meu volum continea piesa "Auditie pentru Medeea", jucata stagiunile trecute la Tnb. In volum am adaugat si lucrarea mea teoretica de doctorat - o incursiune in istoria mitului Medeei. Personajul ei m-a fascinat de cand Andrei Serban m-a distribuit si pe mine s-o joc in "Trilogia Antica", alaturi de Leopoldina Balanuta si de Maia Morgenstern. Cat despre motivatia scrierii "Manuscrisului", mai reflectez.
Teodora Cimpineanu
"De la Julieta lui Shakespeare la regia lui Caragiale" "Mi-am inceput cariera in teatru ca actrita jucand-o pe Julieta timp de opt ani la T.N.B. Ma vazuse Beatrice (pe atunci Bleont) intr-un examen de studentie si am intrat in rol doar dupa trei saptamani de repetitie. Si iata-ma-s acum, dupa 10 ani, premiata de Uniter, dar nu ca actrita, ci ca regizoare, pentru debutul meu cu de Caragiale. Am renuntat la actorie in favoarea regiei, care cred ca mi se potriveste mai bine. (Mama, care ma cunostea foarte bine, stiind ca sunt o fire logica si despic firu-n patru, m-a indemnat de la inceput spre regie. Avea dreptate, pacat ca n-a trait sa ma vada luand premiul. In facultate am avut profesori minunati: Felicia Dalu si Constantin Dicu, cu ei ma specializam la regie de televiziune. Sper sa pot monta curand si acolo, pentru ca televiziunea e pasiunea mea. Ce cred eu ca m-a ajutat la succesul primei montari? Imi cunosteam bine actorii, pentru ca lucrasem cu cativa in studentie - cu Alina Berzumteanu, Luminita Erga, Silviu Biris si Vlad Zamfirescu - chiar cateva scene importante din comedia lui Caragiale. Vorbeam aceeasi limba cu ei si aveam aceleasi repere artistice. M-a ajutat mult ravna si ambitia lor eficienta si n-am neglijat nici un detaliu - de joc ori de scenografie. Si - de ce sa nu recunosc - m-am implicat total in activitatea de lansare a premierei, invitand masiv si perseverent elita teatrala sa ne vada. Pentru ca astazi, in conditiile noastre, e absolut vital sa stii sa-ti faci propria lansare a piesei, sa te agiti, sa nu lasi in seama altora ceea ce-i atat de important pentru spectacol. Am noroc sa lucrez din nou cu o trupa de actori, si tineri, si maturi, la fel de pasionati, cu care repet la Teatrul "Bulandra" comedia lui Marivaux, . Tineti-mi pumnii, va rog!"Alice Manoiu
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
