Muzeul Taranului Roman
"Daruri de Pasti"
(si alte serbari) Ne mai despart de Pasti doar cateva zile. Invierea lui Hristos, moment de pioasa bucurie pentru toti crestinii acestui Pamant, strecoara in suflete Speranta, Credinta, Iubirea crestina.
Si, ca in fiecare an, Muzeul Taranului Roman ne asteapta si acum, intre 18-20 aprilie, la Targul de Florii, intitulat "Daruri de Pasti".
Ca de obicei, vor veni tarani de pe tot intinsul tarii, ne vom putea bucura de multitudinea de culori si forme a oualor incondeiate, de obiectele, atat de calde, din lemn, de vasele de lut ale olarilor populari, de masti, cojoace, tesaturi populare, de mult asteptata turta dulce cu oglinjoare si alte si alte bucurii, devenite traditionale la Muzeul Taranului Roman.
Dar nu numai atat!
Vom fi partasi, in acest timp, la sumedenia de sarbatori de aici. La prezentarea site-ului dedicat mestesugarilor din Europa, "Mestesugul la indemana oricui" (studioul "Horia Bernea"), la vernisajul expozitiei de pictura "Oua incondeiate", a elevilor Scolii nr. 11 "Ion Heliade Radulescu", la inaugurarea sectiunii muzeale "Laolalta. Maghiarii din Romania" sau la vernisajul expozitiei de fotografii alb-negru cu imagini din Maramures, "De la Columna Traiana la aparatul Mamiya", a d-nei Kathleen Laraia McLaughlin din Illinois, Sua, bursiera Fulbright.
Si ca orice serbare populara, serbarile de Florii se vor incheia cu Cantece si jocuri vechi taranesti, colinde de Pasti, in interpretarea unui grup folcloric al elevilor de la Liceul "Andrei Saguna" din Brasov (prof. Nicolae Purcarea si Ioan Sorin Apan).
Asadar, toti iubitorii artei populare, toti cei care vor sa-si imbogateasca colectiile cu noi obiecte specifice universului satesc sunt asteptati la Muzeul Taranului Roman (chiar daca ploua), pentru a ne bucura impreuna si "laolalta" de apropierea Sfintelor Sarbatori ale Pastelui.Sanda Anghelescu
Firul Scurt
Primavara talentelor
Carmen Stimeriu
"Vine ea, vine, vine si clipa mea norocoasa!" Colegii mei de promotie de la Institutul de Teatru din Bucuresti sunt astazi nume cunoscute, apreciate: Medeea Marinescu, Tudor Chirila, Gavril Patru, Ovidiu Niculescu. S-au zbatut si-au reusit. Pentru mine inca n-a sosit clipa cea norocoasa. Dar sunt sigura ca nu e departe. Si cand va veni, trebuie sa ma gaseasca pe deplin pregatita. Drept care ma tot "antrenez". S-o iau pe rand: am absolvit in 96 cu un personaj fascinant, Ranevskaia din "Livada de visini". Si cel mai greu cand il aduci in scena pe Cehov - spunea atat de frumos maestrul Liviu Ciulei - e "sa redai aerul dintre personaje". Ca sa izbutesc, a trebuit sa-mi estompez din forta mea de leoaica in favoarea feminitatii, a gratiei. Se pare ca am reusit, pentru ca am fost imediat invitata la Nationalul din Cluj, la un concurs pe care l-am luat si eram asteptata in stagiune. Mi-ar fi placut sa merg, fiindca de fel sunt din Avrig, de langa Sibiu, iar scoala am urmat-o la Fagaras, si-mi amintesc si cand dorm ca sunt de acolo. Dar s-a intamplat ca m-am casatorit in Capitala si-am ramas aici. Am jucat la Teatrul de Comedie, dar tot in piese dramatice, cand eu ard de nerabdare sa cant si sa dansez in comedii muzicale. Nu-mi vine sa cred ca anii de Capitala m-au asprit, dar probabil ca o anumita tristete de pe chipul meu ii indeamna pe regizori sa imi ofere tot masti dure, bizare. Cum a fost mama-vampir dintr-un film horror, "Dracula Resurection", in regia unui canadian. Cine stie, poate ca in curand o sa mi se propuna sa-l joc chiar pe Dracula in travesti! Si cum eu sunt o persoana sportiva si miscatoare - am facut si calarie - mai stii? Dar am iesit din "tipar" cu cateva filme de televiziune (ambele au fost premiate), serialul "Poveste imorala" si comedia "...Escu" de Tudor Musatescu (dar acolo eu nu jucam un personaj comic, ci o misterioasa care trage sforile ca barbatul ei "sa se aleaga"). Vreau sa cred ca s-o alege si cu mine ceva, si chiar in primavara asta, pentru ca repet la Theatrum Mundi intr-o comedie muzicala scrisa de Gheorghe Astalos, "Pantofi de dama", si poate-poate sa-mi implinesc si eu arzatoarea mea chemare: sa cant si sa dansez ca pe Broadway. Sper...Alice Manoiu
"Popasul Tau De Suflet" Luna trecuta si-a facut aparitia pe piata o noua revista, aflata acum la al doilea numar: "Credinta Ilustrata". Avand subtitlul "Popasul tau de suflet", mica revista lunara, ce apare in format de buzunar, impresioneaza prin policromie, fotografii si eleganta prezentare grafica. Dar ineditul acestei publicatii sta chiar in tema ziaristica aleasa. Editorul si redactorii au avut curajul sa lanseze, in peisajul si asa foarte aglomerat al presei scrise romanesti, un magazin de spiritualitate. Prin comparatie cu plicticoasele gazete bisericesti, tiparite in tiraje confidentiale, noua revista are un sumar alert si este foarte vie, dovada ca primul tiraj de 50.000 de exemplare a si fost marit la al doilea numar, asa cum redactia ii anunta pe cititori.
Adevarul este ca spiritualitatea, ca subiect ziaristic de interes general, a fost lansata in presa postcomunista din Romania de saptamanalul "Formula As". Pe atunci, initiativa revistei noastre parea o veritabila aventura (cui sa-i pese de preoti, biserici si rugaciuni, in scrasnetele tranzitiei?), dar s-a bucurat de un succes enorm in randul cititorilor, contribuind decisiv la cresterea tirajului. Incet, incet, majoritatea publicatiilor si a posturilor de televiziune ne-au urmat exemplul si au facut loc in sumarele lor spiritualitatii religioase, pentru ca acum sa apara pe piata presei o publicatie dedicata exclusiv credintei.
"Credinta Ilustrata" are aspectul si continutul unui magazin, pentru ca amesteca, uneori poate excesiv, reportaje despre lacasuri sfinte, icoane facatoare de minuni si mari duhovnici, cu temele colaterale ale credintei. Fiecare numar cuprinde un interviu cu o persoana publica, la rubrica intitulata "Credinta si celebritate". In sectiunea "Meridianele credintei" se face turism crestin, de la Muntele Athos pana la Ierusalim. Intr-un inedit "Calendar al credintei" sunt prezentate traditiile lunii respective, alaturi de sinaxarul sfintilor romani si un interesant "Ghid onomastic" despre semnificatia crestina a numelor de botez. La rubrica "Doctor de suflete", cate un preot prezinta invatatura ortodoxa despre manie, post etc. Sub titlul "Omul sfinteste locul", descoperim cum functioneaza o fundatie crestina pentru ajutorarea copiilor si bolnavilor sau aflam despre "Doctorita care isi plateste pacientii". Mai exista si rubrici care au semnificatia unui "ghid practic", pentru ca informeaza cititorii despre "Trasee de Pasti", "Leacuri manastiresti" si mancaruri de sezon, fie ca este vorba despre "Retete de post manastiresti" sau "Traditionala masa de Pasti". "Actualitatea" are cele mai diverse subiecte, de la sarbatorirea zilei de nastere a Patriarhului Teoctist sau aducerea in tara a ramasitelor pamantesti ale Regelui Carol al Ii-lea, care odihneste acum la manastirea Curtea de Arges, pana la infiintarea "Pax"-ului, adica primul post crestin de televiziune din Romania. Asadar, sumarul primelor doua numere dovedeste ambitia revistei de a castiga cat mai multi cititori, pentru ca - cel putin teoretic - se adreseaza unui public crestin de peste 20 de milioane de romani. Va fi interesant de urmarit daca acest magazin lunar de spiritualitate va castiga pariul gazetaresc pe care si l-a propus. In ceea ce ne priveste, saptamanalul "Formula As" saluta aparitia "Credintei Ilustrate" si le doreste succes colegilor de presa, in curajosul proiect ziaristic pe care l-au lansat. Dumnezeu sa va ajute, asa cum ne-a ajutat si pe noi, la timpul potrivit, sa-i faceti pe romani mai credinciosi, mai buni si mai fericiti!Marius Petrescu
Carte
Selectia Formula As Florin Manolescu, "Enciclopedia exilului literar romanesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, institutii, organizatii", Editura "Compania" (tel. 021/210.66.90), 800 pag., 600.000 lei. Am mai scris despre necesitatea dictionarelor si enciclopediilor, a cartilor de referinta pentru diferite domenii, ce n-ar trebui sa lipseasca din nici o biblioteca publica, daca nu si din cele personale. Desi sunt lucrari pe cat de greu de alcatuit, pe atat de costisitoare (nu multi autori si editori se incumeta), acest tip de carti reprezinta o buna investitie, fiind de folos mereu generatiilor succesive (acum, cu tehnicile moderne, ele pot fi usor aduse la zi, in noi editii). Avem adesea nevoie de informatii sigure, de cultura generala, ca sa nu mai vorbim de studiosi si profesionisti pentru care dictionarele specializate si enciclopediile sunt indispensabile instrumente de lucru. In domeniul literaturii romane, situatia incepe sa stea ceva mai bine. Avem acum, in sfarsit, la indemana "Dictionarul scriitorilor romani", coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu, a carui editare, dupa lungi si dramatice lupte cu cenzura anilor 80, a putut fi inceputa abia in 1995 si s-a incheiat de curand, cu aparitia volumului Iv, la Editura "Albatros". Monumentalului dictionar vine acum sa i se adauge "Enciclopedia" lui Florin Manolescu - un veritabil eveniment editorial, prin bogatia informatiei si a fondului iconografic, dar si prin profesionalismul desavarsit al redactarii, machetarii, acuratetii tipografice. Meritul e in primul rand al autorului, dar si al realizatorilor masivului volum, trecuti cu modestie intr-un colt de pagina (redactor - Adina Keneres, procesare computerizata - Bogdan Constantinescu), precum si al Tipografiei Arta Grafica. Florin Manolescu este profesor universitar, critic, istoric literar si prozator. Din 1993 preda la Catedra de romanistica a Universitatii Ruhr din Bochum. Acolo, in Germania, a preluat ideea alcatuirii unei imagini complete si complexe a exilului literar romanesc si, pe langa indatoririle didactice, a muncit enorm la concretizarea acestui proiect. (Inchipuiti-va ce inseamna sa aduni informatii corecte despre toti romanii care s-au manifestat literar in tari de adoptie de pe diferite continente, incepand din 1945, despre toate publicatiile, institutiile si organizatiile exilului. Cat timp, tenacitate si abilitate, uneori detectivistica, presupune o asemenea munca!) Spun ca a preluat ideea, fiindca ea apartinea Bibliotecii Romane din Freiburg, ce isi propusese inca din anii 50-60 sa intocmeasca un Lexicon al exilului romanesc. Si in Sua, cu doua decenii mai tarziu, conationali din diaspora au avut asemenea intentii, unele concretizate in volume precum "Romanii in stiinta si cultura occidentala", "Antologia personalitatilor culturale din exil" s.a.m.d. Spre deosebire de premergatori, Florin Manolescu s-a ocupat doar de exilul literar, in peste 350 de fise de dictionar (ilustrate cu 370 de imagini - fotografii, desene, manuscrise si frontispicii - reproduse clar), ce prezinta scriitori, reviste, institutii si organizatii culturale active intre 1945 si 1989. Fisa de scriitor - variabila ca intindere in functie de valoarea operei (spatii mari se acorda, normal, unor nume precum Emil Cioran, Eugen Ionescu, Paul Celan, Mircea Eliade, Gherasim Luca, Ion Negoitescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc.) - contine date biografice, prezentarea descriptiva a operei si carierei literare, bibliografie si referinte critice. Desi el insusi este un critic redutabil, Florin Manolescu nu si-a expus propriile pareri despre autorii fisati, avertizand in prefata ca "judecatile despre oameni si opiniile critice utilizate in caracterizarea unor opere literare nu apartin autorului acestui lexicon", ci, pentru obiectivitate, au fost extrase din articolele altor critici literari (indexul de la sfarsitul volumului contine peste 4100 de nume). Pentru reviste se dau informatii cu privire la data si locul de aparitie, periodicitatea, colegiul de redactie si colaboratori, dar si citate din articole - program reflectand orientarea publicatiilor respective. Cat despre institutii si organizatii, ele figureaza cu date despre fondatori, istoricul, scopul si realizarile lor. Cand rasfoiesti bogata enciclopedie, care vine sa acopere un gol de informatie, nu poti sa nu te gandesti recunoscator la autorul ei si la toti cei care i-au facut posibila aparitia.Adriana Bittel
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
