Filip Olah- om de afaceri din Harghita -"Daca Statul roman isi continua nepasarea de azi, in urmatorii 20-25 ani nu va mai fi urma de roman in Miercurea Ciuc" In 1936, in volumul bilingv "Transylvania", istoricul american de origine romana Titus Podea, scria: "Dupa Marea Unire de la 1918, ungurii erau singura nationalitate din Transilvania care refuza cu incapatanare sa vada schimbarile profunde produse de razboi. Ei continuau sa creada ca romanii erau numai stapani vremelnici si ca vor putea recastiga in curand vechile privilegii intre vechile hotare ale Ungariei milenare". Intr-adevar, chiar de la instalare, in 1919, autoritatile romane din Arad s-au confruntat cu refuzul functionarilor maghiari de a-si accepta colegii, de a vorbi romaneste ori de a elibera acte in limba romana. Au fost organizate cursuri gratuite, au fost stabilite termene largi, reinnoite de cateva ori, cu scopul de a-i determina pe contabilii, agentii si contopistii de la Primarie si Prefectura sa invete macar formulele uzuale, precum "buna ziua", "ce doriti", "cum va numiti" etc. Vreme de doi ani, larghetea romaneasca ar fi putut sa dea grai si pietrelor, numai catorva dintre functionarii maghiari nu. Ca urmare, cei care au refuzat, in 728 de zile (!), sa invete minimum 50 de cuvinte in limba oficiala a Statului au fost, pe buna dreptate, concediati.
Au trecut 85 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Tara. Daca ne-am lua dupa planurile politicienilor maghiari din Romania (intre care se disting "durii" din jurul lui Laszlo Tkes si Katona Adam), dar si dupa unele ziare din Harghita si Covasna, am ramane cu impresia ca ungurul, o data cu laptele mamei, suge si intoleranta fata de roman. In viata reala insa, maghiarul si romanul traiesc normal, se inteleg, se accepta de secole. Oricine locuieste in orase si mai ales in sate mixte romano-maghiare poate confirma acest lucru. Cum ai urcat insa in "ierarhie", ajungand in Consiliile locale si judetene, in Primarii si Parlament, chiar si in mediile de afaceri, "geometria" devine variabila, notiunile europene isi pierd deseori sensul, gradul de toleranta scade, iar sovinismul ("exclusivism national" - Dex, p. 929) capata amploare. Liderii maghiari de azi calca de multe ori pe propriul lor interes, de dragul de a-si vedea conationalii "singuri", izolati de romani in chiar inima Tarii Romanesti. In toiul framantarilor politice din interiorul Udmr, privind reinvierea Regiunii Autonome Maghiare - un simbol demn de Ungaria Sovietica a lui Bela Kun -, multi romani din zona sunt impinsi sa ia drumul pribegiei. Un om de afaceri din Harghita, pe care, pentru a-l proteja, il vom numi, in continuare, Filip Olah, si-a luat curajul de a ne spune povestea sa. Spre deosebire de alti afaceristi si intelectuali romani, el a ales sa ramana pe loc si sa-si faca auzita vocea in diverse ocazii. Desi ar putea parea de necrezut, in Romania anului 2003, exista oameni care se tem sa vorbeasca deschis despre problemele din tara lor. Teama de represalii pe plan local este puternica si se bazeaza pe experienta ultimilor 13 ani. Cum alesii locali maghiari au discutat recent, la Sfantu Gheorghe, despre Tinutul Pamanturilor Secuiesti - o noua Regiune Autonoma Maghiara cu... fata umana, il intelegem perfect pe interlocutorul nostru.
"Am fost schimbat din functie pentru ca nu vorbeam maghiara" - Recent, in cadrul unei sedinte a Parlamentului, un deputat arata ca peste 70% din investitiile straine din Transilvania apartin oamenilor de afaceri unguri. Acest procent este, desigur, mult mai mare in Harghita si Covasna. Cum ati reusit sa deschideti o afacere ca roman, intr-un mediu destul de putin primitor pentru romani?
- Prin tenacitate si perseverenta. Cand am fost atacat, am atacat si eu. Cand mi s-au pus bete in roate, am rabdat si am trecut de toate obstacolele. Dupa 1990, situatia romanilor din zona a fost foarte grea. Eu insumi am fost schimbat din functie, pentru ca nu vorbeam maghiara. In locul meu a fost numit un maghiar fara nici o calificare in domeniul respectiv. Singura lui calitate era... etnia maghiara. Pana la urma, mi-am deschis propria firma. In scurt timp, am trecut "granitele" judetului, intrand in afaceri cu parteneri din strainatate. Asta a fost, de altfel, norocul meu.
- Imi amintesc de unele relatari de presa despre fierbintii ani 90-91, cand multi romani din Harghita si Covasna au fost amenintati cu moartea si fortati sa-si paraseasca slujbele si sa-si vanda proprietatile...
- Atunci au plecat atat de multi, incat s-a constituit si o asociatie a romanilor alungati. Si eu si toti colegii de birou am primit telefoane de amenintare. Mi-au scris pe usa, m-au insemnat cu un "X". Dar nu m-am lasat intimidat. A fost un puseu de sovinism puternic. Se legau de copiii care vorbeau romaneste afara, la joaca. Au separat scolile romane de cele maghiare. Aceasta a fost cea mai mare trauma si cea mai absurda masura sovina. Imparteau, la Craciun, cadourile din strainatate numai copiilor maghiari. S-a ajuns la separatisme in discoteci, in carciumi. Au fost batuti tineri romani pentru ca au cantat romaneste intr-un bar.
- Vorbind de afaceri, pe langa obstacolele incriminate de toata lumea in tranzitie, ati intampinat si greutati provocate de apartenenta dvs. etnica?
- Bineinteles. Dar, vazand ca nu ma las, ca ma tin de cuvant, ca am prieteni maghiari, s-au calmat pe moment, schimband strategia. Mai pe fata, mai pe ascuns, continua totusi sa-mi puna piedici. Exista si o asociatie separatista, Asociatia Micilor Intreprinzatori Maghiari, unde romanii nu sunt acceptati. Asociatia are un explicit caracter national maghiar, fiind astfel "eligibila" pentru diverse facilitati acordate de Budapesta.
"Un post pierdut de un roman nu va mai fi niciodata ocupat tot de un roman" - Puteti nominaliza cateva dintre sicanele care vi se fac in afaceri, domnule Olah?
- Astazi nu mai suntem in 1991, cand se dadeau telefoane si se desenau X-uri pe usi. Astazi se lucreaza mai subtil. Spre exemplu, putinele firme romanesti din oras sunt supuse unui bombardament de reclamatii anonime. Ba la Politie, ba la Garda Financiara, ba la Curtea de conturi. Nu este an in care sa nu avem toate reclamatiile posibile. Cand verifica, la adresa indicata de reclamant, politia nu gaseste pe nimeni. Parca ar fi vorba de o organizatie specializata in acest razboi de gherila. Cum o duc mai bine, majoritatea oamenilor de afaceri romani sunt tocati cu aceste paraciuni, sunt scosi din ritm, blocati luni in sir si ajung astfel in pragul falimentului. Este ceea ce se urmareste de fapt. Si in sectorul bugetar functioneaza un algoritm ciudat: un post pierdut de un roman nu va mai fi niciodata ocupat tot de un roman. Romanul e foarte greu de promovat intr-o functie, deoarece intervine mereu raportul de 31 (maghiari) la 6 (romani) din Consiliul Judetean. Dupa ce se voteaza, nimeni nu are sanse. Cand e vorba de probleme marunte, locale, se mai fac unele exceptii. Dar cand vin porunci de la Centru, de la Udmr, totul ramane batut in cuie. Am prieteni consilieri la Judet. Ei ii apreciaza pe consilierii maghiari: sunt foarte constiinciosi, platesc cotizatiile la timp, fac ce li se spune. Ceea ce se stabileste in sedinta aia se face. Avem multe de invatat de la ei.
- Este vorba de cei care i-au invatat sa-si puna castile in sedinte?
"In anumite specialitati, nu exista locuri de admitere pentru copiii romani" - Ca fost profesor, banuiesc ca stiti care este situatia actuala in invatamant...
- Sunt multe specialitati inaccesibile copiilor romani. Din nomenclatorul de la Inspectoratul Scolar se poate vedea ca specialitati precum sportul, artele plastice, muzica (la licee) si meseriile de ospatar, cofetar, tehnician silvic, agent pentru protectia mediului etc. (la scolile profesionale) lipsesc din programa de admitere a scolilor in limba romana. In total, 20 de sectii nu au locuri pentru romani. Ca urmare, elevii romani pleaca in alte judete si, dupa absolvire, nu se mai intorc. Cu timpul, ii trag si pe parinti dupa ei. Ceea ce trebuia infaptuit... Pe de alta parte, daca la Liceul "Octavian Goga" au fost sase clase cu predare in limba romana anul trecut, anul curent au ramas doar patru, desi cereri ar fi fost pentru patru clase si trei sferturi, chiar cinci. In loc sa pluseze cu un sfert de clasa, au preferat sa taie trei sferturi. Anul asta taie la patru, anul viitor la trei, pe urma taie de tot.
- "Octavian Goga" a fost desemnat ca liceu cu predare in limba romana. Este frecventat si de elevii maghiari?
- Din fericire, da. Parintii care gandesc corect isi trimit copiii aici, sa invete romaneste. Ei inteleg ca este absurd sa traim separati, deoarece cu totii, romani si maghiari, calcam pe aceleasi trotuare prafuite, ne stricam masinile in aceleasi gropi infernale, suportam acelasi grad de saracie si coruptie. Nu acelasi lucru se intampla la liceele maghiare: romanii nu sunt admisi acolo, desi destui ar dori sa invete ungureste. Imi pare rau, de exemplu, ca fiul si fiica mea nu vorbesc aceasta frumoasa limba, deoarece au prieteni maghiari si sunt momente cand ar fi bucurosi sa citeasca Petfi in original. Este o separatie stupida, care aduce numai rau tuturor. O separatie izvorata din minti anacronice, nostalgice. De altfel, Romania e singura tara care tolereaza o asemenea anomalie pe teritoriul ei.
- Pana la urma, care ar fi solutia cea mai realista de care ar trebui sa tina seama politicienii de la Bucuresti?
- Dupa mine, singura solutie e convietuirea, prietenia, buna intelegere. Mai ales in afaceri, nu poti sa invoci la nesfarsit etnia, cand semnezi niste contracte. Noi, romanii, ar trebui sa luam exemplu de la maghiari, cel putin in politica. In judetele noastre, ar trebui sa existe un singur partid: Partidul Romanilor. Si nu 10-15 formatiuni care se ambitioneaza sa-si depuna liste separate. Uneori, reusesc sa se inteleaga pe plan local si sa depuna o lista unica. Vine insa ordinul de la Centru si-i vezi pe toti: "Ne pare rau, Bucurestiul nu ne lasa!". Daca nu se schimba modul de abordare a vietii politice din zonele in care romanii sunt minoritari in tara lor, la viitoarele alegeri nu vom mai avea consilieri romani. Pragul de 5% nu e bun pentru o zona ca asta. Cei de la Bucuresti nu pricep importanta unitatii noastre, a fiecarui vot care nu se pierde. Practic, sunt destui politicieni la Bucuresti care habar n-au de realitatea din Transilvania, iar dintre cei care o cunosc, o data ajunsi la putere, fac foarte putin in interesul locuitorilor ei.Ion Longin Popescu
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
