Erika Stanciu- sefa Administratiei Parcului National Retezat -"Dupa ce si-au distrus natura, europenilor nu le vine sa creada ca in Romania exista inca 400.000 ha de padure virgina" Daca va faceti un program de vacanta la munte, nu uitati de Parcul National Retezat. Creat in 1935, Parcul se intinde pe o suprafata de 38.000 de hectare. Zilele trecute, dupa o lunga asteptare, Guvernul a emis o Ordonanta de infiintare a parcurilor si rezervatiilor naturale, in care sunt nominalizate 18 administratii distincte, cu specificul fiecareia (Piatra Craiului, Bucegi, Neamt etc.). In acest act, Parcul National Retezat figureaza ca model de urmat. Iubitorii muntelui stiu de ce: este cel mai vechi si mai bine organizat din aceasta parte a Europei. Ca si in cazul pachetului de legi anticoruptie, aparitia Ordonantei iese din mecanismele gandirii guvernamentale cu intarziere; altfel spus, cand taierile de paduri au ras jumatate din suprafata silvicola a tarii, iar mafiotii lemnului, aflati sub protectie politica, au ajuns atat de bogati, incat isi pot permite sa scoata capul in lume ca oameni "curati". Ba, chiar sa voteze legi de protectie a padurilor! Speriat probabil de amploarea fenomenului, Guvernul incearca sa mai salveze cate ceva de drujbele electrice al caror vaiet sinistru a bagat spaima in vietuitoarele din Carpati. Pana la urma, sa incercam sa vedem partea plina a paharului. Sa gandim pozitiv, asa cum ne invata oamenii muntelui. De la aceasta data, cu exceptia ciobanilor comunitari si a proprietarilor de munti, nimeni nu va mai avea voie sa intre in zonele protejate cu alte intentii decat cele turistice. Pedepsele sunt drastice, amenzile, de multe milioane. Din pacate, majoritatea romanilor stiu una si buna: daca e copac, trebuie doborat; daca e animal, trebuie impuscat. Dar noile reglementari intra in forta, iar oamenii sunt nevoiti sa accepte ca, desi sunt proprietari de munti, ciobani sau vanatori, nu-si mai pot face de cap in zonele rezervate. Exemplul clasic al Retezatului le sta in coaste. Ei se pomenesc "guvernati" pe plan local de "rangeri" in jeep-uri, dotati cu binocluri speciale de observatie nocturna, agili si incoruptibili. Din loc in loc, pe bani europeni, ei scriu pe pancarte sau in buletinul directiei silvice lucruri nemaiauzite in sate, preluate parca din predicile unor pastori exaltati: "Nu rupeti nici un fel de planta, oricat de neinsemnata vi s-ar parea. Aceasta planta, neinsemnata pentru noi, poate fi foarte importanta pentru o insecta, sau o pasare sau un mamifer. Poate fi mancarea lor sau poate fi lor. La randul lor, pasarea sau mamiferul devin hrana acvilei - regina pasarilor din Carpati. Haideti sa lasam acvila sa traiasca! Povestiti si altora, mai ales vanatorilor inversunati, cat este de importanta acvila; spuneti-le ca, impaiata, ea nu mai poate fi sanitarul muntilor. Spuneti si altora cat de important este sa respectam natura" - Calin, biologul.
*** Silvicultoarea Erika Stanciu, sefa Administratiei Parcului National Retezat (Pnr), a trait aproape toata viata la munte. Nascuta la Brasov, ea este dintre noii functionari postrevolutionari care au invatat din mers sa-si asume responsabilitati. Din 1995, conduce Administratia Pnr in cadrul unui program finantat de Guvernul Romaniei si de Fondul Global de Mediu. A invatat cum se fac proiectele, dupa ce a inteles ca milioane de dolari nerambursabili "isi intorc fata" de la Romania, din lipsa abilitatii de a-i cere.
"Barajul de la Raul Mare este un corp strain in echilibrul naturii" - Conservarea naturii a devenit o tema fierbinte a mileniului trei. Dupa o perioada de "vaci grase", in care padurile si muntii au fost exploatati pana la epuizare, a venit si timpul "vacilor slabe", cand Occidentul si-a dat seama de crima comisa si a declansat campanii de reimpadurire si de protectie a naturii, pe baza unor directive extrem de ferme. Cand au inceput in Romania marile miscari de conservare a mediului?
- Inca din anii 20 ai secolului trecut. Profesorul Alexandru Borza din Cluj, fondatorul Gradinii Botanice de la poalele Feleacului, este cel dintai savant care a studiat sistematic flora si padurile Romaniei. Studiile sale de ecologie raman pana astazi repere demne de urmat. Creat de el, Parcul National Retezat era, la data infiintarii, unul dintre cele mai frumoase din Europa. Perioada comunista i-a adus mari prejudicii, dar n-a reusit sa-l distruga. Pentru cateva zeci de ani, ideea de rezervatie a fost pusa in paranteze, de dragul "dezvoltarii multilaterale". Asa a aparut barajul de la Raul Mare, care, la fel ca toate barajele de acest fel, aparute peste noapte in creierii muntilor, este un corp strain in echilibrul naturii. O fi producand electricitate "ieftina", nimic de zis, dar cu ce pret? O rana imensa a fost deschisa la baza masivului; un bazin colector al apei din zona intreaga forteaza paraiele sa ia o anumita directie, nenaturala. Se rupe intreg echilibrul si se schimba microclimatul. In aval de paraiele captate, s-a schimbat ecosistemul, au aparut curenti noi, vantul bate mai tare, flora si fauna au de suferit. Pe scurt, desi este o realizare tehnica remarcabila, unica in partea asta a continentului, barajul a reusit sa afecteze grav natura.
- In zona alpina a Retezatului, 1600 de hectare apartin Academiei Romane si reprezinta un teren aproape sacru, unde nu se poate intra decat cu aprobari speciale...
- Intr-adevar, exista o insula destinata cercetarii, unde turistii nu au acces. Acolo nu este permis nici pasunatul, desi terenul nu este al nostru, ci al comunitatilor locale. Parcul National Retezat nu detine nici o palma de pamant in proprietate, ci numai in administrare.
- Este greu de crezut ca turistii indrazneti pot fi tinuti "la poarta" rezervatiei academice. Cine sunt paznicii?
- Angajatii Academiei. Orice trecere se amendeaza cu doua milioane de lei. Tinand seama ca anual avem doar 300 de infractori, consideram ca e acceptabil. In afara zonei rezervate, Pnr poate fi vizitat de oricine contra sumei de 30.000 de lei, cu 50% reducere pentru studenti si elevi. Excursiile sunt conduse de 17 ghizi, disponibili la orice ora din zi.
"Retezatul este un munte special, cald, prietenos" - Din ce motive iubitorii de munte ar trebui sa aleaga Retezatul ca destinatie de primavara?
- Dar vorbiti de o uscatura, iar romanul este obisnuit sa scoata uscaturile din padure...
- Uscaturile au un rol extraordinar de important in viata muntelui. Arborii morti sunt casa primitoare pentru alte specii. Pentru a deveni iarasi pamant, un arbore are nevoie de 800 de ani. In tot acest timp, el este casa pentru gandaci si ciuperci, care sunt hrana pentru pasari. In copacii morti in picioare sunt cuiburile de bufnita. Daca luam acesti copaci, bufnitele vor pleca sau vor disparea. Nici uscaturile cazute la pamant nu sunt mai putin importante. Pe trunchiurile putrede, pe cioate, se instaleaza puietii, nu pe sol, fiindca solul este foarte acid. Pe masura ce se maturizeaza, radacinile cresc si trec de stratul acid. Astfel se regenereaza padurea virgina, necultivata. Cehii au facut greseala de a curata padurile de uscaturi, au scos tot suportul puietilor si au incercat sa planteze o noua padure, dupa modelul german. N-a mers.
"Cand a ajuns pe o vale din Retezat, d-l Sinner a izbucnit in plans" - S-ar putea spune ca germanii si austriecii, cunoscuti pentru exactitatea si disciplina lor, au creat paduri geometrice, dupa chipul si asemanarea lor. Cum reactioneaza cand viziteaza padurile virgine din Retezat?
- Dupa ce, de-a lungul ultimelor secole, si-au distrus natura, europenilor nu le vine sa creada ca in Romania exista inca 400.000 de hectare de padure virgina. Cand d-l Sinner, silvicultor de 35 de ani si director al Parcului National Bayerische Wald, a ajuns pe o vale din Retezat, intr-o padure adevarata, neatinsa de la Facerea Lumii, a ingenuncheat ca in fata unui altar, izbucnind in plans. Era fericit ca un copil. Nu-si putuse imagina pana atunci ca intr-o padure virgina exista atata echilibru. In padurile dansilor, spre exemplu, gandacul de scoarta a decimat peste 1000 de hectare de molid plantat. Acelasi gandac, intalnit in numar la fel de mare in Retezat, nici nu se face simtit, pentru ca o padure salbatica, "naturala", isi regleaza singura problemele de sanatate. Mai exact, cu ajutorul pasarilor de tot felul care gasesc aici un habitat perfect. Un alt aspect care l-a impresionat pe d-l Sinner a fost densitatea si frumusetea padurilor de fag si brad. Nemaiavand pradatoare, dumnealor n-au putut impiedica inmultirea caprioarelor - inamicii numarul unu ai puietilor. Ceea ce la noi fac ursii, lupii si rasii, in Germania au incercat sa rezolve cu pusca. Fara succes. Caprioarele distrug in continuare plantele tinere, iar fagul si bradul aproape au disparut.
- Rezervatiile naturale reprezinta o parte infima din intreaga suprafata silvicola a tarii, exploatata in mod salbatic de afaceristi verosi, sustinuti politic. Nu se poate face nimic pentru salvarea padurilor Romaniei?
- Desi dramatica, situatia noastra nu poate fi comparata cu aceea din Anglia; englezii chiar au ramas fara paduri. Am fost acolo si am vazut: doar cateva palcuri pe vai, in rest iarba cat vezi cu ochii. Nici macar flori nu sunt. De aceea curentul in Europa este acela de interes major pentru muntii Romaniei, pentru pastrarea lor ca o rezervatie naturala model. Intr-adevar, crearea parcurilor si rezervatiilor va incetini ritmul distrugerilor actuale, nemultumindu-i pe afaceristi. Insa tot mai multi oameni inteleg ca nu trebuie sa repetam greselile europenilor. In multe scoli s-au constituit "parteneriate pentru munte", copiii sunt educati in spirit ecologic, taranii din perimetrele rezervatiilor primesc gratuit purcei si bani, sa creasca porci in locul oilor, sa curete pasunile de langa sat, ca sa nu mai urce turmele la munte. Am inceput sa-i convingem pe localnici ca au o comoara langa ei. Dar comoara are valoare numai daca si ei isi vor pastra traditiile. Ne pregatim pentru un aflux mare de turisti; sugeram oamenilor sa-si deschida casele vizitatorilor, sa puna pe pereti covoarele tesute de ei. Sa nu le fie rusine sa puna tocanita de cartofi pe masa. E o mancare extraordinara. E farmecul locului. In acelasi timp, le-am spus proprietarilor de munti ca nu mai au voie sa-si contracteze pasunile ciobanilor din satele vecine, ci numai celor din comunitatile locale. Suprapasunatul de pana acum a creat goluri de vegetatie, a schimbat echilibrul florei. In momentul de fata, ca mostenire a unui trecut de indiferenta, multe pasuni din Retezat au fost invadate de stevie si de parul-porcului, plante care nu le plac nici oilor.
- Parasind Parcul, pentru o alta slujba, care sunt "semnele" pe care le-ati lua cu dvs.? Ce nu veti putea uita niciodata?
- In primul rand, Echipa Parcului - cei opt colegi extraordinari, dedicati muntelui si indragostiti de natura. Apoi, lacurile vazute din satelit ca o constelatie de albastrele. Jnepenisurile cu zambrii lor maiestuosi. Acvilele rotitoare, caprele negre cu iezi, florile cu nume magice, incredibil de sugestive. O sa-mi fie dor de spuza de foi de vioara, de peticele timpurii de lingura-popii, de sisinei si de omulete. Nicaieri nu voi gasi un concert mai frumos de luminoase, de pochivnici si de piperul-lupului. Voi visa intinderile de ficatele, tufele de cocosei, smocurile de albumite (flori de colt). Imi voi aminti cu nostalgie de mirosul crud al popalnicului iepuresc si de fragezimea petalelor de trei-rai. In fine, nu voi uita niciodata sa ma intorc aici in iunie, cand da floarea inmiresmata de buba-inimii.Ion Longin PopescuPentru detalii, scrieti sau telefonati noului sef al Administratiei Pnr, Zoran AcimoV, sau naturalistei Florina Crisan, la tel./fax: 0254/218.829; e-mail: office@retezat.ro, B-dul 22 Decembrie, bl. 4, Deva
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
