Societate

Intamplari intr-o gradina cu flori - S-a vorbit, nu o data, despre sentimentele plantelor, despre faptul ca sunt la fel de sensibile ca si omul, la fel de dornice de afectiune. S-a demonstrat ca plantele pot sa comunice si ca stiu sa se solidarizeze in fata primejdiei. Descoperiri recente din domeni...

Intamplari intr-o gradina cu flori - S-a vorbit, nu o data, despre sentimentele plantelor, despre faptul ca sunt la fel de sensibile ca si omul, la fel de dornice de afectiune. S-a demonstrat ca plantele pot sa comunice si ca stiu sa se solidarizeze in fata primejdiei. Descoperiri recente din domeniul biologiei dovedesc insa un lucru si mai uluitor: plantele stiu ce inseamna simpatia si antipatia, au preferinte si idiosincrazii. Va poftim intr-o fascinanta calatorie in universul naturii, cu cateva clipe inainte de marea explozie vegetala a primaverii -
Oricat ar parea de ciudat, si in lumea plantelor se intampla divorturi. Fara sa fie judecata in tribunale, nepotrivirea de caracter naste drame si printre zarzavaturi si flori. Suferinta lor e chiar mai mare decat a noastra. Daca nu se potriveste cu el, un om poate sa se desparta de partenerul sau, dar sarmana planta este legata - prin radacini - de locul in care creste. Aflata in vecinatatea unei plante antipatice, care prin volum si inaltime ii "fura" lumina soarelui, ea poate incerca cel mult sa creasca mai inalta, ceea ce nu-i reuseste intotdeauna. Iar daca mirosul si iradierea plantei vecine o sufoca, se rasuceste putin, se imbolnaveste si moare.
Avem si noi, uneori, cate-o planta - in casa sau in gradina - careia pur si simplu nu-i merge bine. Ii dam apa, lumina, temperatura potrivita, ingrasaminte, ba-i adresam uneori si cuvinte de alint, dar ea este nefericita, se ofileste si se usuca. Ce nu i-a priit? De ce nu s-a lasat ajutata? Poate n-o sa aflam niciodata, dar adevaratii iubitori ai naturii trebuie sa se aplece cu mai multa atentie asupra tainelor ei, pentru a reusi sa le-nteleaga. Plantele au viata sentimentala, au, ca si noi, simpatii si antipatii.
Exista, fireste, oameni care au "mana buna" la plante, astfel ca in gradina sau in casa lor ele sunt sanatoase si prospera. Dar in majoritatea cazurilor, lucrurile sunt impartite: unora dintre plante le merge bine, altora nu. Este vorba despre compatibilitate si respingere. Exista flori care nu pot sta niciodata impreuna in aceeasi vaza - de exemplu, lalelele cu narcisele. Arata superb la un loc, dar narcisele se ofilesc foarte repede, pentru ca nu suporta trufia lalelelor. Nici liliacul nu se potriveste cu lalelele - se usuca imediat in preajma lor, iar trandafirii detesta pur si simplu garoafele si rezeda. Lacramioarele sunt incantatoare si umplu casa cu parfumul lor, dar alte flori nu rezista langa ele. Cand vreti sa faceti un buchet frumos colorat, nu prindeti in el maci sau omag galben, pentru ca ele omoara celelalte flori, iar macul moare el insusi.
Cultivatorii au invatat din experienta care sunt plantele compatibile si care se resping. Trandafirii, de pilda, sunt flori princiare care au nevoie de spatiu si nu suporta in apropierea lor plante de calitate inferioara. Cu toate acestea, parfumul lor devine mai patrunzator cand sunt plantati alaturi de ceapa, usturoi sau patrunjel. Vita de vie "stramba din nas" cand e vorba de varza sau de dafin, in schimb agreeaza prezenta ulmului si a macului. Maslinul si stejarul au o personalitate mult prea puternica si sunt prea diferiti pentru a se putea simpatiza. Plantati unul langa altul, isi rasucesc si isi indoaie crengile in directie opusa. Favoritii maslinului sunt mirtul si smochinul.
Mesteacanul si pinul se cauta parca pe pajiste, ei formand impreuna cu iarba-neagra si cu ciupercile o adevarata comunitate, in care tuturor le merge bine. Daca oamenii taie pinii, pajistea nu se mai poate apara si este napadita de buruieni, iar ciupercile dispar fara urma. Sub fagii rosii nu vrea sa creasca nici o planta. Se spune despre ei ca "sug" tot raul din preajma, chiar si pe cel omenesc, astfel ca sub frunzisul lor oamenii se simt ocrotiti. Nucul si stejarul se detesta, la fel porumbarul si paducelul. In cazul lor, este vorba de o legatura de rudenie in cadrul careia una dintre plante o considera pe cealalta "dubioasa". Si natura cunoaste lupte aprige pentru mostenirea blazonului nobiliar.
Exista, de asemenea, si plante seci sau apoase care se resping. Tufele lemnoase, precum levantica, usuca, pare-se, castravetii, in timp ce plantele "reci" se simt bine in preajma celor "iuti sau fierbinti", cum sunt hreanul sau ridichea.
Dar cate nu se intampla in aceasta lume a plantelor, o adevarata comunitate cu legi nescrise, dar respectate, pe care daca nu le cunoastem, riscam sa intram in conflict cu armonia universala! Nimic din ce e viu pe pamant nu e pus la intamplare.

Prieteni si dusmani in gradina de zarzavat Gradina de zarzavat este obiectul unei griji permanente din partea celor care se ocupa de cultivarea legumelor, pentru ca ea nu poate fi lasata nesupravegheata nici un moment. Doar buruienile cresc singure, si aceasta fiindca Mama Natura stie cum sa combine plantele, in vreme ce oamenii, nestiutori, comit greseli dupa greseli. Ei cred, de pilda, ca plivitul si greblatul straturilor in care au semanat invariabil aceleasi plante inseamna munca mai putina, dar se inseala amarnic: la fel ca si oamenii, plantele vor sa aiba in jurul lor prieteni care sa le ofere ceea ce le lipseste si nu dusmani, care sa le faca necazuri.
Iata cateva sfaturi pentru cultivarea legumelor:

Cartofii Pentru a scapa de insecte, semanati bobi printre cuiburile de cartofi si, pentru ca ei sa fie sanatosi, plantati in fiecare colt al parcelei cate o radacina de hrean.
Cei mai buni prieteni ai cartofului - si "prietenia" le este benefica si acestora - sunt: floarea-soarelui (frumoasa si cu seminte comestibile), urzica moarta, sparceta (o planta furajera), caltunasii, varza, porumbul si mazarea. Plantand alternativ cartofi si fasole verde, evitati aparitia gandacilor de Colorado, care se dau in vant dupa vinete, astfel ca pot fi usor starpiti plantand vinete in jurul cartofilor.
Si loboda creste bine in preajma cartofilor, dar prezenta ei nu le prea prieste acestora. Daca pe parcela cu cartofi rasar prea multa loboda si talpa-gastei, acest fapt trebuie privit ca o masura luata de natura pentru ameliorarea solului, vlaguit oarecum de cultura de cartofi.

Capsunile Capsunile cresc bine daca sunt gunoite si plantate alternativ cu boranta. Un asternut din ace de pin le intareste si le face mai gustoase - au gustul fragilor de padure. Salata verde, spanacul si fasolea oloaga se numara printre "simpatiile" capsunilor.

Sfecla rosie Se potriveste cu fasolea oloaga, ceapa si gulia.

Ceapa verde Semanata sub meri, ii apara de rugina.

Fasolea Fasolea se dezvolta frumos daca printre siruri se planteaza varza alba, conopida, morcovi, sfecla, telina, praz si castraveti. Si porumbului ii merge bine in apropierea fasolei, pentru ca absoarbe azotul cu care fasolea (ca toate leguminoasele) imbogateste solul. Fasolea cataratoare nu se cultiva langa ceapa, sfecla rosie si gulii.

Urzicile Nu le distrugeti, ci mancati-le zilnic, pana vara tarziu! Imbogatesc pamantul din gradina cu calcar, sporesc recolta pomilor fructiferi si intaresc aroma mirodeniilor. Langa urzici, menta produce mai mult ulei eteric! Pe gramada de gunoi sau de mranita, urzicile grabesc procesul de putrefactie si indeparteaza mirosul neplacut. In plus, veti vedea in jur fluturi frumosi de zi, de culoare maro-roscata, care se hranesc cu frunzele de urzici.

Mararul Mararul umple gradina cu mirosul lui placut. Combinati-l eventual cu porumb, dar niciodata cu morcovi. Si salata verde, ceapa si castravetii cresc bine in compania mararului.

Urzica moarta Este o planta care stimuleaza toate legumele.

Coada-soricelului Stimuleaza, de asemenea, dezvoltarea ierburilor si a legumelor.

Galbenelele Un strat de galbenele de jur imprejurul gradinii de zarzavat tine la distanta furnicile. Si trandafirii sunt mai sanatosi in preajma lor, iar rosiile trebuie sa le fie recunoscatoare pentru ca le apara de daunatori.

Trifoiul
Este foarte bun pentru iarba si pentru toate zarzavaturile, deoarece leaga azotul. Nu-i priesc papadiile!

Usturoiul Usturoiul, ceapa si arpagicul asigura sanatatea pomilor fructiferi. In preajma usturoiului, parfumul trandafirilor devine mai patrunzator. Cu ceaiul de ceapa sau de usturoi se stropesc cartofii si rosiile, pentru a le apara de boli: sunt cele mai bune antibiotice naturale.

Castravetii Ingrasati cu baliga de cal, castravetii se dezvolta, in mod evident, foarte bine. Apreciaza prezenta in jurul lor a porumbului, a cartofilor si a florii-soarelui, dar nu le displac nici fasolea sau sirurile de gulii, alternand cu salata verde sau cu varza creata. Pentru ca sunt mai buni zemosi, nu trebuie combinati cu plante care usuca: levantica sau rozmarinul.

Varza Cultivata alternativ cu salvie sau isop, varza este ferita de omizile fluturilor albi. Fasolea se dezvolta foarte bine intre sirurile de varza. (Se stie ca frunzele de varza, aplicate pe orice zona dureroasa a corpului, absorb tot raul.) Varza si maghiranul se distrug reciproc.

Salata verde Se simte foarte bine in compania capsunilor si a morcovilor, dar "inmoaie" iuteala ridichilor plantate in imediata ei apropiere. Plantele lemnoase, uscate - de pilda levantica - ii reduc suculenta. (Salata contine brom si favorizeaza instalarea somnului. Consumati o capatana mica inainte de culcare.)

Maghiranul Alunga paianjenii, soparlele si furnicile.

Loboda Cea salbatica, de culoare verde rosiatica, este mult mai gustoasa decat cea galbuie. Contine mercur. Nu trebuie semanata langa cartofi, fiindca ii impiedica sa creasca.

Hreanul Datorita iutelii sale, hreanul cultivat in colturile parcelei apara cartofii de tot felul de boli. Hreanul face frunze mari si are nevoie de spatiu. Pentru bucatarie, sunt suficiente cateva plante. Radacina rasa partial (pentru sosuri sau amestecata cu otet) poate fi infipta din nou in pamant, chiar de trei ori. Toamna, radacinile de hrean trebuie scoase din pamant, altfel se intind in toata gradina. Frunzele merilor stropiti cu ceai diluat cu hrean (1:10) nu mai ruginesc.

Menta Menta si izma creata, pentru ceai si sosuri, tin la distanta - datorita aromei puternice - furnicile, musculitele si alti musafiri nepoftiti. Prezenta urzicilor ii intareste mirosul. Musetelul se dezvolta bine in preajma ei, in schimb menta isi pierde din aroma. Menta semanata printre legume le apara pe acestea de paduchi, de purici rosii si de omizi de fluturi. Atarnat in dulapul cu haine, un buchetel de menta tine la respect moliile.

Micsunelele Sunt un prieten de nadejde pentru meri.

Patrunjelul Le face bine trandafirilor si patlagelelor rosii.

Ridichile Stimuleaza dezvoltarea legumelor si cresc bine in vecinatatea mazarii, a coltunasilor si a asmatuiului, dar nu langa isop.

Rozmarinul Tine la distanta insectele daunatoare si se simte bine in compania salviei.

Tataneasa Ajuta morcovii impotriva insectelor daunatoare.

Brusturul negru Este o planta foarte apreciata de englezi. Se mananca radacina fiarta sau inabusita. Vindeca oasele.

Rosiile Rosiile si sparanghelul se ajuta reciproc. Compatibile cu rosiile sunt patrunjelul si urzica, dar nu si guliile, anasonul (sau feniculul), cartofii si caisii. Mirosul neplacut al vrejurilor alunga multi daunatori (de exemplu, omida fluturelui de varza).

Valeriana Atrage ramele si pisicile, fiind ideala pentru imprejmuirea straturilor de zarzavat, pentru ca ramele afaneaza solul, fertilizandu-l. Din radacini se prepara o infuzie cu care se stropesc o data pe luna toate plantele. Le face mai rezistente. Pentru oameni, ceaiul de valeriana este un remediu calmant, antispastic.

Anasonul (feniculul) Dauneaza tuturor plantelor, de aceea trebuie semanat intr-un colt mai izolat al gradinii de zarzavat. Dezvoltarea lui este deranjata de prezenta coriandrului. Daca in apropiere cresc cumva pelinul sau lemnul-domnului, anasonul nu mai face seminte.

Panseluta (Trei-frati-patati) Pe camp, panseluta stimuleaza cresterea secarei, a macrisului si a albastrelelor. Petalele ei sunt comestibile si se poate folosi si sub forma de sirop, pentru afectiunile mucoasei bucale. Sub forma de ceai (impreuna cu fumarica si soparlita), vindeca eczemele.

Floarea-soarelui In Rusia, floarea-soarelui se planteaza intotdeauna imprejurul lanurilor de cereale, in primul rand pentru semintele ei foarte apreciate acolo si in al doilea rand pentru ca sperie rozatoarele. Castravetilor le merge foarte bine in apropierea florii-soarelui.

Plantele care atrag albinele Atragerea albinelor este foarte importanta pentru fecundarea pomilor fructiferi si a arbustilor. Pentru apicultori, prezenta in gradina a plantelor cu nectar este indispensabila. Astfel de plante sunt: cimbrul, isopul, maghiranul, busuiocul, menta, iarba-matei, patrunjelul, mararul, floarea-soarelui, splinuta, socul, lemnul-cainesc si trandafirul salbatic.

Rugaciuni pentru flori Biochimistii americani au descoperit, in urma unor experiente uluitoare, ca sensibilitatea plantelor raspunde nu doar la stimuli verbali, afectivi (simt dragostea omului fara cuvinte), ci si la atingerea fizica. Testata cu aparate sofisticate, rosia scoate, de pilda, tipete de durere atunci cand e taiata sau cand ne infigem dintii in ea. Grea incercare pentru adeptii alimentatiei vegetariene, care de mila uciderii animalelor renunta la carne! Vor renunta si la fructe si la legume? Pentru ca nu se poate trai doar cu aer si apa, asa cum se spune in povesti, ei recurg tot mai des la vechile ritualuri pagane, in care "uciderea" plantelor e insotita de rugaciuni.
Culese cu mana, spalate si consumate crude, dupa o rugaciune rostita din inima, intre om si planta se creeaza o relatie buna, chiar daca planta nu poate fi crutata de chinul final.
Cu timpul, spun adeptii filosofiei New Age, oamenii vor invata sa renunte la radacini, tulpini, frunze si inflorescente si sa se multumeasca cu fructele si semintele: boabe de cereale, nuci, fasole, mazare, fructe zemoase sau seminte marunte - cea mai hranitoare parte a plantei, pentru ca in ele se concentreaza intreaga ei energie. In samanta cruda este incorporata vitalitatea uriasa care poate plasmui un nou copac sau o noua planta care, la randul lor, vor produce milioane de seminte noi. Locuitorii Atlantidei se foloseau de puterea semintelor asa cum folosim noi astazi gazul metan si electricitatea: ca energie pentru tot felul de scopuri practice.
Soldatii romani, caliti in razboaie, au cucerit aproape toata Europa, marsaluind pe frig sau caldura aproape insuportabile si mancand, zilnic, doar un pumn de boabe de grau inmuiate peste noapte in apa. Oare noi n-am putea-o scoate la capat cu un amestec de cereale, combinate iarna cu nuci (bogate in albumina), iar vara cu fructe proaspete, zemoase? Multi vegetarieni raspund la aceasta intrebare cu "da". Daca ne-am putea reprofila pe o astfel de alimentatie, la care este adaptata, de fapt, si dantura noastra, n-ar mai exista problema foametei la nivel mondial. Ea este doar o consecinta a limitarii, a miopiei si a lacomiei noastre de bani. Plantele salbatice ne ofera vitamine din belsug si chiar si majoritatea substantelor minerale de care avem nevoie. Albuminele, hidratii de carbon si grasimile se gasesc in seminte. Fructele si semintele cele mai bogate in asemenea substante sunt cultivate de mii de ani, ca plante nutritive. Boabele de soia pot asigura proteinele necesare intregii populatii de pe glob, iar America cultiva soia intr-o cantitate din care s-ar putea hrani toti locuitorii sai, daca ar vrea sa traiasca vegetarian.
Din soia, in Orient se prepara de sute de ani o branza, numita Tofu, care se gaseste acum si in magazinele noastre alimentare. Este cea mai ieftina proteina vegetala, cu o valoare nutritiva exceptionala si usor de combinat cu verdeturi sau plante aromate. Se poate manca si asa, ca branza de vaci, langa fructe sau legume.
In privinta grasimilor, se stie ca produsul cel mai sanatos este uleiul de plante presat la rece si putem alege intre cel de floarea-soarelui, de masline, de porumb, de nuca, de seminte de dovleac etc.
Daca pasunile pe care pasc astazi vitele de carne ar fi transformate in ogoare semanate cu cereale, cartofi, mazare, fasole si, temporar, legume, si daca aceste ogoare ar fi inconjurate cu pomi fructiferi si nuci in care sa cuibareasca pasarile care se hranesc cu insectele nedorite, atunci ar fi hrana suficienta pentru toata lumea. Sanatoasa si placuta la gust. Fara toxine, fara ingrasaminte chimice si fara sa ucidem plantele si animalele. Terenuri ingrasate cu resturi de plante putrezite, asa cum o facea si Mama Natura, si iata-ne revenind la circuitul ei firesc - spre binele si fericirea noastra, a tuturor. Unde este vointa, exista solutii. Doar sa fie vointa!

Plantele si Luna Dupa cum spun vracii si astrologii, luna s-a nascut demult, din pamant, si continua sa fie strans legata de destinul nostru pe aceasta planeta. In timp ce domnul Soare isi raspandeste samanta luminoasa, prezenta in atmosfera sub forma unor nuclee celulare nemuritoare, doamna Luna este cea care prin puterea ei asupra apei de pe pamant contribuie la divizarea nucleelor, producand astfel propria-i materializare. Luna este stapana peste spatiul dintre pamant - pe care salasluiesc fiinte ce traiesc si se dezvolta - si propria orbita. Ea dispune incarnarea si excarnarea, existenta sau lipsa invelisului material, insoteste sufletele care cauta adapost si leagan pe pamant, dar si pe cele ale mortilor, care s-au lepadat de configuratia pamanteana.
Modelele dupa care construieste luna provin de la astre si de la semnele zodiacale. In felul acesta, peste creatia pamanteana stapane sunt Luna, Soarele si astrele. De pe partea pamantului orientata spre ea, Luna absoarbe apele, producand - impreuna cu Soarele - fluxul si refluxul oceanelor. In acelasi timp, ea absoarbe apa din toate fiintele vii, de aceea oamenii, animalele si plantele sunt mai bogate sau mai sarace in apa. Efectul Lunii depinde de lumina solara care se reflecta pe pamant, de aceea pe Luna plina totul este bogat in apa, iar pe Luna noua totul este foarte uscat. In timpul unei rotatii (cat traverseaza o data zodiacul) se pot deosebi doua faze contradictorii.
Luna in crestere - cresterea apelor, diviziunea celulelor, germinarea, incarnarea, concretizarea modelelor eterice in forma materiala.
Luna in scadere - scaderea apelor, uscare, procese de atrofiere, excarnarea, abstragerea formelor materiale.
Daca vrem sa realizam un plan (ne invata alchimistii), un model eteric din sufletul nostru, trebuie sa ne apucam de el imediat dupa Luna noua, pentru ca astfel, pentru indeplinirea lui vom avea un avans de doua saptamani. Pentru calatorii, ridicarea unei case, crearea unei opere literare sau a unui tablou, pentru tratative comerciale sau casatorie - Luna noua este momentul cel mai potrivit pentru reusita.
Lumea plantelor este foarte strans legata de Luna si fazele ei, pentru ca Luna este stapana peste domeniul vietii vegetative. De aceea este indicat ca gradinarii sa tina seama, pentru absolut toate lucrarile, de fazele Lunii.
Semanaturile se fac cand Luna e in crestere; semintele care incoltesc repede se seamana la cateva zile dupa Luna noua, iar cele care incoltesc mai incet, mai devreme.
Pentru ca plantele rasadite sa prinda radacini, operatia se face seara sau noaptea, cand Luna e in scadere, pentru ca atunci patrunde apa in radacini.
Recoltarea fructelor sau a legumelor se programeaza pentru perioada dinainte de Luna plina, daca vrem ca ele sa fie zemoase. Lemnul folosit in constructii sau pentru incalzit se taie cand Luna e in scadere sau cu putin inainte de Luna plina. Daca vrem ca tufele (sau parul) sa fie mai dese, ele se tund la inceputul Lunii in crestere. Daca nu vrem sa creasca prea mult, cand Luna este in scadere.
Varza pentru pus la murat, taiata putin inainte de Luna plina, face zeama sa se reverse din butoi. Altoitul se face, fireste, cand Luna e in crestere. La radacinoase (morcovi, sfecla rosie) se vede varsta la recoltare dupa inele, la fel ca la copaci, pentru ca odata cu fiecare Luna in crestere se mai adauga cate-un inel. Iar la ceapa, cate-o noua foaie.
Exista adevarate plante lunare, carora atunci cand Luna este in crestere, li se adauga cate-o frunza, sau carora le cade cate-o frunza cand Luna este in scadere.
Pentru gradinarit, este foarte importanta cunoasterea zodiilor in care se afla Luna in momentul respectiv. Este limpede ca semnele de apa sunt bune pentru udat, cele de pamant pentru semanat, sapat, plivit etc., semnele de aer pentru insamantarea si sadirea plantelor care se inalta si se catara (de ex. fasolea sau mazarichea), iar semnele de foc pentru recoltarea plantelor iuti, precum ridichile, hreanul, mustarul si a semintelor de caltunasi, pentru ca atunci sunt cele mai picante.
Semanaturile sa se faca, in orice caz, doar in zodiile de pamant si de apa (Taur, Rac, Fecioara, Scorpion, Capricorn si Pesti), pentru ca sunt cele mai productive.
In zodia Pestilor nu se recolteaza nimic, pentru ca roadele se strica foarte repede. Cartofii si ceapa se pun cand Luna e in scadere, intr-un semn de pamant, ca sa nu incolteasca prea repede. Plantele cu flori se seamana in zodia Taurului, a Fecioarei sau a Balantei. Legumele pentru conserve se seamana si se culeg in Capricorn, care le intareste. Toate plantele cu frunze plapande si fructe zemoase se seamana, de preferinta, in semnele de apa: Rac, Scorpion si Pesti (in ultimul, doar fructele destinate consumului imediat).
Exista, fireste, si flori lunare veritabile. Sunt cele care infloresc seara sau noaptea, ademenind fluturii de noapte pentru polenizare. Un exemplu il ofera luminita-noptii (Oenotlura) care creste atat ca planta salbatica, cat si ca planta ornamentala. Pe inserat, cand rasare Luna, bobocul ei incepe sa se rasuceasca, se desprinde si sare, brusc, in aer. Si pana-zborului (Lunaria rediviva) este o planta lunara (o indica denumirea latina) si din aceasta categorie mai fac parte solanaceele - zarna (Solanum nigrum), cartoful, tutunul si patlageaua. In afara de acestea, cactusul care infloreste noaptea, regina-noptii, etc. Adevaratii copii ai Lunii sunt si toate plantele bogate in apa, cum ar fi castravetele, dovleacul, pepenele si, de asemenea, plantele care traiesc in apa si pe malurile ei: nufarul si salcia.
Plantele lunare influenteaza, fireste, si viata afectiva, memoria si randamentul intelectual. Mai ales cei nascuti in zodia Racului, tutelata de semnul magic al Lunii, traiesc cu mare acuitate dependenta lor de natura. Si daca din perspectiva eternitatii, omul este si el doar o planta agatatoare? Ceva mai egoista si mai violenta decat celelalte, mai razboinica si mai trufasa, dar in mod egal dependenta de soare si de lumina, de firul de viata care i-a fost masurat? Semanati in gradina cu buruieni si cu flori a lumii, bine ar fi sa nu ne uitam niciodata masura si locul care ne-au fost harazite langa celelalte "minuni" ale firii: plantele si animalele. Inimile noastre bat la fel.Rodica Demian