Balaurul cu sapte capete
Nicaieri nu gasesti atata respect pentru traditie ca intr-un birou al Administratiei publice. Aici nimic nu se pierde, totul se transforma. Dincoace de ghiseu, timpul impietreste intre doua cafele si o tigara. Nimic din reforma Administratiei publice nu i-a atins pe functionarii sectiilor financiare, pe cei de la Oficiile de munca sau de la Posta.
Functionarul dispretuieste calculatorul, scrie cu pixul in catastife uriase, completeaza borderouri de mana si le copiaza la indigo. Calculatorul este dusmanul omului de la ghiseu. Lasate pe mana acestor functionari, biografiile noastre o iau razna. Un pensionar primeste pensia marita vreme de un an. Apoi Oficiul de pensii ii cere banii inapoi. A fost o greseala. Omul trebuie sa plateasca in doua luni pentru o greseala facuta de-a lungul unui an. Femeilor insarcinate li s-a spus ca se pot asigura. S-a dat si o Ordonanta de urgenta. Ele se puteau asigura platind bani buni intr-un fond special. Dupa aceea, in perioada concediului maternal de doi ani, ar fi primit salariul integral. Mii de femei au bagat bani in acel fond. Cand le-a venit sorocul, au aflat ca functionarii publici le-au dat informatii gresite. Vor primi banii inapoi. Dar nu acum, ci la pensie.
Nu altfel i s-a intamplat unui galatean raposat acum doi ani. Rudele au depus o cerere la Societatea de asigurari care a platit ajutorul de inmormantare pana la ultima centima. Cateva luni mai tarziu au inceput sa curga somatii pe adresa defunctului. Mortul nu era la zi cu cotizatia. Urmasii au cerut Societatii sa-si revizuiasca socotelile. Incurcatura a iesit la iveala, intr-un sertar se gasea si cererea de ajutor de inmormantare. Directorii Societatii si-au cerut scuze. Urmasii au continuat sa primeasca lunar hartii care solicitau ratele restante. Doar Oficiul pentru Protectia Consumatorilor a reusit sa gaseasca biroul de unde un functionar, de care nu mai stia multa lume, coresponda cu clientii.
Se intampla si pe la case mai mari. Tiberiu a primit acum cateva zile un ordin de incorporare. Tiberiu are aproape 20 de ani si ar trebui sa se prezinte la cazarma pentru stagiul militar. Cel care a primit scrisoarea este insa Romeo, tatal baiatului. E al doilea ordin de chemare. Primul a venit in aprilie 2001. Atunci tatal s-a dus sa vorbeasca la Centrul de recrutare. Baiatul lui a avut un accident acum cinci ani si este paralizat total. Are nevoie de insotitor 24 de ore din 24. I-au promis ca nu se va mai intampla. L-au declarat inapt, cu scoaterea din evidente. Asa a fost pana acum o saptamana, cand a devenit clar ca baiatul nu a fost scos cu totul din evidente. Sau ca evidentele s-au incurcat. Tatal le-a trimis si el un mesaj. Daca vreti sa-l luati pe Tiberiu, aveti nevoie de o masina, de o targa si de doi soldati vanjosi. I s-au cerut scuze si functionarului buclucas i s-a taiat dreptul la cafea pe trei zile. Insa tatal lui Tiberiu nu s-a linistit. Are motive. Nimeni nu a rupt in fata lui nici o fisa, nimeni nu a pus nici o stampila. Din punct de vedere birocratic, angajamentul ofiterilor cu care a vorbit este nul. Romeo Samil se asteapta acum ca mesajul sau sa ajunga la sectia militara si, intr-adevar, sa se pomeneasca in prag cu o masina, doi soldati si o targa.
Ca birocratia e o problema nu incape indoiala. Nu numai o problema, ci o idee fixa! Ni s-a spus de la obraz ca trebuie sa mai reducem din contopisti, daca vrem in Uniunea Europeana. Ministrii au fost de acord, asa nu mai merge. Si pe loc au aprobat infiintarea unei institutii. E tot ce stim, de cand ne stim. Luptam impotriva birocratiei infiintand comisii, agentii, institutii. Si angajam mii de birocrati care se ocupa de lichidarea birocratiei si pregatirea pentru integrare. Iar birocratia creste mai ceva ca balaurul cu sapte capete. Tai unul, ii cresc alte sapte. Toate seci, toate nesimtite.N.C. Munteanu