Castelanul din RasnovAlberto Drera- om de afaceri italian -"Sunt nebuni aceia care lasa trecutul Romaniei in paragina"
Alberto Drera, 50 de ani, este un "italiano vero" din Pesaro, unul dintre occidentalii nimeriti din intamplare in Romania. Plecase la schi, la Zakopane, in Polonia, dar nu i-a placut; zapada era prea putina, iar vanturile - prea puternice. Dornic de aventura, dupa ce-si lasase pe maini bune afacerile din Franta, a acceptat cu entuziasm si curiozitate propunerea unor amici de a veni la Sinaia. Cum le sta bine unor baieti cu bani si fara griji, italienii au aterizat pe Valea Prahovei in plina feerie postrevolutionara, anume la 28 decembrie 1990. Lui Alberto i-a placut atat de mult naturaletea si "primitivismul" locurilor, incat a decis sa se intoarca pentru a-si construi o casa de vacanta. S-a apucat si de afaceri in domeniul publicitatii stradale si al alimentatiei publice (detine pizzeria "El Barrio" de langa Biserica Neagra din Brasov). Incet, incet, centrul de greutate al interesului sau s-a mutat din Italia, tara legilor clare si a unui impresionant trafic turistic, in patria lui "nu dai, n-ai", a coruptiei de partid si de stat, cu numai 2 milioane de turisti straini pe an. Ceva "fara nume", un miraj, o vraja, o "prostie" continua sa-l atraga intre romani si sa-i dea avant in diverse proiecte, dintre care unele "imposibile". La acest capitol, al "imposibilului", intra si restaurarea Cetatii din Rasnov.
- In urma cu doi-trei ani, fala teutonica a Cetatii din Rasnov statea sa piara pentru totdeauna in uitare. Ruinele din varf de munte cazusera sub sabia neinduratoare a secolelor, a ploilor si vanturilor. Parea ca nu mai e nimic de facut. Pana ati aparut dvs. si ati pornit restaurarea. Cand ati descoperit acest "burg" medieval, domnule Drera?
- In drumurile mele periodice spre Italia, treceam prin Rasnov. De fiecare data ma fascina cetatea misterioasa de pe varf de munte. Mi-am propus s-o vizitez intr-o zi. Dar intotdeauna ma grabeam. Pana in 1997, cand am fost sa le arat Castelul Bran unor prieteni din Roma. Daca, in sfarsit, imi facusem timp de turism, m-am gandit ca venise clipa si pentru "fantasma dintre brazi". Ajuns in curtea imensa cu ruine, am ramas "fulgurat". Sunt nebuni aceia care lasa o astfel de ctitorie medievala in paragina.
- Cum ati reusit sa treceti de birocratia romaneasca si cat timp v-a luat sa obtineti concesiunea?
- De cand am ramas "fulgurat" si pana am semnat un contract cu Primaria din Rasnov, de concesionare pe 49 de ani a cetatii, intr-un parteneriat public-privat de "fifty-fifty", au trecut aproape trei ani. Prima mare problema intampinata a fost depistarea proprietarului acestei bijuterii medievale. Era imposibil sa afli cu cine trebuia discutat despre cetate. Fiind "proprietatea intregului popor", era de fapt a nimanui. In cele din urma, am gasit ca Primaria putea sa-si revendice calitatea de proprietar. Am facut planuri multe cu dansii, este primul parteneriat public-privat strain din Romania. Deocamdata, eu mi-am indeplinit partea din proiect, am investit peste 450.000 de euro. Din cinci in cinci ani, voi aduce cate un milion, in total peste 2,5 milioane de euro. In sapte ani, Rasnovul va fi o atractie redutabila, va concura cu Branul. De la 40.000 in 2002, vreau sa atrag, in 2008-2009, circa 250.000-300.000 de turisti. Sper ca si Primaria sa faca ceea ce poate pentru a-si respecta semnatura. Problema in Romania este ca nu esti ajutat ca investitor nici cu ceea ce "se poate".
- Superba dvs. vila din Sinaia si lucrarile executate pana in prezent la Cetate dezvaluie in dvs. un om de gust, ca orice italian care se respecta. Cum veti evita transformarea acestui important obiectiv turistic intr-un monument kitsch, imbatat de arome de bere si mititei?
- In privinta restaurarii, are si Statul un merit: un arhitect de la Ministerul Culturii (Marina Iliescu) si un arheolog de la Cluj (Adrian Rusu) supravegheaza orice miscare, orice piatra care se muta de la locul ei. Pentru fiecare investitie, pentru fiecare leu investit, fac proiect si solicit aprobarea specialistilor. Nu fac nimic de capul meu aici. Dar nici nu-mi imaginez lucruri de prost-gust, nu sunt un afacerist venal, care cauta profitul cu orice pret. Eu merg pe ideea: daca la Salzburg sau la Pesaro se poate, de ce sa nu se poata si la Rasnov?
- Am aflat ca rasnovenii va numesc, admirativ, "Castelanul Rozelor" (numele german al Rasnovului e Rosenauer). Cum a aratat candva si cum doriti sa arate in cativa ani "castelul" dvs.?
- Am dorit sa aduc iarasi, peste umbra veacurilor, atmosfera de odinioara, pentru deliciul extatic al turistilor. Este "castelul" meu de suflet, experimentul vietii mele nonconformiste. Din cele 80 de locuinte existente candva, zece au fost deja reconstruite cu piatra gasita la fata locului. Acoperisul este din aceeasi tigla trapezoidala pe care am gasit-o pe ruinele originale. Ochiurile de fereastra ale casutelor, ramele usilor, capriorii acoperisurilor apartin parca unei lumi in miniatura, o lume condensata, in care nu era loc pentru detalii si spatii mari. Ele vorbesc de extrema urgenta cu care au fost construite in urma cu 600 de ani, sub amenintarea prafului de copite starnit de hoardele turcesti si tatare ce acoperea orizontul si care semana spaima de nedescris printre localnicii sasi. Cu o garnizoana de 400 de luptatori platiti din contributia comunitatii, cetatea a rezistat asalturilor. In pridvorul din care odinioara strajerii supravegheau intreaga Tara a Barsei (Burzenland) am organizat un "belvedere" care taie respiratia turistilor. De la acea inaltime, privirea bate pana la marginea unui podis ce se intinde pe 50 de kilometri. Pentru cine doreste "detalii", sus, pe locul fostei capele catolice, a fost instalat un ochean cu fise. Dai zece mii si ai Barsa la picioarele tale pret de cateva minute.
- Vazand gramezile de piatra raspandite peste tot, iti vine greu sa crezi ca se va putea pune ordine in acest complex de ruine. La ce se pot astepta vizitatorii in vara viitoare?
- Avem un plan foarte sigur pentru tot ce se mai afla sub aceste gramezi de piatra. In prima etapa, vom marca toate cele 80 de casute, reconstruind un metru de zid peste temelia originala. Vom construi o terasa deschisa si un restaurant, in paralel cu consolidarea zidurilor vechi de incinta. In Barbacana (turnul) de Rasarit vom organiza un nou muzeu, iar in Turnul Pentagonal vom aduce copii in tabere de istorie si ecologie. Daca pustii din Romania stiu inca sa deosebeasca un cal de un magar, copiii din Paris sau din Londra n-au vazut o gaina in viata lor. Ii vom invita aici, sa descopere viata adevarata, sa stea in padure. Nu e numai Dracula de vazut in tara asta minunata. Printr-un proiect aprobat deja de Ministerul Culturii, voi restaura cu prioritate Turnul Armelor, adaugandu-i pasaje de lemn pentru trecerea vizitatorilor. Si Turnul Strajii se afla pe lista primelor lucrari de la primavara. Conturul zidului care inconjoara cetatea va fi refacut tot in prima etapa.
- Fiind un spatiu atat de romantic, te gandesti ca poti face descoperiri senzationale la tot pasul. Ati gasit ceva sub temeliile roase de vreme?
- Raspunderea pe care v-ati luat-o mi se pare extraordinara. In timp ce mii de compatrioti de-ai dvs. au investit in fabrici de textile si in restaurante, dvs. restaurati... fantome. Ce inseamna pentru dvs. spatiul romanesc, d-le Drera?
- Romania este si tara mea. Cetatea Rasnovului nu este o simpla afacere pentru mine. Zidita de mesteri occidentali, Rosenauer Burg trebuie sa revina in lantul de interes turistic european, alaturi de Salzburg sau Gradara. Candva, voi avea probabil si profit financiar din aceasta investitie de patrimoniu. Dar mai avem inca de lucru si voi fi foarte mandru cand voi putea spune: "Iata, Romania turistica e mai bogata cu o cetate medievala!".
- In care imi imaginez ca va trebui sa organizati si un divertisment pe masura, de inspiratie medievala...
- Punem la cale ceva ce nu s-a mai vazut in Romania: turniruri cavaleresti, concerte de menestreli, festivaluri de epoca, alte serbari inspirate din traditia locului, dar si din repertoriul clasic al cetatilor occidentale. Ca o garantie a intrarii acestui spatiu in circuitul turistic international, doresc o infratire intre cetatea din Rasnov si cetatea din Gradara. Sunt fericit ca m-am stabilit in Romania. Desi as avea multe de spus despre birocratie si coruptie, nu cred ca acestea sunt lucrurile cele mai importante pentru mine in momentul de fata. Cu poticneli si amanari specific romanesti, trecand peste mentalitati si inertii, proiectul meu avanseaza. Veniti la Rasnov si veti vedea minunea. Va fi o calatorie in timp printre ziduri reconstruite cu migala, o aventura fascinanta in miezul unei lumi ce nu mai este. Veti ajunge intr-un spatiu romantic, cu felinare si lampase colorate, cu alei inguste ca sfoara, cu o fantana de 146 de metri adancime. Pasind pe lespezile tocite de vreme, admirand panorama si respirand aerul filtrat de padurile de brazi dimprejur, veti intelege mai bine de ce este Romania un paradis turistic pe care multi straini ar da orice sa-l aiba acasa la ei. Tara asta se preteaza pentru turism rural si agricultura biologica, nu cu fosfati. Sa n-o stricam! Sa nu mai construim fabrici de fier si combinate chimice. Mama mia, va rog frumos!Ion Longin Popescu
Fotografii de Horia Turcanu
Alberto Drera poate fi contactat la fax: 021/232.90.61
sau e-mail dpsa@xnet.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
