Muzica
Lacramioara PopescuCastigatoarea locului al Ii-lea, la sectiunea Debutanti, din cadrul Festivalului Mamaia 2002"Nu vreau sa fiu o steluta care sclipeste pret de o noapte, dupa care dispare, ca si cand nici n-ar fi existat"
- Pe scena festivalului de la Mamaia ne-a cucerit pe toti cu prezenta ei tonica, plina de veselie si optimism. Era imbracata toata in roz, avea o coada in varful capului si ne asigura ca stie ca El o iubeste, fiindca i-a spus colega ei. V-o amintiti? -
- Au trecut 12 ani de cand ai aparut prima data pe o scena, in cadrul concursului "Tip Top Minitop" si i-ai fermecat pe toti cei care te-au ascultat cantand "Nu, nimeni nu ma vrea...", un remake dupa o piesa a lui Ray Charles. Dupa vreun an ai disparut, pentru ca acum sa izbucnesti cu exuberanta pe scena Festivalului de la Mamaia. Ce s-a intamplat cu tine intre timp?
- Am invatat! Am intrat la Liceul de Arta din Brasov, la sectia de pian. Parintii mei au considerat ca cel mai important este sa ma tin de carte, sa-mi asigur baza unei culturi generale. Asta-ti foloseste in viata, indiferent de cariera pe care ti-o alegi. Am mai cochetat si cu scena, dar sporadic. Lumea muzicala e tare agitata, tentatiile sunt multe si e tare usor sa te lasi luat de val. Totusi, n-am putut sa stau "cuminte", fara o activitate paralela. Asa ca de la 8 ani, am intrat in televiziune, la postul local din Brasov, numit Transilvania, unde am fost realizatoarea si moderatoarea unei emisiuni pentru copii, intitulata "Prichindel", apoi a unei emisiuni pentru tineret, "Ani de Liceu", iar vara trecuta am sustinut o emisiune de divertisment, "Magazin Rtt". Televiziunea a fost o scoala extraordinara: m-a invatat ce inseamna rigoarea si responsabilitatea, mi-a oferit posibilitatea sa cunosc oameni fantastici - am realizat interviuri cu personalitati marcante din lumea muzicii si, mai ales, a teatrului: Dem Radulescu, Marcel Iures, Marin Moraru, Florin Piersic, Gheorghe Dinica, Tamara Buciuceanu Botez etc. Trebuie sa marturisesc ca am avut mare noroc cu tata - actorul si cantaretul Cristian Popescu - care m-a sprijinit, punand pentru mine o vorba buna. Ajutorul lui mi-a dat impulsul de a-mi construi o cariera independenta. Nu pot spune ca sufar din cauza notorietatii parentale - asa cum e modern sa te lamentezi -, din contra, sunt mandra de parintii mei, dar ei nu ma vor putea ajuta la infinit. La un moment dat, va trebui sa ma descurc singura si e bine sa fiu pregatita din timp.
- Iar primul pas spre cariera visata a reprezentat-o participarea la Festivalul de la Mamaia?
- Exact. Dupa 11 ani de studiu intens, mi-am spus ca sunt suficient de pregatita, si tehnic, si psihic, pentru a face pasul catre o cariera muzicala. Totusi, participarea la Mamaia a intervenit destul de neasteptat. In primavara, tatal meu a fost invitat la Gala Muzicii Usoare Romanesti, in cadrul careia i s-a acordat o diploma de merit. Eu l-am insotit pentru "suportul moral". La petrecerea ulterioara, ne-am intalnit cu vechiul prieten al tatei, Mihai Constantinescu, care a aflat de la parintele meu ca intentionez sa ma apuc din nou de cantat. Tata i-a spus in gluma: "Bine, Mihai, dai piese altor fete, iar Lacramioarei mele nu-i compui nimic?!". Mihai m-a ascultat, iar peste doua zile mi-a trimis acasa o caseta. Prima melodie era "Stiu ca ma iubesti", piesa cu care am concurat la Mamaia. De la prima auditie, mi s-a parut extraordinara. Era potrivita varstei (n.red., 17 ani) si stilului meu, fiind optimista si plina de verva. Mihai mi-a spus atunci ca mi-o face cadou, sa fie norocul meu, sa-mi deschida portile unei cariere de succes. Initial, ne-am gandit sa lansez direct un Cd, dar apoi tata a aflat de preselectiile pentru Mamaia si am decis asa, peste noapte, ca aceasta era cea mai nimerita formula de debut. Asa ca m-am pus pe treaba si in doua luni eram gata. M-am inscris la preselectie si de atunci parca traiesc intr-un vis. Cand am aflat ca am obtinut locul al Ii-lea la sectiunea Debut, mi s-a oprit respiratia de bucurie. Acest premiu reprezinta felul meu de a le multumi lui Mihai si tuturor celor care au avut incredere in mine, investind sentimente si timp. De-acum incolo, vreau sa-mi construiesc drumul pas cu pas. Nu vreau sa fiu doar o steluta care sclipeste pret de-o noapte, dupa care dispare ca si cum n-ar fi existat niciodata. Vreau sa fac lucrurile temeinic. In felul acesta, nu pot da gres. Am primit deja mai multe oferte de la diverse case de discuri, asa ca urmatorul pas il va reprezenta un album. Dupa care... cum va vrea bunul Dumnezeu. Cel mai important este insa sa-mi termin liceul si sa intru la facultate. Vreau sa ma mut in Bucuresti si sa dau la Conservator, la Regie Muzicala si la Diplomatie. Sper sa am forta sa le duc pe amandoua, in paralel. Stiu ca e tare dificil, dar eu sunt un Berbec incapatanat, care da cu coarnele si merge inainte.
- Ce alte preocupari mai are o domnisoara de 17 ani? E prea devreme sa te-ntreb despre dragoste?
- Momentan, nu am timp de nimic altceva in afara scolii si a muzicii. Desi sunt o fiinta extrem de sentimentala, nu am nici un prieten. Cred ca aceasta este o perioada cruciala din viata mea. Trebuie sa pun baze solide pentru ceea ce va fi. Rog dragostea sa-mi mai dea un ragaz. Va veni si vremea ei. Acum, cand simt nevoia sa ma relaxez, ma intalnesc cu prietenii sau dansez.Ines Hristea
Fotografii de Iulian Ignat
Firul Scurt
Tora Vasilescu"Vara de vis, pe coasta dalmata"
Anul trecut n-am avut parte de vacanta, am fost blocata de o filmare. De data asta, mi-am luat revansa: am fost cu sotul meu in tara lui de bastina, Croatia, la Split. Un adevarat vis - chiar Vis se numeste una dintre insulele care ne-au ademenit si pe noi cu splendoarea lor. De fapt, toata coasta dalmata e mirifica: o dantelarie in piatra, doar stanca, mare si flori. Fara nisip, e drept, dar ce apa!, de o limpezime-cristal, poti sa vezi bancurile de pestisori cum se joaca la picioarele tale. De-a lungul tarmului, paduri de leandri si pini, cu un parfum divin. Am mai avut parte in ultima vreme si de alte emotii, legate insa de trecut, de anii mei de liceu. Retrospectiva sentimentala mi-a fost prilejuita de emisiunea "Reuniunea de clasa", in cadrul postului Prima Tv. Intalnirea noastra, a colegilor de la liceul din Tulcea, a fost filmata si se va difuza pe 27 septembrie. Nu-mi mai vazusem colegii de vreo 30 de ani - ei ma mai stiau din filme ori de la televiziune. Dar pentru mine surpriza a fost "pe bune": trebuia sa-i recunosc din publicul invitat pe platou. De unii mi-am amintit repede, altora le dibuiam cu greu chipurile printre ani. Si culmea! Abia mi-am recunoscut prima iubire din liceu. Mare dezamagire pentru noi si, ca sa ne mai treaca nostalgia, dupa filmare am plecat cu totii la un restaurant unde se mananca excelent, la "Cocosatul", in Baneasa. Am incheiat festinul cu clatite scaldate in sampanie. Dupa care i-am invitat la casa mea aflata in apropiere, unde i-am impresionat cu florile si cu legumele de toamna, dar le-am aratat si fotografiile pe care le fac gradinii in toate anotimpurile anului. Asa, ca sa ne amintim mereu de cum arata frumosul in toate sezoanele lui. Acum astept inceperea stagiunii la Bulandra, ca sa revin in spectacolul "Roberto Zucco". Si ma pregatesc de premiera filmului romanesc "Occident", regizat de Cristian Mungiu.
Vlad Zamfirescu"Vacanta? Am filmat toata vara!"
In timp ce colegii mei se lauda cu vacante petrecute-n Mallorca si in Hawaii, eu am ajuns la Marea Neagra tot in haine de scena. Noroc cu Gala Tanarului Actor organizata la Mangalia vara asta, ca am reusit sa ajung si eu pe litoral. Nici gand de vacanta! Am filmat toata vara la un serial Tv, "Adio, Europa", in regia lui Tudor Marascu. O poveste din anii 80, cu un profesor hartuit de Securitate. Eu sunt unul dintre cei "rai", dar rolurile mari au fost incredintate unor actori de prestigiu, a caror prezenta ma onoreaza si ma mobilizeaza total, o mobilizare generala a actorimii romane de elita.
La Mangalia, dupa Gala Tanarului Actor, am fost invitati sa jucam "O noapte furtunoasa", spectacol care s-a bucurat si acolo de un mare succes, ca si la premiera bucuresteana. In stagiunea actuala, spectacolul va fi preluat la Teatrul "Bulandra", la recomandarea calduroasa a d-lui Liviu Ciulei. Domnia sa ne-a onorat cu prezenta si cu aprecierea, drept care noul director al teatrului, regizorul Ducu Darie, ne-a si programat in primele spectacole din deschiderea stagiunii. Un mare succes, pentru acest proiect realizat de o mana de tineri actori selectati din diverse teatre bucurestene, dar bine condusi de bagheta regizorala a unei alte actrite, Teodora Campineanu, care a debutat in rolul Juliettei, la Teatrul National. Ne bucuram foarte mult ca am reusit sa dam Cezarului ce-i al Cezarului (adica marelui Caragiale), iar publicului o bucurie in acest an dedicat Conului Iancu. Perspective? Incep filmarile la un teleplay in regia lui Constantin Dicu si sper sa realizam un proiect impreuna cu colegul meu Vizante: o comedie de Neil Simon, cu ajutorul generosilor nostri sponsori de la Microsoft.Alice Manoiu