"Rosia Montana nu moare!" - Actiunea de salvare a Muntilor Apuseni, prin strangerea de semnaturi menite sa fie inaintate Comunitatii Europene, se bucura de o sustinere entuziasta, atat din partea cititorilor nostri (avem deja peste 10.000 de adeziuni), cat si din partea unor prestigioase publicatii din Transilvania si Moldova. Salutam cu bucurie implicarea colegilor nostri din presa cotidiana, care ni se alatura in campania menita sa impiedice mutilarea uneia dintre cele mai frumoase zone ale pamantului romanesc. In sensul acesta, publicam in numarul de azi al revistei, scrisoarea care ne-a fost adresata din partea cotidianului "Cuvantul liber" din Targu-Mures, precum si editorialul publicat intr-unul din numerele ziarului. -
Doamna Sanziana Pop,
Stimata si draga colega,
Am citit cu maxim interes "Accentele" dvs. publicate in "Formula As" din iulie 2002 si ma bucur ca mai exista maestri ai condeiului pe care viata din Capitala nu i-a indepartat de suferintele miezului de tara. Drama romanilor de aici, cu multiplele ei aspecte si conotatii, este perceputa cel mai adesea voalat, trunchiat, in metropola din care Soarele ar trebui sa rasara pentru toti locuitorii acestei tari. Nu numai din solidaritate de breasla, ci si din cunoasterea "la fata locului" a unor realitati de care Puterea face, programatic, abstractie (din ratiuni care ne scapa, si oricum nu fac obiectul acestei scrisori), redactorii cotidianului "Cuvantul liber" din Targu-Mures (redactor-sef: Lazar Ladariu - membru al Uniunii Scriitorilor) va stau alaturi, constituindu-se cap de pod in inima tarii, pentru salvarea jinduitei "comori a lui Decebal", care inseamna nu numai aurul romanesc, ci si locul nasterii unui neam nascut, iar nu "facut", pe care credinta si dragostea de pamantul din care s-a inaltat in lumina l-au intarit in fata furtunilor. In editorialul de maine, 17 iulie 2002, intitulat "Tara de vanzare?", ne declaram public solidaritatea cu dvs., chemand locuitorii sa semneze adeziunile propuse in articolul "Rosia Montana nu moare!". Sa dea Dumnezeu sa reusim ceva, impletindu-ne eforturile, pentru ca adevarul e de partea noastra. E timpul ca versurile lui Goga: "Muntii nostri aur poarta,/ Noi cersim din poarta-n poarta" sa ramana doar in Antologia poeziei romanesti.
Cu toata consideratia, admiratia si prietenia,Mariana Cristescu, seful sectiei "Cultura si Arta" a cotidianului "Cuvantul liber" (cu cel mai mare tiraj!) din Targu-Mures
Tara de vanzare?
Atestata documentar din anul 158 d. Hr., pe timpul imparatului roman Septimius Severus, Zlatna (in slavona/ rusa, zoloto = aur, de unde zlot, denumirea monedei de mai tarziu s.a.m.d.) a fost, timp de mai bine de doua milenii, un oras infloritor, datorita bogatiei zacamintelor de aur, cupru si fier. Mai mult decat atat, intre cele doua razboaie mondiale se intentiona dezvoltarea sa ca statiune balneoclimaterica, inzestrata fiind de Dumnezeu si cu o inimaginabila frumusete a peisajului. Cum spuneam, a fost odata. Acum, ambientul pare desprins dintr-un film de fictiune despre lumea dupa Apocalipsa, pentru ca, daca dacii liberi au fost in stare sa exploateze adancul (comoara lui Decebal, vanata de cautatori din toata lumea) fara sa distruga suprafata, nu acelasi lucru se poate spune despre reprezentantii stiintei moderne, care au pustiit zona cu cianuri, transformand "industria" in singura sursa de trai, poluat si la propriu, si la figurat - sub nivelul mizeriei cotidiene - a localnicilor odinioara prosperi. Lasand lucrurile asa cum sunt, fara investitii, macar in exploatarea nepoluanta a zacamintelor, orasul - aidoma altora din Dacia Romana - va fi sortit disparitiei in mai putin de un deceniu de-acum incolo.
Tot in zona aurului romanesc, la Rosia Montana, niste canadieni care stiu unde sa-si cheltuiasca banii, convinsi ca si-i vor scoate cu varf si indesat - acapareaza, pe bani aparent "grei" pentru localnicii necajiti, pamantul romanesc. Fapt semnalat si de Sanziana Pop, in revista "Formula As": ..."Patrulaterul aurului din Muntii Apuseni - tezaurul nostru national - este pe cale sa intre pe mana unor aventurieri internationali, care vor sa-l sece dintr-o sorbire, spulberand proprietatile motilor, lasand in urma un peisaj mutilat si otravit de cianuri. Bisericile sunt pe cale sa fie rase din temelii, fabuloasa istorie a locului va fi umilita, batjocorita, trasa inca o data pe roata. Cu buzunarele niciodata satule de bani, responsabilii de azi ai destinelor tarii uita ca Patrulaterul aurului din Apuseni este, inainte de toate, un Patrulater al istoriei nationale. Acolo, la Albac, la Abrud, la Rosia si Campeni, s-au scris doua dintre cele mai importante momente ale identitatii noastre: rascoala lui Horea si revolutia lui Avram Iancu. Jertfa lor, platita cu torturi fizice si morale, i-a adus pe moti si pe ardeleni la masa istoriei, lasand Apusenii in pastrarea intregului romanesc. In loc sa inaltam acolo un panteon al istoriei nationale, o zona de protectie si de rememorare spirituala din care sa tragem puteri, ne vindem aurul si trecutul pe cinci arginti, nici macar aceia intrati in vistieria saraca a tarii?".
Ne facem o datorie de onoare sa raspundem apelului minunatei noastre colege, care intentioneaza sa adreseze Comunitatii Europene un memoriu pe aceasta tema, insotit de adeziunile individuale sau colective ale locuitorilor acestei tari, privind interzicerea exploatarii aurului prin decopertare si cu cianuri la Rosia Montana, precum si a daramarii bisericilor si exproprierii fortate a localnicilor. Ne solidarizam cu colegii nostri bucuresteni, dorind sa cream un cap de pod si aici, in inima tarii, la Targu-Mures. Adeziunile individuale sau colective (tabel nominal - cu numar curent), cu mentiunea "Rosia Montana nu moare!", incluzand: numele si prenumele, domiciliul, actul de identitate, semnatura, ne pot fi trimise la redactie (Sectia Cultura - Mariana Cristescu) sau direct redactiei revistei "Formula As", insotite de talonul publicat saptamanal in pagina 23 a revistei, alaturat celui pentru "Cel mai fidel cititor".(Fragmente din editorialul
aparut in "Cuvantul Liber")
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
