Pe Valea Ariesului
Muntii Apuseni reprezinta un potential turistic fantastic. Occidentalii sunt uluiti de puritatea naturii si de pastrarea traditiei. Motii pot avea iarasi aur, daca isi pastreaza Tara lor de Piatra asa cum le-a daruit-o Dumnezeu
"In viitor, cine va avea padure va avea aur!" Scrise cu ani in urma pe o pancarta uitata pe malul Ariesului, la marginea padurii de brad, aceste cuvinte au parca acum, mai mult ca niciodata, valoarea unei profetii. Pentru ca Tara Motilor, sfasiata intre despaduririle nemiloase si amenintarea unei catastrofe ecologice care ar echivala zeci de ani de acum inainte cu o gaura neagra pe harta Romaniei, mai are o sansa, o sansa uriasa. Nu este nevoie ca motii sa-si taie padurile, sa distruga bisericile, sa dinamiteze muntii si sa acopere tot cu otrava, dupa bunul plac al unor afaceristi si al unor politicieni corupti. Motii pot avea aur daca isi pastreaza Tara lor de Piatra asa cum le-a lasat-o Dumnezeu. Muntii Apuseni reprezinta un potential turistic fantastic, iar o investitie serioasa in modernizarea drumurilor si in promovarea zonei ar face locul acesta sa musteasca de turisti straini. Pentru ca acestia nu vin in Romania sa urmeze "cultura" Coca Cola si McDonald"s, de care sunt satui, nu vin sa vada niste palmieri zgribuliti adusi pe plaja parca dintr-un alt film si nici mascarada trista a unor vampiri vlaguiti. Atat ei, cat si romanii plecati in vacanta departe de nebunia oraselor, cauta firescul, naturalul pe care l-au pierdut. Cauta puritatea peisajelor salbatice, cauta parfumul adevarat al unei paduri adanci, cauta un gest larg, cu palaria ridicata de pe cap, al unui om care trece intr-o caruta. Vor sa-si lase rucsacul pe mal si sa se scalde in apa curata a raului, sa priveasca curios casutele de vara "atarnate" din loc in loc pe muchiile dealurilor, sa cunoasca simplitatea si ospitalitatea unei gospodarii taranesti, sa inteleaga obiceiurile si traditiile unei comunitati stravechi, sa umble pe urmele unor personalitati istorice, a unor eroi. Iar toate acestea se gasesc la ele acasa, in Tara Motilor.
La drum
De la Alba-Iulia, soseaua serpuieste alert, dupa ritmul Ariesului si al pastravilor sai, printr-un taram tulburator. Este frumusetea pura, tacuta, fara cuvinte, a naturii. Probabil ca s-au schimbat atat de putine in cateva sute de ani, incat Horea, Avram Iancu sau ceilalti eroi inca vii in sufletele motilor n-ar baga pe moment de seama. "Civilizatia" apare insa sub forma hidoasa a unei exploatari la Zlatna. Desert, munti pravaliti, cladiri innegrite, priviri triste in pamant raman in urma ca un vis urat. Ce s-ar intampla daca, Doamne fereste, cosmarul s-ar extinde? Turismul in Tara Motilor ar rivaliza cu "infloritoarea" industrie turistica din Afghanistan. Deocamdata, drumul urca pe minunata Vale a Ariesului, pana la Albac, si continua prin toata inima Muntilor Apuseni. Din Albac, comuna aflata la poalele Muntelui Mare, posibilitatile de drumetii, de excursii sunt practic nelimitate. O atractie a zonei o reprezinta pesterile, Pestera Scarisoara, Pestera Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor. In apropiere se afla locurile de nastere a celor doua legende ale Tarii Motilor. Casa in care s-a nascut Avram Iancu, devenita o casa memoriala-muzeu pastrata exemplar, se afla in comuna ce poarta numele celui alintat si acum de moti "Craisorul Muntilor". Mai sus, in inima Apusenilor, "pluteste" un loc magic, Dealul Fericetului, locul unde a vazut lumina zilei si a pornit in lume Horea. Si daca, la intoarcerea spre Albac, dupa ce ati urcat pana pe "acoperis" si ati vazut de acolo ca in palma Tara Motilor, simtiti nevoia sa prelungiti starea de gratie oferita de natura, mergeti la slujba de seara de la Manastirea Sfantul Ilie, acolo unde parintele Dumitru si cele sase maicute transforma vecernia intr-un ritual divin.
Pensiuni
Aflat la 100 km de Alba-Iulia si la 18 km de Campeni, Albacul este una dintre cele mai primitoare gazde pe care o puteti gasi in Muntii Apuseni. Pe langa frumusetile naturii si urmele traditiei si ale istoriei - Muzeul etnografic, Casa mememoriala "Horea" -, aici sunteti intampinati de o oferta consistenta de pensiuni agroturistice. Albacul devine astfel un excelent "cartier general" pentru numeroasele drumetii, mai lungi sau mai scurte, ce pot fi intreprinse in zona.
Cabanuta "Ancuta"
Vila "Cristina"
Este inconjurata de padure, chiar la iesirea din Albac, pe soseaua ce ajunge in localitatea Scarisoara. Se poate inchiria intreaga vila (catalogata la doua stele, cu cinci camere, bucatarie, doua bai cu boiler si masina de spalat) sau cate o camera la pretul de 300.000 de lei. Este un loc curat, cu o curte mare, in care se afla si o bucatarie de vara, in care pot gati si turistii. Tel. 0258/77.70.89
Pensiunea "Corina si Cristi"
Sunt de fapt doua pensiuni alipite, apartinand familiei Costea. Prima dintre ele, o gospodarie taraneasca, cu pasari de curte, cu nelipsita pisica, are de inchiriat patru camere pentru turisti, camere racoroase, de moda veche, cu bibelouri si carpete, un salon de mese, o baie plus una de serviciu. Pretul este de 350.000 de lei camera. Cea de-a doua este o viluta cocheta, aflata intr-o frumoasa livada cu pomi, capite, iarba inalta, un spatiu verde vast, pentru rasfatul iubitorilor naturii. Vila este recent construita, are cinci camere cu cate doua paturi, deocamdata o singura baie si un balconas tocmai bun pentru serile calduroase. Poate fi inchiriata in intregime (pretul este negociabil) sau cu 400.000 de lei camera. Tel. 0258/77.71.15
Pe langa cele aproximativ 15 pensiuni agroturistice, in Albac functioneaza si un hotel modern, curat, de bun-gust - "Perla Ariesului". Se afla amplasat la sosea, pe malul Ariesului si dispune de o terasa imbietoare, cu vedere la rau si la padure, un restaurant cu 60 de locuri, o sala de conferinte pentru 30 de persoane si 16 camere de inchiriat. Cinci dintre acestea sunt catalogate la trei stele (baie proprie, televizor, 400.000 de lei), restul putand fi inchiriate cu 300.000 de lei. Tel. 0258/77.72.04, 0745/19.94.11Iulian Ignat
(Fotografiile autorului)