O falsa problema"Ceangaii" din Moldova"Am fost, suntem si vom fi romani"
La sfarsitul anului trecut, la o sedinta a Consiliului Reprezentantilor Unionali (Cru) al Udmr, tinuta la Targu-Mures, liderul udemerist Mark Belo a afirmat: "Exista si esecuri, cum e nerezolvarea problemei ceangailor...". Mai departe, vicepresedintele asa-zisului Bloc Reformist din Udmr, deputatul Szilgyi Zsolt, a cerut ca noul protocol cu Psd sa stipuleze "dreptul ceangailor la invatamant in limba materna". In final, Cru a adoptat o rezolutie in care Udmr cere Guvernului sa garanteze respectarea dreptului ceangailor de a studia in limba materna, iar Bisericii Romano-Catolice sa-si dea acordul pentru oficierea slujbelor in limba acestei etnii. Sunt cunoscute, desigur, de-a lungul ultimilor 12 ani, si alte tentative publice ale Udmr si ale unor lideri de la Budapesta, de a pune pe harta Romaniei inca o zona cu populatie "de origine maghiara", aflata chiar in inima Moldovei. Recenta luare de pozitie a Uniunii maghiare ne-a starnit, mai intens decat alta data, curiozitatea fata de soarta asa-numitilor ceangai: cine sunt ei, ce limba vorbesc si cum au ajuns pe meleagurile moldave? La aceste intrebari ne-au raspuns trei personalitati din Bacau: un preot - monseniorul Stefan Erdes, decan de Bacau, un istoric - prof. dr. Anton Cosa, si un lider al societatii civile - Gheorghe Bejan, presedintele Asociatiei Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas" din Moldova
Monseniorul Stefan Erdes decan de Bacau
"Ceea ce se intampla este o incercare de a aplica o solutie finala romano-catolicilor din Moldova"
- Monseniore Erdes, daca superiorii dvs. din Biserica Romano-Catolica vor urma indemnul Udmr si va vor cere sa oficiati slujba in limba maghiara, asa cum preconizeaza conducatorii Udmr, ce veti face?
- Ca preot, nu-mi stau la indemana argumente care sa sustina polemici politice, astfel ca voi evita aceasta problematica, spunand pur si simplu ca eu sunt roman romano-catolic. Deci, limba in care slujesc in biserica, atat eu, cat si ceilalti preoti din cele 115 parohii romano-catolice din Episcopia Romano-Catolica de Iasi, este limba romana. Cum peste un sfert din romano-catolicii din Moldova (264.000 in total) se afla in cadrul Decanatului de Bacau, unde am fost invrednicit cu functia de decan, singura limba in care noi toti am fost crescuti si educati si in care am spus "tata" si "mama" (parintii mei sunt Gheorghe si Smaranda) este limba romana. Am celebrat Sfintele Taine in 1963, mai intai in limba latina, iar ulterior, spre marea mea bucurie, in limba romana, dar niciodata in maghiara - limba total straina mie si enoriasilor mei.
- Si totusi, vi se spune "ceangai", nu "romani". S-ar parea ca ne aflam in miezul unei crize identitare...
- Asa-zisa criza identitara a acestei comunitati a reprezentat si va reprezenta in permanenta o falsa problema, grefata mai ales pe interese care isi afla cauza in afara Romaniei. Denumirea de "ceangai" este jignitoare pentru noi si ea vine din partea ignorantilor sau a rauvoitorilor. Romano-catolicii nu s-au definit niciodata ca o minoritate etnica, iar religia nu reprezinta o conditie de apartenenta la o etnie. Asistam, practic, la o agresiune la adresa identitatii romanesti a romano-catolicilor. Impotriva tuturor evidentelor, din motive cel putin condamnabile, ce tin de dorinta specifica unei anumite natiuni de glorie si ieftina marire, cineva isi permite sa crucifice o comunitate religioasa pentru atingerea unor scopuri politice. Aflu cu nemarginita tristete ca oameni fara Dumnezeu vin in numele unor himere si agita spiritele in comunitatile noastre. Ceea ce se intampla este, sub forma lingvistica, o incercare de a aplica o "solutie finala" romanilor romano-catolici din Moldova. Pe scurt, adevarul nostru este unul singur: am fost, suntem si vom fi romani de-a pururi in aceasta tara prea dulce, prea bogata si prea toleranta pentru a fi lasata in pace.
Prof. dr. Anton Cosa
"Inca din perioada interbelica, ideologii de la Budapesta s-au preocupat de soarta noastra, fara sa le-o ceara nimeni"
- Cuvantul "ceangau" este, intr-adevar, de origine maghiara. Conform dictionarelor, "csang" ("csangani", "csangdni") inseamna "strain", "instrainat". Pana in 1781, cand, preotul secui Zold Peter a folosit pentru prima oara sintagma "ceangau maghiar" (o inovatie lingvistica, deci un fals etnonim si, implicit, o falsa problema etnica in Moldova!), termenul "ceangau" era raportat in Transilvania la individ, si nu la o comunitate. Refugiati din secuime, romanii catolici erau numiti - pana la inovatia lingvistica a preotului Zold - fie "ungureni" (provenind, adica, din tara stapanita de unguri, si nu de etnie ungureasca), fie "pamanteni catolici" (Costache Negri), "razesi catolici" (M. Kogalniceanu) ori simplu: "catolici" (Dimitrie Cantemir).
- Se afirma ca "ceangaii" vorbesc o "maghiara primitiva" - limba care n-ar fi putut evolua in conditiile vitrege din Moldova. Este adevarat?
- Nu este in nici un caz vorba de o "maghiara primitiva". Dimpotriva, in vorbirea catolicilor moldoveni exista o serie de particularitati ce nu se intalnesc in evolutia limbii maghiare, ci numai in cea a limbii romane, mai exact a dialectelor ei - aromana si istroromana. Vom da, fiindca nu sunteti o revista de lingvistica, un singur exemplu: rostirea siflanta (prin atingerea varfului limbii cu cele doua siruri de dinti), asemanatoare cu rostirea aromanilor si a istroromanilor. Marele lingvist Gustav Weigand, dupa ce a inregistrat rostirea "ceangailor" din sase sate, comparand-o cu rostirile din alte zone ale tarii, a tras urmatoarea concluzie: "Nu poate fi vorba ca acest ciudat fenomen de limba (rostirea siflanta - n.r.) sa fi luat nastere separat in Moldova, Oltenia si Banat. Trebuie sa-i stea la baza un element etnic comun", care - adaugam noi - nu este altul decat cel romanesc. Pe de alta parte, este adevarat ca in unele din localitatile romano-catolice din Moldova este utilizat graiul unguresc ceangau - consecinta unei stari de fapt existente in Transilvania, unde stramosii locuitorilor catolici de astazi au trecut, in urma convietuirii cu secuii, printr-un proces de secuizare concretizat in preluarea si perpetuarea acestui nou grai. Ca un argument in plus in favoarea originii romanesti transilvanene a acestor locuitori, notam existenta unor particularitati pe care le intalnim atat in acest grai unguresc ceangau, cat si in cel romanesc transilvanean.
- Grija politicienilor maghiari fata de soarta "ceangailor" este de data recenta?
- Nu. Inca din perioada interbelica, ideologii de la Budapesta s-au preocupat de soarta noastra, fara sa le-o ceara nimeni. Ei deplangeau faptul ca nu intalnesc, la catolicii moldoveni, "spirit national maghiar". In viziunea lor, "ceangaii" erau niste ignoranti lipsiti de "constiinta maghiara" si cuprinsi de "puternica raspandire a patriotismului romanesc". Imaginand o minoritate nationala "virtuala", liderii maghiari nu s-au temut de ridicol, afirmand ca Moldova este "marele cimitir al maghiarilor".
Gheorghe Bejan, presedintele Asociatiei Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas" din Moldova
"Ceea ce este catolic nu este automat si ungar"
- "Unguri", "ungureni", "razesi catolici", "ceangai" etc. In ce imprejurari a ajuns aceasta populatie oarecum misterioasa pe meleagurile moldovene, d-le Bejan?
- Fara a fi vorba de vreun mister - decat poate in mintea unor politicieni maghiari repetenti si la capitolul istorie, ca la atatea altele, catolicii moldoveni de astazi sunt urmasii romanilor ardeleni, in mare parte romani iobagi. Plecarea lor in pribegie s-a datorat conditiilor insuportabile de viata, dupa ce romanii au fost exclusi dintre natiunile constitutive ale statului (ungurii, sasii, secuii). Surghiuniti de aceste natiuni dominante, romanii (multi dintre ei secuizati sau maghiarizati) au luat drumul Moldovei si al Tarii Romanesti. (In toate zonele de dincolo de Carpati exista sate cu numele Ungureni, adica ardeleni veniti din zona administratiei unguresti - n.n.) Potrivit unui raport consular, numai in anul 1767, din Transilvania s-au refugiat 24.000 de familii de romani. In Ardealul administrat de unguri, un iobag roman avea, in vremurile acelea, o robota (obligatie de munca) de 208 zile pe an; dincoace de Carpati, aceasta obligatie numara 12 zile pe an. Botezandu-ne "ceangai", adica un fel de maghiari corciti, diversi emisari de la Budapesta si lideri ai Udmr au devenit astazi extrem de grijulii fata de soarta noastra, declarandu-ne o populatie arhaica, lipsita de intelectuali, inducand ideea ca ceea ce e catolic este automat si ungar. Or, toate evidentele demonstreaza contrariul: ceea ce este catolic nu este automat si ungar.
- Cateva asociatii ale "ceangailor maghiari" au reusit sa atraga atentia Europei fata de soarta "maghiarilor oropsiti" din Bacau, Neamt si Iasi. Ce se urmareste prin aceasta ofensiva mediatica?
- Asociatiile respective sunt creatiile unui cerc limitat de persoane (10-20), care migreaza, de fapt, de la una la alta. Liderii acestor asociatii sunt fie "importuri" din Ardeal, fie persoane din satele noastre, scolite peste noapte in procedura de urgenta, in centre universitare cum ar fi Debrecen sau Budapesta. Beneficiind de o sustinere materiala si financiara consistenta, persoanele in cauza, descoperindu-si subit "originile unguresti", au demarat o adevarata ofensiva de maghiarizare a catolicilor din Moldova, sub ochii binevoitori (sau ignoranti) ai clasei politice romanesti si ai administratiilor judetene. Nu o data, listele cu semnaturi de primire a unor ajutoare umanitare au fost folosite prin frauda de asociatiile pro-maghiare, pentru a arata, de exemplu, organismelor europene ca "ceangaii" semneaza si solicita asistenta educationala si religioasa in limba maghiara. Practic, toate documentele adoptate pe tema "ceangailor" la Strasbourg au folosit ca sursa de inspiratie rapoartele false ale acestor asociatii si ale liderilor politici maghiari. In mod surprinzator, organismelor europene li se solicita, practic, reinvierea solutiei sovietice din anii 50-60 cand Moscova, in conditiile politice cunoscute, a impus in localitatile catolice din Moldova invatamant si asistenta religioasa in limba maghiara - fapt care a starnit proteste si revolte ce au dus la abandonarea acestui experiment nefericit.
"Preotii unguri incalca autoritatea Episcopiei de Iasi"
- Stim ca marea majoritate a populatiei a respins tentativele acestor asociatii, afland despre falsurile din liste. Unde sunt acum "animatorii" respectivi?
- S-au retras in doua-trei localitati, unde isi au domiciliul, transformandu-si locuintele proprii in "scoala si biserica", tinand cursuri si oferind serviciul religios in limba maghiara.
- Exista, din punct de vedere legal, aceasta posibilitate?
- Absolut "originala", solutia este de fapt ilegala. Sunt incalcate toate normele metodologice, pedagogice si organizatorice necesar a fi respectate pentru autorizarea unei institutii de invatamant. Alaturi de cele cateva calculatoare si manuale primite de la Budapesta, deseori in zona isi fac aparitia si preoti din Ungaria, care in aceleasi spatii oficiaza serviciul religios in limba maghiara. Potrivit Dreptului Canonic, preotii straini care vin si oficiaza in aceste localitati incalca autoritatea Episcopiei de Iasi, in conditiile in care nu au acceptul episcopului. Aceste reglementari sunt general valabile in toata lumea catolica. Facand parte din marea comunitate catolica europeana, noi reprezentam o punte peste imaginara linie culturala a catolicismului, trasata de Samuel Huntington. Prin noi este anulata ideea ca, dincolo de catolicismul maghiar, nu pot exista catolici de alta etnie. Ei exista si sunt romani!
- Numele multora dintre dvs. sunt totusi maghiare. Care este explicatia?
- Ideea ca, cel putin dupa nume, am fi maghiari isi are explicatia in politica nationalista maghiara, care a avut ca apogeu aparitia, in 1898, la Budapesta, a Centrului de Maghiarizare a Numelui. In virtutea regulamentului acestei societati, romanii primeau nume unguresti, deoarece "...prin maghiarizarea numelui de familie, adica prin botez national, cel cu nume strain este primit in societatea maghiara". Fapt istoric de necontestat, care nu a avut niciodata un echivalent romanesc.Ion Longin PopescuCei interesati se pot adresa Asociatiei "Dumitru Martinas" la: fax: 034/11.15.56 sau
e-mail: arcdm@yahoo.com