De 12 ani, pe baricadele tranzitiei romanestiViaceslav SamoskinCorespondent al publicatiilor "Moskovskie Novosti""Romanii nu mai au motive sa se teama de Moscova"
"Baieti, ca sa va trimit in Romania, in practica de vara, e mai greu si costa mult. Ia sa mergeti voi intr-o Romanie mai micuta, de-i spune Herta. Acolo, veti gasi cea mai pura limba romaneasca." Cu aceste cuvinte isi indemna studentii regretatul profesor de limba romana Iurie Zaiuncicovschi, de la Universitatea "Lomonosov" din Moscova. Multe generatii de studenti rusi de la Filologie au facut practica de vara in cunoscutele tinuturi rapite Romaniei de "degetul bont" al tatucului Stalin, fiindca numai acolo se pastrase, in ciuda deportarilor din anii postbelici, puritatea limbii lui Eminescu. Viaceslav Samoskin - si el fost student moscovit, fiul unui constructor militar de pe Volga, isi aminteste cu nostalgie de ospitalierele sale gazde din satucul Costiceni, situat chiar pe granita actuala cu tara noastra. Dupa terminarea studiilor (Facultatea de Filologie, sectia Rusa-Romana), a lucrat un timp in cadrul Agentiei "Novosti" din Bucuresti, contribuind la editarea revistei "Aurora" - cea care a vestit romanilor zorii "perestroikai". Se intoarce la Moscova si, din nou, la Bucuresti, chiar in preajma declansarii Revolutiei (in septembrie). L-am cunoscut pe strazi, in ziua de 22 Decembrie. Purta un pulover si o sapca tinereasca si se bucura, cot la cot cu romanii, de fuga dictatorului. Textele lui au fost atat de socante pentru moscoviti, incat redactorul-sef de la "Sovetskaia Rossia" nu i-a publicat articolul transmis prin telefon, chiar pe 22. Cei de la Moscova nu credeau ca romanii sunt in stare de o astfel de isprava. Abia pe 23-24 i-au acceptat un "Reportaj sub gloante"; de atunci, Viaceslav Samoskin a ramas permanent la Bucuresti, lucrand pentru diverse agentii si publicatii. De putin timp, a fost angajat la "Vremea Mn" - o revista a trustului "Moskovskie Novosti". Amintindu-si de zilele Revolutiei, spune: "A fost o justificare a intregii mele cariere de ziarist. Pe data de 21 Decembrie, in Piata Universitatii, am plans de bucurie auzind pentru prima data <<Desteapta-te, romane!>>, deoarece am inteles ce eliberare sufleteasca imensa contineau cuwvintele lui". Viaceslav
Samoskin vorbeste romaneste mai bine decat multi romani.
"Politicienii romani si rusi sunt frati: mai putina grija de tara, mai putina grija de oameni, mai multa grija de ei si de ai lor"
- La 12 ani de la o revolutie sangeroasa, romanii, saraciti de o tranzitie nesfarsita, isi pierd, pe zi ce trece, sperantele. In calitate de martor al evenimentelor petrecute in tara noastra, ce credeti ca n-a fost bine, inca de la inceput, in "proiectul romanesc" de democratie?
- Din punct de vedere politic, in faza initiala, romanii i-au depasit cu mult pe rusi; nu poti compara perestroika si nici puciul din 91 cu Revolutia sangeroasa de la Bucuresti si Timisoara. Prin revenirea partidelor istorice in viata politica, s-a asigurat continuitatea fata de perioada interbelica. In plus, multi romani aveau inca amintiri despre economia de piata, ceea ce n-a fost cazul la noi. In fine, "cine-a stat cinci ani la rusi" a reusit totusi sa gandeasca, fortat si de imprejurari, intr-o oarecare masura exact ca... Bush. Ma refer, desigur, la Ion Iliescu si la grupul din jurul lui care, desi cu timiditate, au reusit sa croiasca directia de urmat: economie de piata, democratie pluralista, presa libera etc. Cu riscul de a fi contrazis, afirm ca democratia romaneasca a fost croita corect. In privinta cusaturii, da, se mai poate comenta. Puteti spune ca s-au creat forme fara fond, dar e important ca s-au creat, spre deosebire de Rusia, unde, de zece ani, datorita improvizatiilor si voluntarismului regimului Eltin, zidirea bazelor democratice este contradictorie si nimeni nu stie bine incotro se indreapta societatea.
- De ce credeti ca a ramas Romania atat de mult in urma, in privinta restructurarii si privatizarii economiei? De ce coruptia a inceput cu politicienii adusi in scena de valul Revolutiei?
- Intr-adevar, privatizarea in Romania este mult intarziata (60% din proprietate se afla inca in mana statului), ceea ce a insemnat un teren ideal pentru coruptie. Aceasta lentoare se datoreaza guvernantilor, lipsei lor de decizie. Oamenii ignora insa un alt lucru: situatia este astfel si datorita presiunilor sindicale. Ceausescu a creat o clasa muncitoare care credea ca merge in Paradis, cum spune un celebru film italian. O clasa puternica, supradimensionata, cum n-au avut celelalte tari foste comuniste. Dezvoltand toate ramurile industriale, Ceausescu crease o Urss in miniatura. De aceea, nici un guvern postdecembrist, inclusiv cele de dreapta, nu a reusit sa disloce acest granit. Forta muncitorilor si-a spus cuvantul hotarator in zilele Revolutiei (ca, de altfel, si in 1977 si in 1987). Poate constienti de aceasta forta, muncitorii se manifesta si azi la Brasov, la Resita, la Iasi, la Craiova; ei se opun privatizarii, concedierilor, sistarii subventiilor. Practic, Romania este inca sub influenta muncitorimii create de Ceausescu, iar acest hop nu poate fi trecut prea usor, fiindca oamenii au dreptate, sunt saraciti, ignorati, primesc lefuri de mizerie etc. In plus, este vorba de o clasa care poate fi manipulata cu usurinta, asa cum s-a intamplat in cazul "mineriadelor timpurii". Intotdeauna un partid sau altul a avut interesul sa se foloseasca de muncitori in scopuri politice, recompensandu-i pe liderii de sindicat cu posturi ministeriale si pozitii privilegiate in procesul de privatizare.
In Rusia, privatizarea s-a facut rapid, in anii 92, 93, 94. Insasi doamna Thatcher s-a mirat de febra privatizarilor de la noi, in situatia in care nu fusesera create conditiile functionarii unei economii de piata. Metoda a fost simpla: grupuri interesate isi trimiteau "avangarda" pe post de directori ai fabricilor vizate; acestia duceau, deliberat, totul de rapa, astfel ca unitatile respective sa nu mai valoreze mare lucru (tehnica folosita si in Romania - n. r.). Asa s-a creat oligarhia rusa, iar politicienii au participat deseori, din umbra, la acest jaf. Pana la urma, politicienii romani si rusi sunt frati: mai putina grija de tara, mai putina grija de oameni, mai multa grija de ei si de ai lor.
"Surlele si trambitele Puterii creeaza confuzie si reticente"
- Asa cum spuneam, directia aleasa de Romania este una corecta si a fost aleasa inca din primele zile ale rasturnarii dictaturii. Lucrurile au fost facute metodic, nu haotic, ca in Rusia. S-a inceput cu elaborarea Constitutiei, nu cu tirul tunurilor asupra Parlamentului. Au fost, e drept, si aici unele incercari de transformare a tarii intr-un Liban, dar politicienii au reusit sa depaseasca crizele. Situatia minoritatilor este rezolvata, in ciuda unor conflicte gen Har-Cov. Pe langa merite incontestabile, din care cel mai recent este eliminarea vizelor pentru Europa, Guvernul actual face insa prea multe eforturi pentru a-si crea o imagine pozitiva, transformand Ministerul Informatiilor sau pe cel al Integrarii intr-un fel de ministere ale propagandei. Sunt descumpanit ca se investeste atat de mult in aceasta directie, in loc sa se lucreze mai pe tacute, mai discret. Se discuta enorm pe marginea rapoartelor Comisiei Europene, aratandu-se cu ostentatie partile luminoase, ca sa dea bine la electorat. Desi alegerile sunt departe, Guvernul doreste sa creeze o Romanie virtuala si nu o accepta pe cea care este nefardata. Mai e mult de lucru pentru a fi implinite standardele Ue, iar surlele si trambitele Puterii creeaza doar confuzie si reticente. Nu stiu de cine se tem actualii guvernanti: poate de d-l Basescu? Cine i-a speriat, el, cu cainii lui?
- Presa din Romania a publicat nenumarate stiri despre crimele mafiote din Rusia. Desi au fost cateva cazuri si la noi, cred ca suntem mult in urma la acest capitol. Cum explicati "linistea" romaneasca?
- Datorita deceniilor de supunere si frica, de "securizare", romanii sunt mai disciplinati decat rusii, mai respectuosi fata de autoritatea statului. Aici, Armata este iubita, fiind plasata mereu in topul simpatiei publice, dupa Biserica. Cu alte cuvinte, o mostenire negativa a regimului comunist (mentalitatea militarizarii, respectul exagerat fata de oamenii in uniforma) devine un fapt pozitiv in zilele noastre.
"Cand va intra in Uniunea Europeana, Romania nu va intra fragmentata pe regiuni, ci ca un intreg, ca Stat National"
- S-a implinit un deceniu de cand Rusia exista, iarasi, pe harta lumii. In tot acest timp, relatiile dintre Romania si tara dvs. au fost tinute la foc mic. Gasiti vreo explicatie?
- Intr-o lume aflata in continua schimbare, si Romania, si Rusia au intarziat in gasirea propriei identitati. Pana la urma, Romania a ales totusi orientarea catre Nato si Ue, chiar daca nu si-a normalizat relatiile cu toti vecinii. Rusia accepta cu greu faptul ca nu mai este unul dintre cei doi poli de putere ai lumii. Pe de o parte, nazuieste sa fie din nou tratata ca fosta Urss, iar pe de alta, cultiva un romantism pro-occidental, din dorinta de a atrage cat mai multe investitii straine. In aceasta febra, si-a ignorat vecinii, fostii sai parteneri. Desi in 1996 a fost pe punctul sa semneze Tratatul cu Romania, Rusia s-a vazut, in ultima clipa, refuzata de Bucuresti, datorita presiunilor preelectorale. Dupa mine, reluarea discutiilor asupra Tratatului este binevenita, in conditiile in care reticentele fata de Rusia au devenit o arma politica in Romania. Romanii nu mai au motive sa se teama de Moscova; cele trei firme mari care activeaza deja aici au demonstrat ca nu sunt purtatoare de semnificatii politice, ca lucreaza pragmatic, pe bani si nu pe vorbe si imagini. Sunt si alte mari companii, dintre cele peste 100, care au avut relatii cu partea romana inainte de 89, care doresc sa investeasca aici, dar cer sa li se acorde conditii egale cu cele ale celorlalti investitori straini. Pe scurt, acestea nu inteleg reticentele dintr-un anumit sector al societatii romanesti.
- Care sunt temele romanesti cele mai gustate de cititorii revistelor pentru care scrieti?
- Reportajele despre mineriadele din ianuarie-februarie 1999 (publicate cu titlul "Daca minerii rusi urmeaza exemplul romanesc?"), materialele despre Regele Mihai, despre retrocedarile proprietatilor sale, materialele despre ideea nationala a Romaniei, comentariile despre mandatele prezidentiale ale lui Ion Iliescu. Insusi Eltin se gandise sa modifice Legea electorala, ca sa poata candida pentru a treia oara. A izbucnit, ca si aici, un mare scandal. Ca urmare, s-a renuntat la proiect, in parte si datorita sanatatii precare a fostului presedinte.
- Cum functioneaza filosofia actuala a politicii rusesti? Care este "ideea nationala" a rusilor?
- In Rusia nu s-a gasit inca ideea nationala! Nu s-a gasit, intelegeti? Continua discutiile in ziare. Se tot cauta. Puteti sa va imaginati o tara ca Rusia care, dupa zece ani de existenta, nu are idee nationala? Unii zic: familia, altii: europenismul, altii: evro-asiatismul. In schimb, constat ca Romania are o astfel de idee, de aceea se citesc cu interes materialele mele pe aceasta tema.
- Va rog sa fiti mai exact: ce idee are Romania?
- Statul National, cred. Faptul ca ziua de 1 Decembrie este sarbatorita ca Zi Nationala demonstreaza ca ideea de Stat National are forta in aceasta tara. Cu atat mai mult cu cat, in istorie, aceasta a fost hartuita secole de-a randul, incercandu-se chiar eliminarea ei pentru totdeauna. Cand va intra in Uniunea Europeana, Romania nu va intra fragmentata pe regiuni, cum doresc unii, ci ca un intreg, ca Stat National.
"Tot ce e politic e trecator. Inclusiv mult invocata legitimatie de maghiar"
- Domnule filolog, am uitat sa va intreb: vorbiti si... limba moldoveneasca?
- Am studiat latina, am studiat romana. Aceasta problema lingvistica nu exista. Ceea ce se vede este o problema politica. "Limba moldoveneasca" este un concept politic; cei aflati la Putere in Chisinau doresc sa marcheze astfel independenta statului lor.
- Ce doresc sa marcheze guvernantii de la Kiev, atunci cand, la recensaminte, ii separa pe romani de moldoveni, ca fiind etnii diferite in Ucraina?
- Si aceasta este tot o problema politica. In acelasi timp, stiu ca tot ce e politic e trecator. Inclusiv mult invocata legitimatie de maghiar.
- Cum vedeti evolutia relatiilor ruso-romane in anii ce vin?
- Integrarea europeana a Romaniei merge, in linii mari, bine. Aceasta va fi un catalizator pentru relatiile noastre bilaterale, deoarece si Rusia, la urma urmelor, se va integra in Casa Europeana. Din punct de vedere spiritual, exista multe asemanari intre romani si rusi. Piesele lui Cehov si Bulgakov, spre exemplu, sunt traduse si puse in scena (deci gustate de public) in Romania, mai bine si mai frecvent decat in oricare alta tara din lume. Chiar studentii de la Academia de Teatru si Cinema din Bucuresti studiaza multe piese din clasicii rusi. Structura sufleteasca a romanilor si a rusilor este asemanatoare: aceeasi caldura, aceeasi deschidere, aceeasi tendinta abisala. Iata un bun care trebuie cultivat si pastrat.Ion Longin PopescuViaceslav Samoskin poate fi contactat la adresa de e-mail: slavi@digi.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
