Casuta noastra, cuibusor de nebunii
Daca pentru englezii de moda veche casa lor este un castel, pentru romani locuinta a devenit un parc de distractii. Macar aici sa se distreze in voie, daca orasele arata ca dupa razboi. Degeaba ne invata atatea reviste de decoratiuni interioare ce e rau si ce e bine in propria ta casa. Chiar daca n-o spune nimeni, pentru toti cei care au aplicat vechiul si orgoliosul proverb romanesc "Sunt stapan in casa mea", modelul suprem este Nicolae Ceausescu, care a ctitorit atatea absurditati costisitoare si de prost gust.
Daca esti stapan, cine sa te traga la raspundere? Asa gandeste si ministrul Turismului. El vrea sa-l mute pe Dracula de la castelul Bran la Sighisoara, intr-un parc de distractie care are tot atatea legaturi cu legenda, cate are economia romaneasca cu reforma. Contele va avea un castel numai al lui, unde va putea bantui nestanjenit. Si ce-ti poti dori mai mult decat o casa, chiar daca pentru asta trebuie sa sugi sangele turistilor?
De multe ori, romanii locuiesc cum traiesc, la intamplare. Cartierul este universul lor, iar apartamentul - planeta peste care sunt stapani. Unii care s-au mutat de la sat la oras, la parter sau la etaj, si-au trecut in spatiul locativ si cateii, si purceii. Locatarii semirurali si-au adaptat purceii de lapte la conditiile incalzirii centrale, isi tin ratele si gastele cu apa calda si-si dreseaza cocosii sa le faca vecinilor viata frumoasa.
Altii si-au construit, ca Ilie Alexandru la Slobozia, casa la care au ravnit o viata, ferma visurilor de adolescenta, cum au vazut ei in Dallas. E drept ca, pentru a-si ridica turnul Eiffel in batatura, au fost nevoie de multe miliarde de lei, insa Ilie Alexandru a fost ajutat de statul- palma-gura-casca. Si nu numai. Statul a inchis un ochi la devalizarea catorva banci pentru ca omul sa-si materializeze visul. E drept ca, dupa cum s-a vazut mai tarziu, miliardarul, ajuns in sapa de lemn, a mai incaput si pe mana politiei. Pentru casele lui de vis s-a facut frate cu Bancorex, dupa care banca si-a dat obstescul sfarsit. Cei care se chinuie o viata sa ia un imprumut pentru butelie de la banca, il considera si astazi pe fermierul din Slobozia un om cam trasnit, dar fericit, caci a putut face macar o zi ceea ce altii viseaza cu ochii deschisi.
Sentimentul ca in casa ta poti da frau oricarei fantezii este insa doar o aparenta. Tiberiu Avram din Techirghiol a simtit pe pielea lui ca egalitatea este doar pentru dulai mai mari ca el. Tiberiu a transformat o anexa a gospodariei sale in bar. Pentru a atrage clientii, a chemat un pictor care a pictat pe ziduri momente ale atacurilor teroriste din 11 septembrie. Proasta inspiratie. Desi i s-a umplut casa de clienti, Primaria si Politia i-au inchis afacerea si omul s-a pomenit cu dosar penal, pentru ca ar fi facut propaganda antinationala.
Vasile Iloc din Zalau a avut mai mult noroc. Casa lui a devenit atractia orasului. Vasile a deschis in apartamentul lui de doua camere si cativa metri de hol, un fel de Disneyland. Parcul de distractie din apartament se intinde pe o suprafata de aproximativ 40 de metri patrati. Zi de zi, omul nostru a pictat cate un personaj de desene animate la scara supranaturala. Nu lipsesc Alba- ca-Zapada si cei sapte pitici, Donald, Dino, Tom si Jerry, Bambi, Pinocchio. Printre eroii principali, Vasile a mai desenat si dinozauri anonimi, fluturi, pasarele si floricele. Menajeria lui a devenit un loc de pelerinaj pentru copiii blocului. La cererea administratiei de bloc, Vasile a extins fresca de pe zidurile locuintei pe cele din casa scarii. Intre cele doua lifturi ale imobilului, a pictat un brad impodobit. Privind lumanarile atarnate pe crengi, vecinii lui pot uita o clipa faptul ca blocul lor a facut cerere de debransare de la centrala termica.
Viata e atat de cenusie! Musai s-o mai coloram putin.N.C. Munteanu