Protectie pentru producatorii romaniValentin IonescuInitiatorul programului "Fabricat in Romania""Vrem sa promovam pe piata interna marfurile si serviciile create in Romania"
Interlocutorul nostru de astazi este un tanar de 34 de ani, specializat in Stiintele comunicarii si presa scrisa, in urma unei burse de studiu in S.U.A. Cu totul surprinzator, in loc sa aspire pe mai departe la o cariera de jurnalist, Valentin Ionescu a avut o initiativa... economica, lansand recent programul de anvergura nationala "Fabricat in Romania", cu sprijinul Guvernului. Revista "Formula As" a dorit sa afle pentru cititorii sai informatii amanuntite in legatura cu acest proiect, care se adreseaza tuturor producatorilor de bunuri si servicii din Romania.
- Domnule Valentin Ionescu, va propun sa intram direct in subiect: ce inseamna programul "Fabricat in Romania" si care este finalitatea lui?
- Programul "Fir" (Fabricat in Romania) este un proiect lansat de Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor - Romania, pe care am fondat-o anul trecut si care isi propune sa sustina promovarea pe piata interna a marfurilor si serviciilor romanesti, care respecta normele de protectie a consumatorului. Tin sa specific de la bun inceput ca nu orice produs autohton va purta sigla aceasta, doar pentru simplul fapt ca este creat la noi. Trebuie sa faci, mai intai, dovada calitatii produsului sau a serviciului ca sa poti beneficia de includerea in acest program. De fapt, incercam sa redefinim ideea de "marfa romaneasca", atacand prejudecatile curente, conform carora produsele noastre sunt mai proaste decat cele de import. Marca "Fabricat in Romania" este inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (Osim), iar dreptul de folosinta asupra ei este acordat in exclusivitate de asociatia noastra, oricui face dovada ca o merita. Ma grabesc sa adaug, pentru lamurirea cititorilor dvs., inca un punct esential. Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor - Romania (Appsr) este o asociatie de tip "non-profit", neafiliata politic, ce reuneste forte din toate domeniile de activitate romaneasca: organizatii patronale, agenti economici, autoritati locale, mass-media, sindicate, lideri de opinie si personalitati ale vietii publice. Daca v-as arata intreaga lista a aderentilor nostri, ati fi cu adevarat surprins cat de larg este sprijinul pe care il primim, deja! Ne bucura mult ca actualul executiv a inteles importanta acestui program si sensul sau profund patriotic (dupa patriotismul etalat de americani, ca urmare a atacurilor teroriste de la New York, n-ar mai trebui sa ne rusinam de acest cuvant), fapt ce nu are nici o legatura cu politica. Orice guvern s-ar fi aflat in fruntea tarii, ar fi sustinut - sunt absolut sigur de asta! - aceasta campanie de reabilitare a produselor si serviciilor nationale. Cea mai elocventa dovada a celor afirmate de mine este chiar cazul premierului Adrian Nastase, care a fost ales de asociatia noastra in functia de Presedinte de Onoare, inainte de a deveni prim-ministru. Inca de pe vremea cand nu se afla la guvernare, domnia sa a inteles oportunitatea extraordinara a acestui program. In clipa de fata, executivul ne acorda tot sprijinul moral si logistic de care avem nevoie, pentru ca Appsr nu este o "afacere privata". In afara faptului ca angajatii programului Fir, inclusiv eu, primim niste salarii modice pentru activitatea pe care o prestam, toti banii membrilor cotizanti sunt "la vedere" si se cheltuiesc exclusiv pentru derularea proiectului. Precizez acest lucru din capul locului, ca sa nu mai existe nici o speculatie tendentioasa!
"E romanesc, e prost!"
- Mi-ati ramas dator cu o explicatie: cum ati trecut de la meseria de ziarist la aceea de autor al unor programe de reabilitare economica?
- Intreaga poveste este interesanta, gazetareste vorbind, si chiar instructiva. Prin vara anului 1996, cand eram reporter special la "Evenimentul zilei", am petrecut o seara pe litoralul romanesc, impreuna cu cativa colegi si prieteni. Tocmai discutam despre lansarea mai multor posturi private de televiziune si despre "uraganul publicitar" al produselor straine, ce incepuse, inca de atunci, sa se abata asupra consumatorului roman, in conditiile in care productia autohtona de bunuri si servicii din toate domeniile, aproape fara exceptie, se afla in "cadere libera", de la Revolutie incoace. La un moment dat, chiar in timpul discutiei, am realizat ca absolut tot ceea ce ne inconjura in acel loc, pe terasa unui restaurant de la malul marii, era produs strain! De la berea din sticle, pana la scrumierele de pe mese, totul era venit din import, chiar si hainele de pe noi, inclusiv tigarile, paharele cu care beam, scaunele pe care stateam, automobilele cu care ajunseseram acolo... In acea clipa, m-a cuprins un sentiment de perplexitate. Nu vreau sa rostesc vorbe mari, dar m-am intrebat, aproape involuntar, ce produceau oamenii pe care ii vedeam in fiecare dimineata mergand la serviciu?!? Unde mai erau de gasit produsele fabricate de romani? Atunci, mi-am amintit vorba care circula pe toate buzele, dupa caderea comunismului: "E romanesc, e prost!". In euforia libertatii pe care o castigasera, romanii uitasera de... Romania si priveau doar spre Occident. Dupa 45 de ani de izolare si interdictii, situatia era explicabila, insa perpetuarea ei risca sa devina o calamitate nationala. Trecusera sase ani de la schimbarea epocilor, se cheltuisera o groaza de bani cu "imaginea Romaniei in lume", dar fusese ignorata complet "imaginea Romaniei chiar in... Romania", adica in ochii propriilor cetateni, exact aceia care produceau si cumparau!! Asa mi-a incoltit prima idee. In urmatorii ani, m-am documentat cu asiduitate, profitand si de sansa bursei de studii in S.U.A. Am petrecut sute de ore in biblioteci, atat in tara, cat si in strainatate, pe langa navigarea febrila pe Internet, in cautarea unor exemple care ma puteau inspira. Ei bine, le-am gasit! In America, a existat programul numit "By Union", fondat chiar de puternicele sindicate nationale, inca din anul 1909. Sensul sau economic era foarte apropiat de ceea ce incercam noi acum, in Romania. Mai mult decat atat, programul exista pana in ziua de azi, doar ca si-a schimbat numele "Made in Usa" - si a devenit guvernamental. Mi se parea greu de crezut ca "tara tuturor posibilitatilor" si "patria societatii de consum" universale simte nevoia sa-si protejeze produsele autohtone si altfel decat prin taxe vamale! Dar o surpriza inca si mai mare a fost descoperirea unor proiecte asemanatoare cu al nostru, total ignorate pana in prezent, ce se afla in plina desfasurare in Canada, Bulgaria, Irlanda si Turcia, desi cred ca mai sunt si alte tari pe care nu le-am identificat. Lucrurile au avansat atat de mult, incat in Irlanda, de pilda, dupa ce platesti cumparaturile facute la supermarket, primesti un bon de casa pe care scrie: "Ati cumparat produse autohtone in proportie de 70%. "You are a good irish man!" ("Sunteti un bun irlandez.") sau "Ati cumparat produse autohtone in proportie de numai 30%. "Think more about it!" ("Mai reflectati."). Va vine sa credeti asa ceva? S-ar fi gandit cineva, in Romania, ca simplul gest de a cumpara poate avea chiar si motivatii patriotice?!
"E romanesc, e bun!"
- Punctual, care sunt obiectivele concrete ale programului pe care l-ati lansat?
- Strategia noastra se va axa pe promovarea intensa a marfurilor si serviciilor realizate pe teritoriul Romaniei. Primul obiectiv decurge, logic, din aceasta realitate: recucerirea pietei interne, de catre produsele si producatorii autohtoni. Al doilea obiectiv este reducerea stocurilor uriase de marfuri romanesti, considerate "necompetitive", care atarna ca o piatra de moara de gatul economiei nationale. In fine, la urma, dar nu in ultimul rand, dezvoltarea si consolidarea pietei interne va crea o adevarata "cultura a produsului romanesc", va genera o perceptie pozitiva fata de mana de lucru autohtona si va duce la cresterea nivelului de constiinta profesionala. Toate astea nu sunt "vorbe in vant", ci lucruri verificate deja pe alte meridiane.
- Tocmai aici este punctul crucial, iar dvs. ati pus degetul pe rana! "Fir" nu vrea sa faca publicitate doar de dragul banilor, ca orice agentie obisnuita, pentru oricare produs fabricat in Romania ce si-ar plati bine reclama. Scopul nostru principal este sa cream o veritabila emulatie printre acei producatori care doresc cu adevarat sa faca fata, atat competitiei interne, cat si celei externe. O asemenea ambitie nu este nici excesiv de orgolioasa, nici iluzorie, ba, dimpotriva, ea va deveni, in curand, de-a dreptul dramatica! De ce? Ei bine, multa lume uita ca, daca vom ramane in "graficul" integrarii euro-atlantice, incepand de anul viitor vor cadea barierele vamale, iar piata romaneasca - si asa sufocata - va fi pur si simplu invadata de marfurile produse in Uniunea Europeana, unele dintre ele fiind mai bune decat acestea. "Ce" sau "cat" vor mai vinde atunci firmele romanesti?!? "Fir" incearca sa evite exact un astfel de naufragiu economic national, prin stimularea producatorilor autohtoni, in urma unui parteneriat reciproc avantajos. Acestia sunt obligati de "regula jocului capitalist" sa-si ridice calitatea produselor la standarde competitive de nivel european, pentru ca altfel vor fi maturati chiar si de pe piata interna, unde inca mai supravietuiesc, de bine, de rau.
- La loc de frunte printre producatorii romani sabotati de avalansa importurilor, se afla taranii: graul se innegreste in hambare, branza li se strica in putini, lana le putrezeste in pod. Pe ei cum ii puteti ajuta?
- Daca "Fir" va lua amploarea pe care ne-o dorim, vom avea si forta financiara necesara unui asemenea ajutor esential. Mai exact, in strategia noastra exista un punct de cotitura, situat, dupa toate estimarile, cam pe la jumatatea anului viitor, cand vom incepe tratativele pentru crearea unor relatii economice directe intre tarani si industria producatoare bazata pe marfurile lor. De pilda, vom face intermediere onesta intre cele aproximativ cinci fabrici de tesaturi care mai exista acum in Romania si producatorii rurali, care nu stiu sa-si vanda marfa sau sunt pacaliti, cel mai ades, de niste "intermediari" verosi. In plus, avem un proiect prin care intreprinderile de produse lactate s-ar angaja sa plateasca, in avans, crescatorilor de animale, sumele necesare pentru un numar determinat de vite sau oi.
- Pana in prezent, programele de sustinere pentru micii producatori romani n-au prea ajuns pe la ei (Phare, Sapard). Cum veti face cunoscute ideile dvs. in randurile unei populatii apatice, epuizate de saracie, cu rabdarea ajunsa la limita?
- Comunicarea este elementul-cheie al reusitei noastre. Incepand cu ultimul trimestru al acestui an, va debuta o campanie concertata pe toate fronturile, atat prin intermediul televiziunilor, cat si al posturilor de radio sau al presei scrise, pe langa nenumarate alte activitati de relatii publice, cum ar fi conferinte de presa, intalniri cu publicul, seminarii. Profit de aceasta ocazie pentru a multumi in mod public revistei "Formula As", pentru acest interviu, ce are un caracter de pionierat, dand startul viitoarei noastre campanii. Poate veti dori sa intrati si dvs. in programul nostru!
- Cum devine o persoana juridica membru "Fir" si ce beneficii are?
- Firmele ce doresc sa achizitioneze dreptul de utilizare a marcii, pentru unul sau mai multe produse ori servicii, vor completa un dosar cu lista produselor/serviciilor pe care urmeaza sa le includem in program, insotite de documente de certificare (licenta, calitate, protectia consumatorului etc.). Appsr va verifica informatiile si va incheia un Protocol de practica. Cel putin 50% din cheltuielile de productie trebuie sa fie facute pe teritoriul Romaniei sau produsul respectiv sa sufere transformari substantiale pe teritoriul romanesc, in functie de specificul sau economic. De pilda, revista dvs. este un produs integral "Fabricat in Romania", in vreme ce automobilele "Daewoo", sa zicem, sunt doar asamblate cu mana de lucru romanesca. Pentru obtinerea dreptului de utilizare a marcii "Fir", membrul are obligatia sa cotizeze cu 1/1000 din cifra de afaceri realizata din produsul respectiv in anul precedent. Appsr expediaza firmei varianta electronica a marcii "Fir" si verifica etichetarea produselor incluse in program. Tin sa asigur orice societate comerciala romaneasca de faptul ca urmarile economice ale acestui gest vor fi fara precedent! Firma va intra in cea mai intensa campanie de promovare cunoscuta vreodata in Romania, la cele mai mici preturi existente pe piata si se va obtine o crestere garantata a vanzarilor, pe termen mediu si lung. Calitatea de membru al programului va oferi oportunitati de afaceri cu noi parteneri romani, intermediate prompt de Appsr. Veti vedea, nu peste mult timp, ca simbolul soarelui stilizat din sigla "Fabricat in Romania", ce intruchi-peaza una dintre cele mai vechi decoratiuni traditionale romanesti, va fi cautat de toata lumea, pe orice produs, ca o garantie a calitatii!
- Chiar sunteti convins ca acest program va avea asemenea efecte benefice asupra romanului de rand?
- Cea mai mare problema ramane schimbarea mentalitatilor, atat la consumator, cat si la producator. In clipa de fata, suntem inundati de reclame care ne invita sa consumam produse straine. De la ceea ce ne iese pe gura, pana la ceea ce bagam in gura, fiecare cuvant-cheie (de ex. "manager", in loc de director) are o amprenta cosmopolita. Dar orice invat are si dezvat! Nu trebuie sa cadem in cealalta latura a prejudecatilor, sustinand in mod neconditionat: "E romanesc, e bun!..." Aici, trebuie sa se amelioreze si mentalitatea celui care produce bunul respectiv.Marius Petrescu
* Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor - Romania, str. Const. Daniel nr. 3, sector 1, Bucuresti, Romania
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
