Desi a stat cinci ani la rusi, el poate gandi ca... Bush!Valeriu Cavruc- Directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sfantu-Gheorghe -"Traim intr-o zona in care <<ochelarii etnici>> sunt singurul criteriu de apreciere a activitatilor stiintifice si culturale" Nascut, asemenea multor basarabeni, in Cazahstan, pe santierele de destelenire ale Imperiului Rosu, arheologul Valeriu Cavruc a trecut definitiv Prutul in patria-mama, dupa indelungi stagii de specializare si doctorat la Moscova. Este fiul lui Ion si al Mariei, tarani din sudul Basarabiei. La varsta de 30 de ani, si-a sustinut teza de doctorat in domeniul arheologiei Epocii Bronzului din Romania. Teza este singura pe aceasta tema din arhivele Universitatii Lomonosov. Destinat a fi un "luptator pe viata", dupa anii de rezistenta in Urss, Valeriu Cavruc a acceptat postul de director al Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sfantu-Gheorghe - post pe care este putin probabil ca l-ar fi dorit un arheolog sau un istoric din centrele universitare ale tarii. Fascinat de descoperirile antecesorului sau, cunoscutul arheolog Szekely Zoltan (considerat, dupa 1990, "tradator" de catre unii politicieni maghiari orbiti de patimi nationaliste), Cavruc s-a gandit ca "provocarea" Harghita si Covasna merita toate riscurile. Mergand pe urmele lui Szekely, el a facut descoperiri importante. Purtat de noroc, de fler stiintific si de straduinta continua, a scos la lumina, in numai 5-6 ani, vestigii si urme ale unor civilizatii cu o vechime de circa 6000 de ani, intinse unitar de la Tisa pana la Dunare si Marea Neagra. A pus in evidenta, prin noi sapaturi, unele dintre cele mai importante cetati dacice si castre romane - Carpatii de Rasarit fiind un spatiu de interferenta intre Rasarit si Apus si un avanpost al culturii central-europene inca din cele mai vechi timpuri. Cetatean roman si cu numele, nu numai cu sufletul si mintea, Valeriu Cavruc considera ca se afla la locul potrivit, in timpul potrivit si in pozitia potrivita pentru a-si implini destinul pentru care s-a pregatit in una din marile universitati ale lumii. Culmea este ca, desi a stat cinci ani la rusi, Cavruc poate gandi ca... Bush, punand stiinta deasupra patimilor etnice.
"Din cercetarile etnografice ale muzeelor din Harghita si Covasna a fost exclus elementul romanesc"
- Recent, la Sita Buzaului, au fost descoperite si cercetate unele dintre cele mai importante statiuni arheologice din Transilvania. Care este, in cateva cuvinte, tabloul arheologic al tinuturilor Covasnei si Harghitei?
- Civilizatiile preistorice din zona Carpatilor Rasariteni, atat in Transilvania, cat si in Moldova de Vest, sunt unanim considerate unele dintre cele mai vechi si stralucite civilizatii din Europa. In perioada dacica, acest teritoriu a fost unul dintre cele mai intens locuite, de aici provenind descoperiri devenite emblematice pentru civilizatia dacica: celebrul tezaur de vase de argint si aur de la Sancraieni, cetatile Covasna, Racu, Jigodin si multe altele. In perioada stapanirii romane, prin teritoriul celor doua judete trecea limesul (granita) de Est al Daciei Romane, aici fiind descoperite mai multe asezari militare si civile bine conservate: Bretcu (cu denumirea romana Augustia), Borosneu Mare, Comolau, Inlaceni, Odorheiu Secuiesc si altele. Au fost facute, de asemenea, si importante descoperiri datand din perioada post-romana, care atesta continua existenta a unei populatii autohtone romanizate, precum si valurile de populatii migratoare cunoscute. Din secolele Xii-Xiii, zona a fost colonizata de secui, etnia care de atunci reprezinta majoritatea populatiei din zona.
- Valorosi arheologi au cercetat in secolul trecut cele doua judete. Ii amintim pe: Alexandru Ferenczi, Szekely Zoltan, Petre Roman, Ion Nestor, Eugenia Zaharia. Rezultatele muncii lor se puteau vedea, pana in 1989, in cele sapte muzee locale din Sfantu-Gheorghe. Unde pot fi admirate astazi vestigiile arheologice atat de bogate ale Carpatilor Rasariteni?
- Cu cateva exceptii de ultima ora, cand unele muzee au organizat mici expozitii de arheologie, nicaieri. Cele sapte muzee au devenit, dupa 1990, muzee secuiesti, subordonate politicii promovate de Udmr, care pune in prim-plan valorificarea patrimoniului cultural secuiesc si maghiar, desfiintand expozitiile si depozitand in subsoluri tezaurul arheologic. Inainte de venirea mea, arheologii romani plecasera, iar cercetarile fusesera abandonate. In paralel, si din cercetarile etnografice ale acestor muzee a fost exclus elementul romanesc. Desi pe teritoriul celor doua judete s-au nascut si au trait personalitati marcante ale vietii culturale, stiintifice si ecleziastice romanesti (Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Nicolae Colan, episcopul Veniamin Nistor, primul episcop al Armatei Romane, Justinian Teculescu, scriitorul Romulus Cioflec), muzeele secuiesti nu au acceptat, in ultimul deceniu, sa puna in valoare viata si opera lor. Traim intr-o zona in care ochelarii etnici sunt singurul criteriu de apreciere a activitatilor stiintifice si culturale.
"In intreaga mea cariera, nu am intampinat atatea dificultati din partea autoritatilor locale, cum mi s-a intamplat in Harghita si Covasna"
- Inscris intr-o hotarare de guvern la sfarsitul lui 1996, dar pus in functiune abia sub ministeriatul lui Ion Caramitru, in 1997, Muzeul Carpatilor Rasariteni are, cel putin pe hartie, toate atributele unei institutii de importanta nationala. De ce nu pot fi vazute in acest muzeu rezultatele cercetarilor si sapaturilor arheologice locale?
- Pentru simplul motiv ca nu exista spatiu. Sediul nostru nu are mai mult de 45 m.p., la parterul Prefecturii din Sfantu-Gheorghe. Ne-ar trebui cel putin 800 m.p. si, daca ar exista bunavointa, acest spatiu s-ar gasi. Se pare ca deja s-a gasit si asteptam ca administratia locala sa-si indeplineasca promisiunile facute recent.
- Care este contributia autoritatilor locale in buna desfasurare a muncii pe santierele arheologice?
- In intreaga mea cariera, nu am intampinat atatea dificultati din partea autoritatilor locale, cum s-a intamplat in Harghita si Covasna. Primarii si consilierii Udmr manifesta uneori exces de zel in nascocirea a tot felul de aprobari pentru desfasurarea sapaturilor arheologice. Mi s-a cerut chiar certificat de urbanism pentru a fi lasat sa sap intr-o coasta din afara satului, la Pauleni (jud. Harghita). Am insa o surpriza pentru aceia care vor, probabil, sa ma descurajeze prin aceste metode: aceasta atmosfera de sicanare continua ma stimuleaza si ma ambitioneaza si mai mult, iar cu cat aceste piedici au fost mai mari, cu atat rezultatele cercetarilor au fost mai frumoase, iar cetatile dacice si castrele romane puse in evidenta sunt mandria tinerilor nostri lucratori, romani si maghiari deopotriva. Pe de alta parte, chiar si cei mai indaratnici primari se obisnuiesc pana la urma cu noi si ne accepta. Nu e mai putin adevarat ca, in unele cazuri, suntem nevoiti sa recurgem la un anume santaj, amenintandu-i pe cei care ne fluturau amenzi de sute de milioane si ani grei de puscarie prin fata ochilor, ca vom da in vileag distrugerea unor situri arheologice. Acesti oameni au dat aprobari de constructie peste situri dacice si romane, putin cercetate deocamdata, distrugandu-le. Este o problema pe care Ministerul Culturii ar trebui s-o analizeze indeaproape, deoarece exista legislatia necesara pentru a-i actiona in justitie pe toti aceia care batjocoresc urmele trecutului nostru.
- Cate cetati dacice si cate castre romane au fost descoperite in cele doua judete?
- Pana in prezent, 13 cetati si 10 castre. Zona este insa mult mai bogata, si numai restrictiile financiare ne impiedica sa deschidem noi santiere. Practic, zona aceasta este una dintre cele mai bogate in descoperiri dacice. In secolele Ii-I i. Hr.- I d. Hr., aici a existat un sistem intreg de cetati care controlau punctele strategice. Una dintre regulile urmate in dispunerea lor era legatura vizuala. Cetatea de la Pauleni, de exemplu, se observa foarte bine de pe varful Sumuleului, de unde se vad si cetatile de la Jigodin.
- Cercetarea civilizatiei dacice din estul Transilvaniei nu poate exclude cercetarea Cetatii de la Covasna. Cat de importanta este aceasta?
- Cetatea de la Covasna este unul dintre cele mai importante monumente geto-dacice de pe teritoriul Romaniei. Cu o lungime totala a zidurilor de aparare de peste 800 m si o suprafata construita de 20.000 m.p., cetatea de aici a fost unul dintre centrele politico-administrative, militare si, probabil, religioase dacice din sud-estul Transilvaniei, precum si un punct strategic in sistemul de legaturi intre Transilvania, sudul Moldovei si nord-estul Munteniei. Impresionantele vestigii descoperite dupa trei campanii de sapaturi apartin, in majoritate, epocii de maxima inflorire a civilizatiei stramosilor nostri, intre domniile lui Burebista si Decebal.
- Care este in prezent stadiul santierului si al Cetatii Covasna si de ce este atat de putin cunoscut marelui public acest monument?
- In noiembrie 1995, unele zone din Harghita si Covasna au fost puternic afectate de o furtuna. Din cauza caderii copacilor, stratul de cultura dacica a inceput sa alunece, iar zidurile cetatii au intrat intr-un proces de distrugere. Efectiv, daca nu se vor aloca fondurile necesare pentru continuarea lucrarilor de protectie si conservare, intr-un viitor apropiat, acest impresionant monument de civilizatie va disparea.
- Din cate stim, Ministerul Culturii si Cultelor se afla intr-un proces de restructurare, care va include, de la 1 ianuarie 2002, si trecerea muzeelor din toata tara in subordinea autoritatilor locale. Muzeul Carpatilor Rasariteni este pe aceasta lista si va fi subordonat autoritatilor din Covasna. Cum apreciati perspectiva?
- Daca acest muzeu va fi trecut in subordinea autoritatilor judetene, nu e greu de anticipat ca i se va semna, practic, disparitia. Aceste autoritati nu ne-au dorit de la bun inceput, astfel ca ar fi absurd sa depindem in viitor de bugetul unui Consiliu care nu ne-a aprobat nici macar crearea unui Muzeu al Oieritului in aer liber - punct de atractie de mare interes pentru orice turist, maghiar, roman, american sau olandez. Ministerul ar trebui, in consecinta, sa masoare de mai multe ori inainte de "a taia" o data pentru totdeauna, fiindca acest muzeu are o arie de acoperire mai intinsa decat cele doua judete, Carpatii Rasariteni avand doi versanti si o imensa suprafata necercetata arheologic. Planul nostru nu este acela de a arata lumii doar elementele izolate din Harghita si Covasna, ci intregul context de civilizatie romaneasca, legat prin mii de fire (de factura arheologica), pe intreg cuprinsul tarii.
- S-ar parea ca la acelasi minister se lucreaza la o varianta actuala a autofinantarii institutiilor culturale, concept care a facut cariera pe timpul lui Ceausescu. Aveti de unde sa "produceti" bani pentru cercetare?
- Sunt muzee care se pot autofinanta, in special cele cu mari colectii de arta plastica. Dar nu este cazul nostru. La Bucuresti, trebuie sa se inteleaga ca primele si cele mai importante lucruri de care avem a ne ocupa noi sunt identificarea, acumularea, cercetarea, conservarea si restaurarea patrimoniului. A patrimoniului national. De aceea, strategia culturala nationala trebuie sa fie nuantata, in functie de specificul fiecarei institutii, dar mai ales in functie de proiecte si programe competitive Ê- singurele ce ar trebui finantate pe viitor. Iar la acest capitol, al proiectelor si programelor, noi stam foarte bine, deoarece avem elaborate suficiente dosare pentru a acoperi un deceniu de cercetari.Ion Longin Popescu
Fotografii de Valeriu Cavruc
Cei interesati sa sprijine cercetarile arheologice din Harghita si Covasna pot trimite sume de bani prin mandat postal la "Asociatia Carpatilor Rasariteni", Piata Libertatii 4, Sfantu-Gheorghe, cod 4000 sau la B.C.R. Sfantu Gheorghe, in contul 2511.1-3888.1. Detalii prin fax: 067/31.41.39 sau telefoane 092/53.10.13, 092/53.10.12.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
