Cultura
Muzica"Mamaia 2001"
Un festival prafuit
Nascut in 1963 ca un festival de creatie, "Mamaia" a devenit, in scurt timp, atractia principala a sezonului estival in cea mai populara statiune a litoralului. Atractie si pentru public, poporul muncitor, si pentru lumea muzicala: interpreti si compozitori dornici sa se afirme. Anul acesta insa, editia cu numarul 31 a fost mai prafoasa si mai anosta ca niciodata; aparitii scenice lipsite de spectaculozitate, public apatic, aflat parca in trecere pe acolo si care n-a putut fi scos din papuci. Chiar daca d-l Stelian Dutu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, a precizat ca au fost cheltuite pentru organizarea evenimentului circa trei miliarde de lei, festivalul nu ne-a transmis nimic. Nici cea mai mica emotie. Retinem totusi promisiunea ca cea de-a 32-a editie va reedita anii de glorie ai acestui festival - cu orchestra pe scena, ca pe vremea lui Sile Dinicu. Amintiri despre viitor...
Pe scurt
- Au intrunit sufragiile juriului: No Name (premiul I la interpretare), Alina Giurgiu (premiul al Ii-lea) si Irina Gligor (premiul al Iii-lea). O mentiune speciala am fi avut pentru Razvan Crivaci - conservatorist la Cluj, practicand stilul pop-rock al castigatorului de anul trecut, Rafael.
- La sectiunea creatie, 80% dintre concurenti au aratat ca n-au compus dupa propria sensibilitate, ci dupa ceea ce le cere piata, adica ceea ce cred ei ca s-ar vinde. Crina Mardare, clasata doar pe locul al Iii-lea, ar fi meritat ceva mai mult, inaintea tanarului Andrei Tudor (17 ani, fiul compozitorului Ionel Tudor) si chiar a lui Raymond Vancu, propulsat spre premiu de Marcel Pavel. (Potentialul vocal al lui Marcel Pavel este indiscutabil, dar imaginea sa de cantaret de local nu poate fi, din pacate, schimbata.)
Revelatia festivalului s-a ivit la sectiunea slagare: Ana-Maria, cu piesa "Ochii tai", fiind merituoasa castigatoare.
- Recitalurile din festival au suferit de aceeasi platitudine. Paula Seling a fost cam monotona, tinand-o numai in "melisme", ca la un concert de club de jazz, uitand ca se afla in fata unui public de festival de muzica usoara. A stralucit cu adevarat doar Monica Anghel, cu recitalul sau admirabil realizat din toate punctele de vedere, sustinut cu invitati care n-au coborat cu nici un chip stacheta alaturi de ea: Marcel Pavel, Bodo (Pro Consul), Gabriel Cotabita.
- Prezentatorii festivalului si-au facut, si ei, numarul, oferind celor ce au avut rabdare si simtul umorului un show de balbe pe cinste, potrivit ca nuca in perete cu vestimentatia sur-realista si machiajul - asigurate de Casa "Dumarex".
- O nota mare pentru scenografia admirabil realizata de Tania Leu, ea alaturandu-se unei echipe de vechi si adevarati profesionisti din televiziunea nationala, ca producatoarea Liana Sandulescu, regizoarea muzicala Liana Elekes, regizorul de emisie Dragos Caloianu si altii.
In ceea ce priveste Mamaia, departe de reclama care i se face in presa, in realitate este o statiune murdara, supraaglomerata (pe plaja nu puteai sa arunci un ac fara sa nimereasca pe vreun cearsaf), cu preturi mari si servicii proaste, cu hoteluri scumpe si prost intretinute, cu turisti in majoritatea lor galagiosi si necivilizati. O fi de vina tranzitia?Corina Pavel
Catrinel Dumitrescu
"Incepem noua stagiune cu speranta si cu incredere"
N-am mai plecat vara asta in Italia, a venit Italia la noi. Prietena noastra, la care am fost anul trecut, e acum in vizita la noi si petrecem impreuna ceea ce ne mai ramane din vacanta. Doar cateva zile, pana la 1 septembrie, cand incepe noua stagiune. Abia astept sa reiau o comedie de care ne-am bucurat cu totii - si interpreti, si spectatori - "Capul de nicovala". A fost si in timpul repetitiilor o atmosfera placuta, alaturi de parteneri ca Horatiu Malaele, Valentin Teodosiu, Valeriu Preda si Sorin Cocis, si atmosfera se resimte si in spectacolul pe care-l jucam cu bucurie. Si speram ca-l vom juca mai mult decat in stagiunea trecuta, cand a trebuit intrerupt din cauza turneelor unor interpreti. De data asta, cu noul director al nostru, Mircea Diaconu, avem din timp programul intregii stagiuni, asa incat sa nu mai apara intreruperi si suprapuneri. E pentru prima data cand se intampla asa ceva in teatrul nostru si este primul semn bun de la instalarea acestui director, care este si un om organizat, disciplinat si drept, si un actor de mare talent, care stie sa aprecieze valoarea si s-o puna in "lucrare". Pentru ca teatrul se face cu dragoste, dar si cu disciplina si organizare. Si daca lucrurile sunt bine asezate si oamenii sunt ocupati cu profesia lor, nu mai e vreme de barfe pe la colturi. Si eu, si Emil Hossu, sotul meu, cu care sunt "colega" de teatru, incepem noua stagiune cu sperante si cu incredere ca vom putea sa ne facem cu totii meseria asta minunata. S-o facem cat mai bine si cu respect. Pentru ca, mai intai, trebuie sa ne respectam noi pe noi, cei dinauntrul teatrului, ca sa fim respectati si de spectatori.
George Ivascu
"Imi incarc din mers bateriile"
De opt ani n-am vacanta si am inceput sa ma obisnuiesc. De ce am fi facut exceptie tocmai acum, cand si eu, si perechea mea draga, regizoarea Alice Barb, suntem antrenati in proiecte importante pentru cariera noastra?! Ea scoate curand premiera cu "Cartofi prajiti cu orice", spectacol pe care l-a pregatit serios, cum stie ea s-o faca. Eu m-am aventurat intr-o varianta scenica, indraznet realizata de cunoscutul regizor Hausvater, din Canada, dupa "Paradisul terestru" al lui Tennessee Williams. Joc un rol complet diferit de ceea ce am facut pana acum si voi surprinde spectatorii care sunt obisnuiti cu mine mai mult in roluri de comedie (cum este cel din recenta premiera a Teatrului Nottara - "Oscar"). Ritmul febril in care am pregatit spectacolul, ce va iesi in public la inceputul lunii viitoare il caracterizeaza pe impetuosul Hausvater, venit sa lucreze in fiecare an aici, in tara lui de bastina. O alta premiera apropiata - se pare, la inceputul lui octombrie - va fi o tragedie japoneza, "Amantii insangerati", a carei actiune se petrece la inceput de secol intr-un frumos decor semnat de Puiu Antemir. Regizorul nu-i altul decat cel care ma provoaca spre zone inedite ale carierei mele, Alexandru Tocilescu, "indraznetul" care m-a distribuit in "Scrisoarea" de la National in rolul lui Tipatescu. Sunt un actor norocos cu asemenea regizori, care te indeamna la schimbari bruste de registru, de emploi-uri, ceea ce e vital in cariera unui interpret. Ritmul intens la care ma supun e obositor, bineinteles, dar cand lucrez ceva frumos, eu imi incarc din mers bateriile.Alice Manoiu