Ioana Zlotescu SimatuDirectoarea Institutului "Cervantes" din Bucuresti"Limbile neolatine (spaniola, franceza, italiana,
portugheza si romana) sunt expresii ale unui mod
de viata mai putin controlat de suprematia banului"
Nepoata a unui armator - George Simatu, al carui vapor, "Jiul", rechizitionat de germani, fusese scufundat in Pireu de agenti englezi, fiica a unui avocat celebru, Constantin Zlotescu, director al Bancii de Credit Romanesc, obligat de regimul comunist sa devina contabil de santier, Ioana Zlotescu Simatu a crescut in atmosfera specifica epocii comuniste cand la usa, in zori, nu suna niciodata laptarul, ci odiosii ofiteri de Securitate. Splendoare a Bucurestilor din anii 60-70, neuitata interpreta a Madgei Minea din filmul "Afacerea Protar" (in care a jucat alaturi de Iancovescu si Beligan), superba "Joy" (cum ii spuneau prietenii) a avut curajul sa se indrepte spre o cariera neartistica, alegand hispanistica. In 1968, cand intr-o atmosfera atat de vaduvita de valorile Occidentului a aparut traducerea ei din Miguel de Unamuno ("Trei nuvele exemplare si un Prolog"), bucuria publicului intoxicat cu Maxim Gorki si Arkadi Gaidar a fost enorma. Multi au crezut ca traducatoarea se va dedica literaturii. Aparitia, in aceeasi perioada, a traducerii celebrului roman al lui Carmillo Jose Sela, "Stupul", parea prefigurarea unei cariere stralucite. Dar tanara asistenta universitara era un "personaj" romantic si plin de surprize; astfel ca, intr-o buna zi a anului 1969, va lua drumul celeilalte margini a Europei, stabilindu-se in Spania. In scurt timp dupa echivalarea studiilor, romanca, a carei frumusete eclipsase tot personalul feminin al Universitatii din Madrid, va ocupa postul de profesoara de Istoria Presei. Fire boema si dinamica, va indrazni, in scurt timp dupa obtinerea prin decret regal a cetateniei spaniole, sa se inscrie la dificilul "Examen al celor 400 de teme". Il va trece cu brio si va deveni functionar superior de stat la Ministerul Culturii. Din aceasta pozitie, ravnita de orice spaniol, doamna Zlotescu a fost detasata, la solicitarea Ministerului de Externe al Spaniei, in functia de directoare a Institutului "Cervantes" din Bucuresti.
"Numirea mea in aceasta functie dovedeste interesul pe care-l au spaniolii fata de cea mai rasariteana tara latina"
- Dupa o "paranteza" spaniola, in care ati facut cariera universitara si in administratie, v-ati intors in Bucurestiul primei tinereti. Cat v-a fost de greu sa faceti acest pas?
- Nu mi-a fost deloc usor sa accept acest post. Imi era frica de nostalgii si comparatii, ma temeam de intalnirea cu fostii prieteni. (Printre ei, Sanziana Pop. Am regasit-o insa la fel de frumoasa, de energica, de puternica, de inteligenta si, mai ales, la fel de luptatoare.) Pe de alta parte, nu puteam refuza pozitia de mare onoare ce mi se oferea. Eram chemata sa mediez intre doua culturi, doua limbi si doua civilizatii pe care le cunosc la fel de bine. Am inteles cat de importanta este trimiterea unui roman ca director al celei dintai institutii culturale a Regatului Spaniei in Estul Europei. Mi-am dat seama ca numirea mea in aceasta functie dovedeste interesul pe care-l au spaniolii fata de cea mai rasariteana tara latina. Acest institut este un arc intre Vest si Est, un avanpost al intregii culturi spaniole din Europa si America.
- Riscand o comparatie, as spune ca, daca imparatul Traian, nascut pe teritoriul actual al Spaniei, a reusit doar o cucerire pe termen mediu a Carpatilor, Institutul "Cervantes" vine dupa 2000 de ani si propune o "cucerire" pe termen lung a aceluiasi spatiu. Sunteti de acord cu aceasta paralela?
- Se poate face. In fruntea Conceptului Cultural "Cervantes", complet diferit de conceptele militareromane, se afla insasi Majestatea Sa Regele Juan Carlos. Putem numi "cucerire culturala" ceea ce facem noi, numai in masura in care acceptam ca prin acest Institut patrunde in Romania o parte insemnata a culturii Uniunii Europene si un esantion relevant din cultura Americilor.
- Ce ofera, practic, Institutul "Cervantes" publicului roman?
- Infiintat la Madrid, in 1991, Institutul "Cervantes" este cea mai inalta instanta culturala a lumii hispanice. Exista in lume 380 de milioane de vorbitori de spaniola, o forta redutabila la care se alatura alte sute de milioane de vorbitori de limbi neolatine (franceza, italiana, portugheza, romana). Pus sub patronajul Regelui, al Presedintelui Consiliului de Ministri, al presedintilor tuturor academiilor din tarile hispanice si al tuturor laureatilor Premiului "Cervantes" (un Nobel latin), Institutul din Madrid a deschis filiale in tarile cele mai importante pentru Coroana si Cultura Spaniola: Grecia, Turcia, Romania, Polonia, Franta, Anglia, Italia, Germania etc. Pentru publicul roman, Institutul ofera, pe de o parte, o directie practica: cursuri de limba spaniola, certificate, diplome, iar pe de alta parte, o directie conceptuala: promoveaza multilingvismul si multiculturalismul Europei Unite. Prezenta noastra la Bucuresti trebuie interpretata, pe langa o prezenta hispanica, drept o prezenta europeana. Confluentele romano-spaniole sunt, de fapt, parte a extraordinarei miscari culturale europene si transatlantice.
"In competitia cu limba engleza, franceza nu trebuie lasata singura"
- Se va pune accentul pe spaniola tehnica si pe spaniola de Internet, destul de neglijate pana acum. In competitia cu limba engleza, franceza nu trebuie lasata singura; limbile neolatine, inclusiv romana, ar trebui sa adopte programe comune, deoarece nu au nici un motiv real de "timiditate" in fata tehnicismului sec al Unchiului Sam. Spaniola, franceza, italiana, portugheza si romana sunt limbile unor mari culturi; sunt expresii ale unui mod de viata mai putin controlat de suprematia banului si de sloganurile eficientei tehnologice anglo-saxone.
- Datorita telenovelelor latino-americane, limba spaniola a "cuprins" ca o febra contagioasa un mare numar dintre fetele si baietii de scoala generala din Romania. Multi dintre ei au invatat literalmente limba lui Cervantes de la televizor. Cati au avut insa norocul sa traiasca in Capitala si sa frecventeze cursurile Institutului dvs.?
- Numai in anul scolar 2000/2001 am avut 2043 de inscrisi, dintre care multi copii. Pe langa acestia, cu un pret pe modul (40 de ore) de 60 Usd, multi studenti, ingineri, oameni de afaceri se inscriu la cursuri. Dispunand de o biblioteca cu peste 14.000 de volume, de profesori excelent pregatiti (spanioli si romani, absolventi ai Universitatii Bucuresti, cu specializari in Spania), de conditii de studiu ultramoderne, Institutul ofera sansa invatarii limbii spaniole pana la nivelele superioare. Cine termina cursurile la noi are toate sansele de a lucra intr-un mediu hispanic. Daca doreste o bursa in Spania, orice absolvent are nevoie de Diploma Dele administrata de "Cervantes". Aceasta se bucura de o mare apreciere din partea oricarei universitati spaniole sau latino-americane. Vorbind despre adolescentii vrajiti de telenovele, intentionam ca in mandatul meu de cinci ani (din care am "consumat" numai 9 luni), sa infiintam centre asociate de invatare a limbii spaniole in principalele orase universitare ale tarii. Ele se vor bucura de acreditarea noastra si de tot sprijinul material si logistic. Daca tot aminteam mai inainte de "cucerire", atunci s-o facem la scara cuvenita...
- Adversarii globalizarii ar putea vedea in programele dvs. o cucerire efectiva, fara ghilimele. Sa ne temem oare de acest lucru?
- De ce sa ne temem? Globalizarea este un fenomen inexorabil, inscris in "genele" lumii moderne. Noi dorim insa ca aceasta globalizare sa se faca si pe spaniola, nu numai pe engleza. La fel, pe franceza, pe italiana, pe romana. Din cate stiu, exista romani in peste 50 de tari, iar scoli si biserici romanesti, in peste 20 de tari. Oare aceasta nu este o "globalizare romaneasca"? De aceea, nu este intamplator ca in programele Institutului nostru figureaza si promovarea in lumea hispanica a valorilor culturale si spirituale romanesti. Deschiderea spre lumea spaniola este un beneficiu enorm pentru mentalitatea romaneasca. De aceea, intr-o maniera interactiva, asteptam sugestii de programe din partea tuturor hispanistilor din Romania (profesori universitari si de liceu, traducatori etc.).
"Uciderea cainilor pe strada si in vazul lumii, al copiilor, este o fapta cumplita"
- Dupa o absenta atat de indelungata, cum ati regasit Bucurestiul?
- Este inca un oras superb, romantic, dinamic, de luat in seama. O capitala europeana ca oricare alta. Daca ar exista bani pentru renovarea cladirilor si pentru repararea strazilor, atmosfera ar fi perfecta. Oricum, cred ca va deveni in curand o mare atractie turistica europeana. De altfel, chiar si prezenta cainilor vagabonzi mi se pare ca "umanizeaza" orasul. La mine, pe strada Washington, cand latra cainii, am nostalgia copilariei si a serilor petrecute la tara, la prieteni. Uciderea lor pe strada si in vazul lumii, al copiilor, este o fapta cumplita, deoarece copiii rai devin si mai cruzi, iar copiii buni raman traumatizati. Am vazut copii plangand in hohote langa corpurile in agonie ale cateilor cu care se jucau seara de seara in fata blocului. Sunt imagini care ma urmaresc si ma ingrozesc. Sunt "filme de groaza" oferite liber copiilor, fara nici un avertisment dintre cele practicate de televiziune. Acest lucru dauneaza mult imaginii Capitalei.
"La Bucuresti, am invatat sa traiesc in prietenie si zambet"
In aceste zile, o tristete "colegiala" se abate asupra Institutului "Cervantes": Rosa Sánchez Cascado, simpatica sefa de catedra, indragita de-a lungul a zece ani de mii de cursanti, paraseste Bucurestiul. Cu ochii in lacrimi, Rosa isi ia adio de la toti cei care s-au obisnuit cu faptura ei firava, dar dinamica, mereu zambitoare, prietenoasa, plina de blandete. S-a acomodat printre romani, le vorbeste limba, le indrageste tara. Iata "declaratia" ei de ramas bun: "Voi privi in urma cu mult drag; a fost minunat. La Bucuresti, mi-am gasit drumul in viata si am invatat sa traiesc in prietenie si zambet. Aici, mi-am inceput cariera, am invatat una dintre cele mai frumoase limbi ale Europei, mi-am facut zeci de prieteni. Am aflat ca romanii sunt foarte buni la limbi straine, mai buni ca multi altii din Europa. Prin aceasta, ii vad mai pregatiti de a fi parte a Europei Unite, caci vor comunica mai usor si mai direct cu partenerii occidentali. Si copiii mi-au adus multe clipe frumoase ca profesoara. Au fost minunati, pentru ca au stiut ce au de facut si au avut incredere in ei insisi. La <<Cervantes>>, s-au simtit importanti, au avut de a face cu o atmosfera lipsita de inhibitii si au deprins modul de gandire european. Sper sa-i mai intalnesc pe cararile tot mai stramte ale Europei de maine".Ion Longin Popescu
Fotografii de Mihail Cratofil
Cei interesati sa se inscrie la cursuri de spaniola sau sa imprumute carti se pot adresa direct la Institut, la telefon: 01/230.13.54, 230.34.64, fax: 230.15.67, e-mail: cenbuc@dnt.ro. Pentru mai multe date, puteti accesa http://www.cervantes.es. Scrisorile pot fi trimise pe adresa: str. Marin Serghiescu 12, Bucuresti.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
