Generozitatea -
un medicament pentru suflet
Postul nu inseamna doar abtinerea de la mancare, ci si o gandire pozitiva si fapte bune
Goana dupa averi duce adesea la psihiatru
Una din trasaturile societatii moderne, observata de foarte multi psihologi, este goana dupa acumulare, dupa averi. Surprinzator de multe din problemele cu care omul modern se confrunta sunt cauzate de aceasta dorinta a sa de a avea cat mai mult. De exemplu, obezitatea, cu care lupta din rasputeri milioane de oameni la ora actuala, adesea nu are o alta cauza decat dorinta de a acumula, reflectata la nivelul apetitului alimentar, ca o foame extraordinar de intensa.
Ingrijorati de cresterea accelerata a tulburarilor si afectiunilor psihice din prezent, psihologii au studiat cateva din caracteristicile societatii de consum, printre care si aceasta dorinta generala de acumulare. Cu acest prilej, s-a dovedit ca persoanele avide dupa a avea, care nu au capacitatea de a renunta, de a darui, sunt extrem de vulnerabile psihic. Pierderea sau doar amenintarea situatiei lor materiale, a pozitiei lor sociale le afecteaza enorm si le aduce foarte usor la afectiuni cum ar fi depresia, nevrozele anxioase, insomnia etc. In schimb, oamenii generosi si milosi, care isi impart bucata de paine cu cel sarac, sunt oameni puternici psihic, echilibrati.Sa invatam sa daruim
Cei mai multi dintre noi am daruit de zeci de ori bani cersetorilor, ne-am ajutat rudele si vecinii la nevoie, asa incat putem crede ca am inteles suficient de bine ce inseamna a darui. Trebuie insa observat ca gesturi aparent similare pot avea din punct de vedere sufletesc semnificatii foarte diferite. In diferitele parabole biblice, se face adesea comparatie intre moneda de aur aruncata de cel bogat unui cersetor si banutul daruit din putinul ei de catre vaduva cea saraca. Esenta acestor povestiri cu talc este clara: darul trebuie sa fie un gest sufletesc, nu o taxa pentru bunavointa lui Dumnezeu. Este foarte important pentru fiecare dintre noi sa realizam ca a da este doar primul pas, cel de-al doilea fiind trairea cat mai profunda a dragostei fata de cel ajutat.
Contextul postului, in care se spune ca fiecare zi trebuie incununata cu o fapta buna, este cat se poate de potrivit pentru ca fiecare dintre noi sa-si dea seama cat de multe are de daruit. Nu doar banii, hrana, obiectele materiale in general pot fi daruite, ci in acelasi timp si dragostea, timpul nostru,intelegerea noastra pot deveni cadouri minunate.
In trecut, exista obiceiul ca, impreuna cu fiecare lucru daruit unui om nevoias, sa-i fie spuse si cateva vorbe bune, sa fie ajutat cu un sfat, cu o mangaiere. De altfel, atunci cand era facut un asemenea dar, se spunea nu ca a fost dat ceva, ci ca a fost omenit cineva, ca darul nu a fost o injosire, o umilinta, ci un gest de compasiune, o dorinta sincera de a ajuta.
Efectul binefacator al unui dar facut din tot sufletul este foarte puternic. Psihologii au observat ca, din punct de vedere sufletesc, cel care daruie beneficiaza mai mult de pe urma gestului sau dezinteresat, decat cel care primeste. El are in mod real acces la fericire. De altfel, este cunoscut in psihologie ca, din grupele de vindecare cu pacienti bolnavi psihic, cele mai mari sanse de insanatosire le au chiar cei care isi doresc cel mai mult sa vina in ajutorul celorlalti.Nu va despartiti de frumos
Unul din primele simptome ale imbolnavirii sufletesti este disparitia sau reducerea simtitoare a capacitatii de a observa ceea ce este frumos, incantator in jurul nostru. In schimb, unul din primele semne imbucuratoare de insanatosire sufleteasca este reaparitia sensibilitatii fata de frumos, fata de acele lucruri aparent neinsemnate, dar care ne fac sufletul sa vibreze de incantare. Contextul postului este cat se poate de potrivit pentru a ne vindeca sufletul, cautand frumosul in ceea ce ne inconjoara.
Oricat de sceptici am fi, trebuie sa recunoastem ca in jurul nostru sunt nenumarate posibilitati de a ne bucura de frumos. De la cartile de literatura la muzica buna, la muzee de arta si filme de calitate - avem nenumarate posibilitati de a ne bucura de frumos. Iar pentru cel care nu mai poate gusta din aceasta frumusete, ramane natura ca ultim si cel mai puternic remediu. Sa nu ratam nici un prilej cand avem timp sa mergem in padure sau in parc; atunci cand este senin, sa privim macar cinci minute albastrul cerului sau seara - stelele. Cand ploua sau ninge, sa ne bucuram de stralucirea apei sau de dansul fulgilor; cand vedem un brad, sa ne bucuram de verdele lui. Se pot face chiar exercitii in grup: cine gaseste mai multe lucruri frumoase in jur.
Postul, Rugaciunea Si Bolile Psihice
La un recent simpozion de terapii neconventionale, ce a avut loc la Arad, am avut ocazia sa intalnesc un medic neurolog care a gasit curajul sa foloseasca vreme de mai multi ani postul si rugaciunea in tratarea bolilor de nervi. Fiind vorba de un specialist cu reputatie in lumea medicinei, doctor in neurologie, cu numeroase comunicari stiintifice pe plan national si international, nu ii vom da numele. Aceasta deoarece s-ar "compromite" in ochii colegilor de breasla prin folosirea acestor metode "bizare", care dau totusi rezultate de exceptie.
- Stimata d-na doctor, este mai mult decat surprinzatoare la un om de formatia dvs. initiativa de a recomanda postul alimentar si rugaciunea ca principale mijloace de mentinere a sanatatii si a echilibrului psihic. Cum ati ajuns la aceste solutii?
- Ideea nu este originala, pentru ca, desi la ora actuala medicina alopata si marile firme de medicamente nu accepta aceste metode de tratament, exista tot mai multe clinici in care se aplica terapia religioasa. In Statele Unite, de exemplu, exista Spitalul "St. Hopkins" care foloseste in tratamentul diferitelor forme de epilepsie doar dieta, mai exact - postul. Poate parea socant, dar exista, mai nou, curente in psihiatrie care cred in existenta unui mecanism malefic in producerea imbolnavirii psihice sau psihosomatice. Blestemul, de exemplu, nu este altceva decat un atac psihic si se poate vindeca prin rugaciune si post.
- Revenind la pacientii dvs. cu boli de nervi, probabil unii au acceptat postul, iar altii nu. Ati putut face diferenta intre evolutia procesului de insanatosire la cele doua categorii?
- Poate n-o sa va vina sa credeti, dar majoritatea pacientilor, cu exceptia alcoolicilor, accepta foarteusor postul si sunt extrem de consecventi. Aceasta deoarece, in general, pacientii cu boli de nervi sunt speriati de boala si asculta toate indicatiile. De altfel, destul de des, nici nu mai este nevoie sa fac aceasta recomandare, deoarece multi dintre pacientii care au ameliorari spectaculoase recunosc ca au postit si s-au rugat, ca au fost la slujbe de maslu si au dat de pomana sau ca au fost la preot sa le faca slujbe de vindecare. Adesea, intreaga familie se roaga pentru vindecarea unui membru.
- Ati cautat o explicatie pentru miraculoasele vindecari care se produc cu ajutorul postului si al rugaciunii?
- Sa zicem ca pacientii care postesc, care se roaga la Dumnezeu pentru sanatatea lor, atrag energiile psihice pozitive si isi echilibreaza resursele. In termeni psihanalitici: prin post si rugaciune, pacientii apeleaza la supraconstientul lor sau, daca vreti, la resursele ascunse ale sufletului lor. Teoretic, omul obisnuit nu poate ajunge constient nici in stratul de sus al constiintei, nici in stratul de jos. Prin credinta si rugaciune, poti insa sa comanzi organismului ca prin acest supraconstient sa-si dozeze energiile si sa le armonizeze. Este foarte greu de explicat prin notiunile cele mai avansate de medicina sau psihologie aceasta vindecare prin credinta. Nu stiu ce ar zice colegii mei daca m-ar auzi ca vorbesc asa.
- Am inteles ca dvs. considerati postul si rugaciunea un mijloc excelent de prevenire a imbolnavirilor.
- Intr-adevar, credinta si rugaciunea ar trebui sa fie o conduita universala pentru fiecare om. Omul ar trebui sa se gandeasca sa foloseasca preventiv postul si credinta, asa cum se imbraca, de exemplu, mai gros, atunci cand iese afara, pentru a nu se imbolnavi. Insa trebuie multa atentie, pentru ca postul are mai multe semnificatii. In primul rand, exista postul alimentar, pe care noi, medicii alopati, il numim dieta. Superior postului alimentar este insa postul mental, pentru ca, din punct de vedere religios, postul alimentar nu are valoare decat daca pe perioada sa gandesti curat.
- Aveti o formatie puternica de medic alopat. Ce v-a dat impulsul sa va indreptati spre religie?
- Religia mea este crestin-ortodoxa si cred ca respectarea preceptelor religioase, dar nu in sens dogmatic, poate sa fie utila fiecarui individ, ca sa traiasca in mod corect si sa-l fereasca de boala. De asemenea, religia poate ajuta foarte mult in procesul de vindecare. Acest lucru l-am descoperit efectiv atunci cand o fiinta foarte draga a fost bolnava si, aflandu-se intr-o stare foarte grava, medicina alopata, in care credea cu tarie, nu gasea solutii. Atunci, fara sa vreau, am invatat puterea credintei si a rugaciunii, care au avut un efect de exceptie. Persoana respectiva s-a vindecat.I. T.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
