Peisaj cu alesi, la ora inchiderii
Ca si cum nu ar fi deja prea mult faptul ca de luna viitoare multi dintre alesi vor parasi Parlamentul, ultimele zile ale acestui mandat sunt tot mai pline de surprize. Nu demult, Sanepidul a facut un control la bucataria Senatului. A constatat ca acolo nu sunt conditii pentru gatit. Bucatarii refuza sa mai gateasca delicioasele ciorbe pentru alesii natiei. Nu i-a imbunat nici argumentul ca, daca ar avea ciorba, ar spori pofta de munca a parlamentarilor la lucrarile in plen, stiut fiind ca pentru ei legile sunt ca dragostea, trec si prin stomac. Iar daca ciorba de burta nu e, nimic nu e!
O nenorocire nu vine singura. O data cu masinile ce trebuie predate curand, deputatii au fost somati sa returneze mintenas si cartile luate de la biblioteca. Astfel, s-a aflat ca parlamentarii, cine ar fi crezut, mai si citesc. Dupa cum arata, puteai sa juri ca ei retin mai mult din ceea ce mananca decat din ceea ce citesc. In plus, deputatii care si-au risipit obiectele de inventar prin mai multe birouri trebuie sa le adune la un loc pentru a fi inventariate si predate pe borderou. Ce viata!
Si ca si cum aceste sicane nu erau de-ajuns, parlamentarii au fost mai agresati de gradinarii si cosasii stabilimentului. Acestia au cerut statut de functionar public. S-au plans ca au fost omisi si au reamintit parlamentarilor cum arata, in 1994, curtea Casei Poporului si cate tone de mizerii au scos pentru a transforma maidanul inconjurator in loc cu verdeata, unde nu exista nici durere, nici intristare, doar parlamentari. Au dreptate? Au! Daca parlamentarii au lucrat cu spor pentru popor, un oaresce merit revine si celor care le-au asigurat o ambianta placuta, frumoasa. Stimulate de revolta gradinarilor si florareselor, femeile de serviciu de la Casa Poporului au cerut si ele spor de confidentialitate. Pe buna dreptate. Daca parlamentarii primesc bani ca sa-si tina gura, drept pentru care unii n-o deschid cu anii, de ce ar fi uitate tocmai ele, care ranesc dupa alesi, iar cand le golesc cosurile de gunoi le trec prin maini secrete grele, inclusiv integramele rezolvate cu sudoare de frunti alese? Stiut fiind ca politica e murdara, conducerea Camerei Deputatilor analizeaza cu seriozitate cererea indreptatita.
Impovarati de problemele tarii, multe frunti parlamentare sunt brazdate de griji proprii. Unii sunt afectati de ora melancoliei care se lasa peste orice crasma la ora inchiderii. Dupa viitoarele alegeri, nu vor mai vedea Parlamentul decat pe dinafara. Unii nu mai sunt pe liste, altii vor fi sanctionati de alegatori, cativa sunt rosi de angoasa eternitatii! S-au inviorat brusc cand pe coridoarele Parlamentului a inceput sa circule bezmetic zvonul ca cei care nu vor mai fi alesi se vor bucura de tratamentul financiar al disponibilizatilor, adica vor primi salarii compensatorii. Zvonul s-a dovedit a fi gluma zvapaiata a unui taranist - cine ar fi crezut? - pus pe sotii. Insa pana s-a aflat de gluma, vreo 40 de alesi au si depus cereri prin care solicitau respectuos cele 20 de salarii compensatorii. Farsa, nefarsa, afacerea parea banoasa. Nu le-ar fi stricat cateva sute de milioane de caciula, ca de cap nu poate fi vorba. N-a fost sa fie. Unul dintre gugustiucii care au luat-o in barba a calificat gluma drept tampita si s-a scuzat. A crezut! In plus, tocmai se ducea sau venea de la spital, a fost si bolnav cand era mic si, desigur, a fost si persecutat politic de comunisti. Unde mai e dreptatea, daca un parlamentar e privat de un drept elementar de care s-au bucurat pana si minerii? Trebuie sa fii nebun sa vrei sa mai fii parlamentar. Dar, ca un facut, tocmai acum tara geme de nebuni! Sunt pe alese si mai multi chiar decat la Spitalul nr. 9!N. C. Munteanu