Sfintii Acestor Timpuri, In Romania
Parintele Ilie Lacatusu asteapta"Un slujitor devotat pentru Hristos a fost preotul Ilie Lacatusu, de loc din judetul Valcea, care a petrecut mai multi ani in inchisori si a patimit ca un martir. In vara anului 1998, la 15 ani de la moartea sa, a fost gasit intreg si neputred in mormant, ca semn ca Dumnezeu a primit jertfa vietii lui si l-a numarat in ceata celor drepti." (Arhimandrit Ioanichie Balan) In istoria crestinismului, o singura categorie de oameni au acest dar: sfintii
Cine sunt sfintii?
Intemeiata pe argumente biblice si istorice, Biserica invata ca acelui crestin care a dus o viata exemplara in comunitatea crestina, concretizata prin fapte si minuni, i se acorda o cinstire deosebita. Prin viata lor plina de pilde, cei ce au urmat in dreapta credinta pe Mantuitorul Hristos si nu s-au abatut de la poruncile Lui se invrednicesc de darul indumnezeirii. Despre aceasta mare taina, Sfantul Atanasie al Alexandriei, traitor din veacul al Iv-lea, spunea: "Dumnezeu S-a facut om pentru ca si omul sa se poata indumnezei".
Sfintii, acesti prieteni ai lui Dumnezeu, jertfindu-se si rugandu-se pentru lume, s-au invrednicit de slava lui Dumnezeu. Ei sunt "ziditi pe temelia apostolilor si a prorocilor" si vor fi partasi la judecata lumii. Biserica ne invata sa-i luam pe sfinti ca modele de viata. In vietile lor, vedem cum placutii lui Dumnezeu au petrecut in curatenie si rugaciune, in pace si armonie cu tot ce este in aceasta lume. Gasim nenumarate exemple de sfinti care, nedorind a se inchina idolilor si a se lepada de Hristos, au fost chinuiti si omorati. Biserica ii cinsteste si astazi pe toti acestia si le acorda zi de praznuire in calendar.Ce sunt sfintele moaste?
Sfintele moaste sunt trupurile sfintilor pastrate de-a lungul timpului (dupa moartea biologica a acestora), fara a fi atinse de stricaciune, bine mirositoare si inzestrate cu darul facerii de bine, caci trupurile lor s-au facut, inca din viata pamanteasca, Biserica a Duhului Sfant. Sfintenia moastelor este strans legata de invatatura despre lucrarea energiilor divine necreate asupra omului, de legatura reala si esentiala dintre harul dumnezeiesc si firea umana, de lucrarea sfintitoare a Sfintelor Taine asupra primitorilor si de Trupul inviat al Mantuitorului. Legatura sufletului cu trupul (a duhului cu materia) sta la temelia caracterului incoruptibil al sfintelor moaste. Taina sfintirii moastelor reprezinta posibilitatea duhului de a patrunde si induhovnici materia, actiune ce depaseste logica si limitele intelectului uman. Sfantul Irineu al Lionului spune: "Cum pot oamenii sa pretinda ca este incapabila carnea de a primi darul lui Dumnezeu, constand din viata vesnica, atunci cand ea este hranita de Trupul si Sangele lui Hristos?". Biserica, prin al Vii-lea Sinod Ecumenic, a hotarat ca, la sfintirea unei biserici, episcopul are obligatia de a pune in Sfanta Masa parti din sfintele moaste, iar "cei care defaima moastele sfintilor care stau la temelia vietii bisericesti se caterisesc si se afurisesc".O viata de martir
Parintele Ilie s-a nascut pe 6 decembrie 1909 in satul Crapaturile, judetul Valcea, din parinti binecredinciosi. Isi doreste de mic copil sa-I slujeasca lui Dumnezeu si astfel, in 1934, absolva Facultatea de Teologie din Bucuresti si, la putin timp dupa aceea, este hirotonit. Slujirea preoteasca i-a adus multe satisfactii duhovnicesti. Pentru marturisirea lui Hristos, a fost ca un ghimpe pentru regimul ateu al veacului trecut si, din acest motiv, a avut mult de suferit. Aceasta nu l-a impiedicat deloc in propovaduirea "Cuvantului Adevarului", caci el mai mult se temea de Dumnezeu decat de oameni. A suferit pentru Biserica si neamul sau, pe care le-a iubit, ducandu-si crucea grea prin inchisori, asemenea parintelui Dumitru Staniloae, a ieroschimonahului Daniil (Sandu) Tudor - mort la inchisoarea Aiud, a preotului Dimitrie Bejan, a protosinghelilor Nicodim Mandita, Arsenie Boca, Benedict Ghius, tanarului Constantin Oprisan - mort la inchisoarea Pitesti, Valeriu Gafencu si a multor altora. A fost arestat in anul1952 si dus in judetul Constanta, la coloniile Galesu si Peninsula. In 1954 este eliberat, iar din 1959 pana in 1964, este arestat si condamnat la munca silnica in Delta, la Periprava, unde-l intalneste pe parintele Iustin Parvu. Acolo s-au petrecut fapte demne de vietile sfintilor. Dupa ce a fost eliberat, se stabileste fortat la Bolintin, unde lucreaza ca zidar. Intre anii 1965-1970, parintele Ilie a slujit intr-o parohie din judetul Teleorman, iar in 1970, este transferat in judetul Ilfov, la Cucuruz, unde, in ianuarie 1978, este pensionat. Suferintele din timpul vietii i-au afectat foarte mult sanatatea si din acest motiv isi petrece sfarsitul vietii in spital, unde a spus ca, daca nu va muri pana in 22 iulie, va mai trai inca doi ani. Dupa cum a spus, parintele Ilie trece la cele vesnice exact la 22 iulie, acelasi an (1983). Tot atunci, a mai spus ca, daca sotia sa va inceta din viata peste 15 ani, sa fie ingropata langa el, ceea ce s-a implinit. Pe 22 septembrie 1998, la inmormantarea sotiei parintelui Ilie, cei prezenti s-au aflat in fata unui fapt neasteptat: trupul parintelui era neputrezit, uscat si placut mirositor.
La aflarea sfintelor moaste, fiica parintelui Ilie, Maria Sabina Spirache, singurul urmas inca in viata, sesizeaza descoperirea Arhiepiscopiei Bucurestilor, care primeste cu bucurie aceasta veste. Cateva luni mai tarziu, pe postul national de televiziune, se difuzeaza filmul documentar "Semne", realizat de regizorul Cornel Ciomazga, in care este prezentata descoperirea.Dovada de dincolo de mormant
Moastele parintelui Ilie Lacatusu au fost descoperite in data de 29 septembrie 1998. Trupul neputred al sfantului, in greutate de 7-8 kg, a fost gasit la 15 ani dupa moartea sa, in conditiile corespunzatoare sfintelor moaste: nestricacios, frumos mirositor, uscat si usor, pielea de culoarea alunului, pastrandu-si dimensiunile si aspectul, pe care privindu-l nu provoaca spaima, ci bucurie duhovniceasca, dand impresia unui om care doarme.
Asemenea moastelor Sfantului Ilie Lacatusu, in Romania mai sunt moastele: Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sfantului Dimitrie Basarabov din Bucuresti, Sfintei Filofteia de la Curtea de Arges, Sfantului Iosif de la Partos.Inchis, dar liber
Parintele Ilie era un om al rugaciunii. Indiferent de ce se intampla in jurul sau, era mereu cu mintea la Dumnezeu. Rugaciunea lui era profunda si neincetata, ceea ce-l facea sa vada lucrurile mai clare, in profunzimea lor, mai aproape de Adevar. Era un bun sfatuitor si nu se implica decat in probleme de ordin duhovnicesc. Statea mereu retras si medita, iar de cate ori aparea cate o problema in cadrul inchisorii, mereu gasea solutia duhovniceasca spre salvarea colegilor de suferinta. Multi dintre detinuti nu rezistau presiunilor psihice si fizice la care erau supusi, de aceea unii incercau sa evadeze, altii intentionau sa se sinucida, iar altii sa se lepede de Hristos, pentru a scapa de chinuri. Foamea si suferinta atinsesera culmi maxime. In aceste imprejurari, parintele Lacatusu pe multi ii imbarbata, altora le era alinare, facand ca sfaturile sale sa fie un bun leac pentru cei inchisi impreuna cu el.
Cu toate presiunile ce se faceau asupra lor, rugaciunea, rabdarea, iubirea, nadejdea sau mai ales credinta, il ajutau pe parintele Ilie sa-si mentina pacea interioara, ramanand astfel neclintit in fata urii si a rautatii, a violentei si a tuturor lucrarilor cu adevarat demonice ce se exercitau asupra celor intemnitati. Mereu gasea solutii pacificatoare, iar impotriva "ighemonii" inchisorii nu avea nimic de obiectat. Singura lui vina era ca nu putea fi reeducat.Prigoana naste sfinti
La Manastirea Petru Voda din judetul Neamt, in Sfantul Altar se gasesc moaste ale sfintilor mucenici de la inchisoarea Aiud. Ca dovada a sfinteniei acestora este culoarea si mirosul specific sfintelor moaste, starea de liniste interioara care-i cuprinde pe cei ce stau in preajma lor, precum si puterea exorcismelor ce se fac acolo cu ajutorul acestora. De un asemenea dar se bucura si alte manastiri din tara, unde se afla particele din sfintele moaste ale sfintilor martiri cazuti in inchisorile comuniste din Romania. In fata acestor minuni incontestabile, prin care se dovedeste inca o data forta duhovniceasca a Bisericii Ortodoxe, au ramas realmente fara glas atat ateismul institutionalizat, cat si intreg crestinismul apusean (catolicismul si protestantismul), incapabile sa beneficieze de astfel de comori. Pe langa sfintele moaste, Biserica mai are si alte doua argumente practice si, de asemenea, incontestabile: nealterarea apei sfintite si Lumina Sfanta de la Ierusalim (apare doar la "invierea ortodoxa"). Azi, cand confuziile spirituale se inmultesc, aceste trei daruri sunt semne de reper pentru cei ce cauta adevarul si nu "adevarurile".Cultul sfantului marturisitor
Cazul parintelui Lacatusu a starnit o vie si fireasca senzatie in mass-media, dar mai ales in randul credinciosilor. Mai multe asociatii non-guvernamentale au cerut Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane deschiderea unui dosar de canonizare, ceea ce inseamna trecerea parintelui Ilie in randul sfintilor Bisericii Ortodoxe Romane, in calendar si la sfintele Slujbe.
Vestea aflarii moastelor parintelui Ilie Lacatusu s-a raspandit in toate colturile tarii. Credinciosi, calugari si preoti il cinstesc pe parintele Ilie ca pe un sfant si se roaga pentru grabnica canonizare. Astfel, prima icoana a Sfantului Ilie Marturisitorul a fost pictata pe peretele exterior al bisericii Manastirii Petru Voda. Staretul manastirii, protos. Iustin Parvu, este unul dintre aceia care a petrecut ani grei de inchisoare (17 ani) si, cunoscandu-l pe parintele Ilie, a ramas profund impresionat de viata sa duhovniceasca. In prezent, moastele parintelui Ilie se afla in cripta de la cimitirul "Adormirea Maicii Domnului" din cartierul Giulesti (Bucuresti), unde a fost inmormantat, intr-un sicriu nou, din sticla, pentru a putea fi vazut de oricine. Multi credinciosi, preoti, calugari si chiar unii arhierei au fost si merg in continuare sa se inchine si sa-i ceara ajutorul sfantului marturisitor. Este foarte important de inteles ce inseamna parintele Ilie pentru fiecare dintre noi, un exemplu de traire crestina a acestor vremuri, in care ni se arata ca inca se mai poate dobandi Harul Duhului Sfant.Rasofor Eftimie M.
Manastirea Petru Voda, jud. Neamt
Stimata doamna Sanziana Pop, In paginile indragitei reviste pe care o conduceti si-au gasit un loc important nenumarate texte "ziditoare", care lumineaza si bucura sufletele noastre doritoare de frumos si adevar. Am petrecut cateva zile intr-un loc de gratie al neamului nostru. Un loc unde freamatul padurii, cantecul clopotelor, revarsarea picaturilor de ploaie aduc placuta mireasma de tamaie si soapta de ruga. Peste tot, domnesc o pace si o dragoste de Dumnezeu si de oameni, care ordoneaza si completeaza; ceea ce ne lipseste se daruieste, ceea ce era neclar se imbraca in lumina si suntem purtati cu grija si iubire pe cararea Adevarului. Acest loc pastorit in Slava Harului de Preasfintitul Parinte Staret Iustin se numeste Manastirea Petru Voda.
Pornind din orasul prafuit in care zumzetul vietii cotidiene insoteste o alergare continua printre reclame, sloganuri si compromisuri, banalul te incolteste, aruncandu-te in bratele oboselii corosive si otravitoare. Atunci, cautam o oaza in care sa putem curati balastul deziluziilor, sa fugim de himerele nimicniciei vietii modelate in umbrele iluziilor. Cautarea noastra se indreapta nu spre locuri ci, spre spatii care au aceasta putere, iar un astfel de spatiu il gasim intre Targu-Neamt si Poiana Largului, parasind soseaua spre dreapta, in dreptul satului Petru Voda, urcand apoi pe firul unui paraias zglobiu, pe drumul forestier.
O liniste brusca pune stapanire pe noi. Parca s-a deschis un taram misterios, care raspandeste bucurie, pace si armonie. Intram in "Tara de tamaie si cer" si, cum spune inteleptul duhovnic, "te simti ocrotit de Dumnezeu ca ceva care se daruieste pe sine in tine". Noi suntem dintre acele neamuri privilegiate care avem asemenea "spatii". Ele poarta pecetea sfinteniei si in ele Harul Divin ne este daruit spre vindecare si bucurie. Dimensiunile lor se numesc: iubire, pace, binecuvantare si jertfa. Cum de avem noi acces spre aceasta "concretete" a transcendentului? Cum de pamantul nostru poate deschide portile binecuvantarii? Pentru ca este plamadit cu suferinta si sfintenie. Neamul nostru are martiri. Atat in viata aceasta, cat si dincolo de ea, aceste faclii ale credintei ne lumineaza si ne ajuta. As vrea ca acest dar sa-l poata primi toti oamenii. Ei doar trebuie sa stie mai mult si sa aiba nadejde in iubirea imensa cu care sunt inconjurati. Am avut ocazia sa vad moaste sfinte ale unor martiri in Sfantul Altar al Manastrii Petru Voda. Am primit si un material despre "Sfintii acestor timpuri in Romania". Este scris de un aspirant la treapta calugariei, traitor in obstea Manastirii. El a studiat acest "fenomen" haric, aceasta comoara de sfintenie a neamului nostru, luand ca exemplu, alaturi de Sfanta Parascheva de la Iasi, de Sfantul Dimitrie de la Bucuresti si alti sfinti cu care Biserica noastra s-a imbogatit de-a lungul timpului, pe Parintele Ilie Lacatusu, ale carui moaste sfinte se gasesc la dvs., in Bucuresti. Va rog, spre cinstire si bucurie duhovniceasca, sa publicati acest material, care mi-a fost incredintat si pentru care pun marturie ca este scris in mare curatenie si dragoste de Dumnezeu si de neam.
Va multumim pentru ceea ce faceti si speram ca in paginile revistei dvs. vor mai rasari inca florile de lumina din comorile sfintitului pamant romanesc.Camelia Corban
str. Cezar Petrescu nr. 13, Roman, jud. Neamt