"Cred ca romanii nu sunt destul de optimisti"
Interviu cu Excelenta Sa, d-l Pierre Menat, ambasador al Republicii Franceze in Romania
- Excelenta, Romania are nevoie in momentul de fata de cuvinte de incurajare, de vesti pozitive care sa intretina speranta. Una dintre ele va priveste in mod direct. Exista informatia ca Franta este cel mai important investitor in Romania. E vorba de o strategie pe termen lung sau de cifre intamplatoare?
- In sistemul economiei de piata, intreprinderile sunt cele care isi hotarasc strategia. Ar trebui deci sa intrebati intreprinderile. Autoritatile franceze si Ambasada Frantei faciliteaza, desigur, investitiile in Romania. Presedintele, primul ministru, Guvernul francez sunt favorabili investitiilor in Romania. Aceasta atitudine a fost exprimata in repetate randuri, ori de cate ori a avut loc un contact la nivel inalt, ca de pilda anul trecut, in cursul vizitei de stat a presedintelui Constantinescu, cu ocazia vizitei domnului Petre Roman in Franta anul acesta, precum si cu ocazia vizitei domnului Pierre Moscovici la Bucuresti. Putem deci vorbi, daca nu de o strategie, atunci de o politica deliberata din partea Frantei.
- Care ar fi cele mai importante investitii franceze in Romania?
- As numi aici patru dintre cele mai semnificative investitii, in ordinea in care s-au produs: mai intai Lafarge, in domeniul cimentului, France Telecom, cu reteaua Dialog, Societe Generale, care a preluat controlul Bancii Romane pentru Dezvoltare si Renault. Fiecare dintre aceste investitii e de ordinul a 200 de milioane de euro. In cazul lui France Telecom, aceasta cifra reprezinta doar investitia initiala, pentru ca France Telecom a adaugat apoi alte investitii directe, investitia totala fiind astazi de circa 400 de milioane de euro. Exista si alte investitii importante, ca Alcatel, Danone, Vivendi etc., precum si multe proiecte. Toate acestea fac astazi din Franta primul investitor, cu o suma totala care depaseste un miliard de euro (sau de dolari).
- Franta va continua sa investeasca in Romania? Ati putea sa dezvaluiti cateva proiecte cititorilor "Formulei As"?
- Asa cum v-am mai spus, nu Franta investeste, ci fiecare companie in parte. Iar intreprinderile franceze au investit mult in Romania in anul 2000. Ma gandesc la Vivendi, care a obtinut concesiunea apelor din Bucuresti si Ploiesti. De altfel, exista proiecte pentru Timisoara (Suez Lyonnaise), Pitesti si alte cateva orase; in acest mare domeniu, investitiile vor continua. Exista apoi domeniul aeronauticii. Poate ati aflat, Eurocopter negociaza preluarea uzinei Iar Ghimbav de langa Brasov. Sunt in curs si proiecte privind desfacerea bunurilor de larg consum. De exemplu, un magazin Carrefour, adica un hipermarket - cel mai mare magazin care va functiona in Romania - isi va deschide portile la inceputul anului 2001. Piatra de temelie s-a pus la 5 iulie 2000. Se vor face, de asemenea, investitii in domeniul imobiliar al birourilor, in cel al hotelurilor, al energiei electrice si, mai tarziu, al gazului. Nu numai anul acesta, ci si in urmatorii doi-trei ani vor avea loc investitii franceze substantiale. Dar intreprinderile sunt cele care le negociaza si deci ele le vor face publice, la momentul pe care il considera oportun. Carrefour, despre care v-am vorbit, a organizat pe 5 iulie o conferinta de presa, in cursul careia grupul si-a prezentat oficial proiectul.
- Pentru a avea un termen de comparatie, ar fi interesant sa cunoastem cifrele investitiilor franceze in celelalte tari ale fostului bloc comunist.
- Cele mai recente cifre oficiale globale de care dispunem sunt cele pentru anul 1998. In Europa Centrala si Orientala, inclusiv Csi (adica buna parte din fosta Urss), Franta a investit in 1998 circa 13 miliarde de franci. Din intreaga Europa de Est, investitiile cele mai mari s-au facut in Polonia, si anume aproape 9 miliarde de franci. A doua destinatie a investitiilor franceze a fost Romania: este vorba de aproape 2 miliarde de franci, pentru acelasi an. Dar frapant este faptul ca in toate celelalte tari investitiile franceze sunt net inferioare. Cand vom afla cifrele pentru 1999, aceasta realitate va fi si mai pregnanta, cu Romania in pozitia a doua, inaintea tuturor celorlalte tari din zona.
- Romanii sunt francofoni si francofili de peste 150 de ani, uneori in exces. Cum resimtiti dvs., ca francez, aceasta iubire debordanta pentru Franta? Va indispune? Va irita? Va face placere?
- Va asigur ca imi face o mare placere. Eu nu vad nimic jenant aici, dimpotriva, e o tendinta care merita incurajata, mai ales in ceea ce priveste francofonia. Francofilia e o optiune personala, de care n-avem a ne rusina. Dezagreabila e francofobia, dar ea nu prea exista sau prea putin. Desi se simte recent atractia catre limba engleza, francofonia este inca foarte puternica. Prima limba straina care se invata in scoala este inca limba franceza. Nu trebuie sa cadem in cliseul conform caruia franceza este depasita astazi de engleza - e poate adevarat intr-o regiune sau alta, dar pe ansamblu, franceza depaseste net engleza: 50% fata de 30%, in ceea ce priveste invatamantul secundar. Si as spune ca acest lucru li se datoreaza inainte de toate profesorilor de franceza, al caror efort este admirabil, atat la Bucuresti, cat mai ales in provincie,in contexte mai dificile, pentru ca lipseste sustinerea Ambasadei, dar exista sprijinul centrelor culturale. In Romania exista 14.000 de profesori de franceza, care sunt adevaratii piloni ai francofoniei. Dar sunt si multe alte vehicule ale limbii franceze: filierele francofone din universitati, studentii romani care merg la studii in Franta, centrele culturale etc. Toate aceste lucruri contribuie - alaturi de datele economice despre care am vorbit - la intretinerea atasamentului pentru Franta si pentru limba ei.
- Sustinerea tinerilor romani talentati este o preocupare pentru dvs.?
- Cum se pot obtine aceste burse? Ce trebuie facut?
- E destul de simplu. Cei interesati trebuie sa se inscrie intr-o filiera de limba franceza - aceste filiere exista in domeniul politehnic, in cel al dreptului, al stiintelor economice si politice. Pentru burse, tinerii trebuie sa-si prezinte candidatura la Serviciul Cultural al Ambasadei.
- Ne-ati putea preciza care sunt prioritatile Frantei in perioada in care va detine presedintia Uniunii Europene, mai ales in ceea ce priveste extinderea ei catre Est?
- Prioritatile presedintiei franceze sunt trei la numar. Mai intai, intarirea polului economic pe care il constituie Uniunea Europeana, gratie monezii ei si cresterii ei economice. Acest pol economic trebuie, de altfel, sa fie echilibrat de o "agenda sociala", de o intarire a Europei sociale. A doua prioritate este o Europa mai apropiata de cetateni, cu obiective ca protectia mediului, imigratia (pe tema justitiei si afacerilor interne a avut loc o reuniune ministeriala la Marsilia), drepturile omului, cu o Carta in pregatire. Cea de-a treia prioritate se refera la intarirea Europei pe plan mondial. E nevoie de o Europa care sa functioneze mai bine, sa continue sa se extinda si sa dispuna de mijloace de aparare proprii - o conferinta interguvernamentala in acest sens va avea loc la Nisa.
Obiectivul principal pentru Europa de Est este, fara indoiala, extinderea. In ceea ce priveste Romania, se vor deschide patru noi capitole de negocieri. E vorba si de problema acquis-ului comunitar, de pregatirea pentru intrarea in Ue - in fiecare tara exista o strategie de pre-aderare, cu programe siajutoare. Pentru Romania si Bulgaria, se pune problema vizelor. Speram sa ajungem la o hotarare in aceasta problema. Dupa cum stiti, exista o propunere a Comisiei Europene de a suprima obligativitatea vizelor de scurta durata. Franta este favorabila, dar trebuie obtinuta o majoritate calificata la nivelul Consiliului, iar pentru aceasta, Romania trebuie sa prezinte toate garantiile ca a luat masurile necesare pentru intarirea controlului la frontierele proprii.
- Excelenta, calatoriile dvs. in tara au fost remarcate cu satisfactie de romani. Ce impresii ati cules? Ce relatii ar putea exista intre Romania si Franta in materie de agricultura, de pilda?
- Am calatorit mult prin Romania. Si cu placere. Gasesti in provincie, uneori mai mult decat in Bucuresti, aceasta aspiratie catre Europa si Franta. Ma intalnesc de fiecare data cu elevii liceelor bilingve la Constanta, la Brasov sau la Iasi, unde am fost, de pilda, in urma cu mai putin de o luna. Am sentimentul ca in aceste licee, in aceste orase, unde ma intalnesc si cu autoritatile, oamenii cunosc foarte bine Franta.
Ati vorbit de agricultura. E un mare pariu, caci Romania are o capacitate agricola puternica si legaturile au inceput sa se teasa pentru ca Franta este la randul ei o tara cu o agricultura competitiva. Exista deja doua feluri de legaturi. Mai intai, relatia intre ministere: exista patru consilieri francezi la Ministerul roman al Agriculturii - relatie in cadrul programului Phare. Acesti consilieri se ocupa de diverse domenii: domeniul amenajarii rurale (programul Sapard), domeniul veterinar (esential, pentru ca astazi consumatorii sunt foarte atenti la calitatea produselor si la securitatea alimentara, care depind de un bun control veterinar) si, desigur, reforma globala a ministerului, care trebuie pregatit pentru politica agricola comuna din Ue. In al doilea rand, sunt legaturi intre producatorii agricoli din cele doua tari: exista deja numeroase colaborari, mai ales in domeniul vinului - producatori francezi au investit in Romania - si exista de asemenea relatii intre sindicate. Recent, un inalt responsabil de la Fnsea (Federatia Nationala Sindicala a Exploatantilor Agricoli), principala organizatie profesionala agricola din Franta, a venit in Romania si a avut intalniri cu omologii sai. Pe ansamblu, deci, putem vorbi de o cooperare de anvergura in domeniul agricol.
- Aveti un punct de vedere personal asupra romanilor?
- Cred ca romanii nu sunt destul de optimisti. Ii inteleg, de altfel. Ma gandesc mai ales la cei care au in jur de 40 de ani si carora li s-a lasat o mostenire grea, toate cate s-au intamplat intre 1940 si 1990. Sunt 50 de ani, deci varsta a doua generatii, iar asta marcheaza puternic constiintele. In acelasi timp, tinerii si chiar cei mai putin tineri se regasesc intr-o perspectiva europeana, iar asta e foarte important.
- Ati sosit la Bucuresti in 1998. Era in ianuarie. Daca priviti in urma...
- Vad doi ani consacrati descoperirii Romaniei si actiunii, impreuna cu intreaga echipa a Ambasadei. Pentru ca eu inteleg munca in interiorul colectivului. Facem echipa cu cei de la Cancelarie, Consulat, Serviciul Cultural, Serviciul Economic, si cred ca am reusit multe. Atat in ceea ce priveste Europa, cat si pe planul relatiilor bilaterale lucrurile merg foarte bine, dar au mai ramas inca multe de facut. In general, prefer sa privesc inainte. Iar sarcinile care ne asteapta sunt imense.
- Vorbiti deja foarte bine romaneste.
- Va multumesc.
- Putem spune ca Romania face parte din biografia dvs. Copiii dvs. inteleg romaneste?
- Sigur ca inteleg. Unul invata romaneste, altul stie deja. O sa comit o indiscretie: unul din copiii mei are de gand sa sustina examenul de romana la bacalaureat. Asta se va intampla peste doi ani. Sa asteptam. Vom vedea rezultatul.Petru Romosan
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
