Glasul sangelui
Mai acum o saptamana, o batrana din Orsova a fost internata la sectia de terapie intensiva a spitalului orasenesc. Diagnosticul: politraumatism cranian. Medicii spun ca are sanse minime de supravietuire. Politia a descoperit ca batrana era fortata de doi dintre copiii ei sa mearga la cersit. I-au facut rost de o farfurioara, i-au pus o broboada pe cap, au invatat-o un text la care era imposibil sa rezisti si au trimis-o pe piata dura a milei publice. Batrana a refuzat intr-o zi si copiii au umplut-o de sange.
Uneori, cand romanul evoca in poeziile sau proza fiecarei zile - glasul sangelui, el nu se gandeste doar la taria legaturii cu familia. Stau dovada tot mai multele pete de sange de pe zidurile caselor parintesti. Violenta in familie a inceput sa fie patologica, cearta cu tatal?- mortala, agresivitatea fata de mama - o obisnuinta. Agresarea fiicelor a devenit, si ea, doar un fapt divers, expediat intr-un colt de ziar. Nici fiii nu au o soarta mai buna.
Starnita din senin, intr-o discutie care detoneaza capse irationale, violenta familiala isi insira victimele pe drumul pavat cu intentii bune al democratiei. Familia se cearta pentru proprietati derizorii, pentru privilegii marunte, pentru bani, pentru lipsa banilor, pentru saracie si mizerie. Se declanseaza certuri pentru trecut sau prezent, pentru viitorul imediat sau pentru cel de perspectiva.
Statisticile politiei le concureaza pe cele ale caselor de plasament unde mii de copii abandonati asteapta familii de imprumut. Sau, macar, o privire binevoitoare. Intr-o societate in curs de alfabetizare, viata de familie este invocata ca terenul unde ti-este permis sa faci orice. Sa-ti arunci copilul si sotia in strada, sa-ti sufoci sotul pentru ca sforaie, sa-ti injunghii tatal pentru ca nu ti-a dat bani de bere sau sa-ti violezi mama pentru ca esti suparat pe iubita.
Alteori, subiectele conflictului sunt suprarealiste, inventate parca pentru a ne consuma adrenalina. Un barbat din Baia-Sprie si-a omorat tatal cu salbaticie pentru un borcan cu castraveti murati. Batranul l-a lovit pe fiul lui cu un faras. Fiul a ripostat si, in urma loviturilor primite, batranul a cazut pe scarile bucatariei si nu a mai putut fi salvat. Folosindu-si experienta de macelar capatata in timpul stagiului militar si imaginatia calita cu multele filme horror vazute la televizor, fiul si-a transat tatal mai inainte de a-si fi dat duhul. Intrebat de ce a facut-o, baiatul a spus ca tatal lui il enerva foarte, foarte tare si ca trebuia sa-l pedepseasca intr-un fel.
Glasul sangelui se aude tot mai tare, undeva in zona tamplelor. Atunci ni se intuneca vederea si nu prea mai stim bine ce facem. Ceva s-a stricat fundamental in casele multor romani. Dupa decenii de propaganda, familia ramane, in continuare, cel mai frecventat teatru de lupta al romanului. Si cel mai la indemana loc de manifestare a stresului tranzitiei. Sanatoriu pentru psihozele individului sacrificat in numele intereselor de grup, caminul familial nu mai este un adapost, ci o transee unde se consuma mare parte din amaraciunea si deceptiile adunate peste zi. Pentru unii, a se naste si a trai in familie inseamna a intretine un razboi de-o viata.N.C. Munteanu