Corneliu Bucur
Directorul Muzeului Traditiilor Populare Astra din Sibiu"Am ajuns in situatia ca strainatatea se extaziaza in fata valorilor satului romanesc, in timp ce institutiile oficiale ale statului nostru nu le recunosc" Desi implicat in viata parlamentara, senatorul Pd Corneliu Bucur nu a abandonat functia de director al Muzeului Traditiilor Populare "Astra" din Sibiu. Din cea mai frumoasa dumbrava a tarii, dar si de la tribuna Parlamentului, Domnia sa se lupta "haiduceste" aproape, pentru supravietuirea civilizatiei taranesti, cel mai sigur pasaport romanesc pentru universalitate. Despre salvarea propriilor noastre traditii si despre alte proiecte, cu un real continut patriotic si cultural, domnul senator ne-a vorbit intr-un interviu acordat in exclusivitate revistei "Formula As"."Cultura noastra populara este atat de bogata incat Europa are destule de invatat de la noi"- D-le senator, lasati impresia ca v-a cuprins disperarea, ca ati obosit in lupta dvs. acerba de a impune "oficialilor" Romaniei necesitatea salvarii traditiei taranesti. La urma urmei, la ce ne foloseste traditia, cand noi visam sa patrundem in Comunitatea Europeana si-n Nato?
- Ca sa ne primeasca in randurile sale, Europa doreste sa stie cine suntem cu adevarat. Altfel spus, este interesata de noi doar daca avem un sistem de valori si o identitate clara. Pana la urma, traditia cultural-artistica este cel mai puternic indiciu ca apartinem Continentului, ca pe fruntea noastra scrie "born in Europe" (nascut in Europa). Se tot vorbeste de "inceperea negocierilor pentru aderare". Este vorba tocmai de capitolele la care Romania nu a ajuns la nivelul optim, comparabil cu cel din Vest: industria, invatamantul, economia, finantele, infrastructura rutiera si feroviara, agricultura, transporturile etc. Ati auzit, oare, vorbindu-se de "negocierea traditiilor"? Ne cere cineva de la Consiliul Europei sau Comisia Europeana sa ne ajustam cultura populara la standardele de la Bruxelles? Dimpotriva: cultura noastra populara este atat de bogata, incat Europa are destule de invatat de la noi. Or, cel putin, are de parcurs un lung drum (turistic) al admiratiei. Nu stiu daca romanii vor primi prea curand permisiunea de a circula fara vize. In schimb, cultura romaneasca, traditionala si culta, este deja pasaportul nostru european si universal. Se pare insa - asa dupa cum observati si dvs. - ca sunt destui oficiali cu putere de decizie in Romania, care mai stau inca in cumpana fata de ceea ce avem de facut pentru salvarea propriilor noastre traditii. Fa, Doamne, astfel incat sa ne trezim la timp, pana nu dispare in uitare si bruma ce ne-a mai ramas din aceste frumuseti unice!
- Sunteti autorul unui proiect de exceptie, care va demara in curand: Festivalul National al Traditiilor Populare, o replica romaneasca a Festivalului Smithsonian de la Washington.
- Fundatia Culturala Romana m-a incurajat in punerea bazelor unui proiect fara precedent: organizarea la Sibiu, in spatiul natural al Muzeului Astra, a unui festival, caruia ii vom spune Festivalul National al Traditiilor Culturale sau Festivalul Traditiilor Culturale Nationale. Editia intai va fi deschisa in septembrie, anul acesta, si va atrage artisti si mesteri populari din toata tara. Cum nu va lipsi o delegatie din strainatate, ii vom invita pe prietenii nostri din statul american New Hampshire, cu care ne-am aflat in competitie la Washington, la Festivalul Smithsonian. Deoarece Romania este compusa din trei trupuri: Transilvania (cu Banatul, Crisana si Maramuresul), Muntenia (cu Oltenia si Dobrogea) si Moldova (cu Basarabia siBucovina), vom declansa competitia intre zone etno-folclorice si nu strict pe judete.
- Ce s-a realizat, concret, pana in clipa de fata?
- Am lansat provocarea Consiliului Judetean - Sibiu, care a fost de acord si a transmis o notificare tuturor consiliilor judetene din tara. Se va face, astfel, transferul din gestiunea statului in gestiunea comunitatilor locale a destinelor culturii traditionale.
- De ce s-a ales Sibiul, pentru a fi gazda acestui festival?
- Muzeul Astra are o suprafata de 96 hectare, din care 50 hectare sunt numai expozitie. Avem deja toata infrastructura creata: exista exponate permanente din toate zonele; avem o carciuma si un han unde se pot face demonstratiile culinare din fiecare judet; avem Pavilionul de joc si Amfiteatrul de spectacole cu scena suspendata pe lac; avem biserica sfintita, care permite intrarea in ritual printr-o slujba; avem un studio de filme ultramodern, care va asigura constituirea arhivei festivalului si care va distribui filmele respective fiecarui judet participant, dar va asigura si distribuirea acestora pe piata, pentru turisti. Prin aceasta "scena deschisa" se va stimula, fara indoiala, recuperarea traditiilor si expunerea lor pentru intreaga lume, festivalul de la Sibiu devenind si o puternica atractie turistica. Vom crea, cu alte cuvinte, o scena nationala, pe care vor fi doritori sa se afirme cei mai buni. Si inca un argument pentru Muzeul Astra: aici isi are sediul Academia Artelor Traditionale din Romania, o institutie care cuprinde 195 de membri - artisti, mesteri si creatori rurali de toate genurile.Visul lui Blaga si "elitele" Academiei Romane- Ce este Academia Artelor Traditionale?
- Cu ani in urma, cand am fondat aceasta Academie, am pornit de la testamentul cultural al lui Blaga, continut de celebrul sau discurs de receptiune la Academia Romana. Marele filosof si poet afirmase ca satul a fost creuzetul nasterii celor mai mari valori de tip traditional, care ar trebui exprimate si conservate de o institutie de tip traditional. Adica, de o academie in intelesul primar al cuvantului, din vremurile cand Platon si alti filosofi se plimbau prin gradina patricianului Academos din Atena si-si declamau discursurile peripatetice celor doritori sa-i asculte. Asadar, avem si la Sibiu o Gradina a Valorilor, care a stat la baza infiintarii unei academii a satului romanesc. Din pacate, ideea noastra este repudiata de "elitele" din Academia Romana, care se jeneaza sa recunoasca importanta pe care o are cultura de tip traditional, ideea ca in satele romanesti exista mii de tezaure umane vii. In acest sens am gandit cand am infiintat academia de la Sibiu. Am ajuns in situatia ca strainatatea se extaziaza in fata valorilor satului romanesc, in timp ce institutiile oficiale ale statului nostru nu le recunosc. Vom intelege in curand ca Orientul Indepartat siOccidentul cel cosmopolit ne-au luat-o inainte si in privinta recunoasterii valorilor traditionale.
- Cu totul intamplator, am aflat ca la 1 martie au fost decernate premiile Ethnos pentru excelenta in cultura populara la Teatrul National din Bucuresti. De ce atata discretie?
- Cineva a avut proasta inspiratie sa programeze acest eveniment in aceeasi zi si la aceeasi ora cu un altul, mult mai mediatizat si beneficiind de o sustinere financiara impresionanta: decernarea premiilor de excelenta in cultura romana, desfasurata la Ateneul Roman, in prezenta sefului statului si a elitei culturale. Premiile Ethnos au trecut neobservate. Dar voi pune o intrebare indreptatita: cu ce credeti ca e mai putin merituos, mai putin valoros pentru imaginea Romaniei evenimentul de la Teatrul National decat cel de la Ateneul Roman? Care din cele doua sunt mai definitorii pentru traiectoria istorica a poporului roman, pentru definirea contributiei culturale a poporului roman, in contextul efortului de integrare universala? Fara a diminua cu nimic meritele marilor oameni de cultura premiati la Ateneu, mass-media ar fi trebuit, dupa parerea mea, sa nu ignore premiile Ethnos, deoarece noi mergem spre integrare deopotriva cu marea cultura, dar si cu patrimoniul fundamental al valorilor etno-culturale.O caravana strabate Europa- Una din marile probleme ale folclorului romanesc este transmiterea lui catre generatiile viitoare. Credeti ca tinerii fani ai computerelor ar putea fi sedusi, sa zicem, de cantecul popular?
- Academia Artelor Traditionale si-a pus o problema: cine va prelua maiestria si harul mesterilor de azi? Vom face din academia noastra doar o vitrina a legendelor, un sanctuar al efigiilor sau vrem sa construim o institutie vie, activa, dinamica, intemeiata pe ideea stafetei intre generatii? Atunci am incurajat o a doua miscare de masa, si anume Olimpiada Mestesugurilor Artistice, in care a avut un rol si Ministerul Educatiei Nationale. Ajunsa la editia a Iv-a, olimpiada i-a atras in special pe elevii de la sate, ajungandu-se la circa 300 de finalisti pe tara! Copiii au aflat in acest fel ca si daca ramai in satul tau, ai sanse sa ajungi cunoscut sau sa-ti faci o cariera frumoasa, cu conditia sa faci bine ce-ai invatat de la bunicul sau vecinul, in domeniul artei si mestesugului. Avand in vedere ca se apropie expozitia universala de la Hanovra, am aranjat deja cu organizatorii romani ai "Expo 2000", ca statia terminus a unei caravane feroviare sa fie Pavilionul Romaniei de la marea expozitie. Cu sprijinul Ministerului Transportului, al Ministerului Educatiei si probabil al Culturii, vom trimite in Europa un tren de copii supradotati in arte si meserii, careva opri in toate marile orase europene. Compusa dintr-un vagon-restaurant, un vagon de dormit si cateva vagoane cu materiale si ateliere, garnitura va purta tricolorul, sigla "Mileniul Iii - Romania" si genericul Unesco "Tezaure Umane Vii". Copiii vor face demonstratii in gari, la diverse centre culturale, in scoli si universitati si in alte locuri pe care le vom conveni cu autoritatile locale din fiecare oras de stationare. Austriacul Alexander Veigel, presedintele Societatii Internationale de Etnografie si Arta Populara, un mare admirator al Muzeului Astra, ne-a promis deja o finantare de circa 40.000 de dolari, urmand ca restul sa fie suportat de sponsorii nostri si de ministerele amintite.
- Ce alte proiecte aveti in lucru la Sibiu?
- Muzeul Rromilor. Dorim sa culegem informatii si sa organizam un sistem multimedia de prezentare a valorilor traditionale ale acestei etnii. Vrem sa scoatem din anonimat ce au ei mai bun in modul de organizare a vietii de familie, a obiceiurilor de nunta, a mestesugurilor. Detinem, deja, mii de clisee pe sticla, infatisand rromi din secolul trecut - un adevarat tezaur etnografic care sta nefolosit.
Fotografii de Mihail E. Cratofil
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
