Ce vrei sa-ti aduca Mos Craciun?
Ancheta printre studentii bucuresteni
Cand sarbatorile de iarna sunt la un pas de noi, e imposibil sa nu ne reamintim de zapezi, ninsori fara sfarsit si de colinde ingeresti. Si cu atat mai mult, cand infofoliti in haine groase gandul ne poarta la Mos Craciun si la copilarie, dorintele prind parca aripi si-si iau zborul spre inalt.
Veti vedea ce-si doresc studentii bucuresteni de la Craciunul de anul asta si de la Mosul cel drag, cu barba pana-n pamant.
Ghelmez Dan
(Inginerie Economica, anul I)
"Am fost cuminte si astept in dar o fata frumoasa"
De mai mult timp imi doresc sa ma prinda Craciunul la Brasov, cu prietenii si cu o fata frumoasa, inalta, bruneta si cu parul lung. Mi-ar placea sa ninga mult, sa ma plimb prin Piata Sfatului (de sarbatori e impodobita splendid) si sa se auda colinde in difuzoare. Altceva? Pai spuneti-i Mosului ca am fost cuminte si-l rog sa-mi dea sanatate, bucurie si sa ma ajute sa ma simt bine alaturi de cei dragi. Si, daca poate, il mai rog sa-mi aduca o scufie rosie, ca la anul vreau sa fiu si eu Mos Craciun.
Daniela Gherghe
(Facultatea de Istorie, anul I)
"Mosule, mi-e dor de tine. Stop"
De la sarbatorile astea astept seninatate si sinceritate. As vrea sa-mi fie bine, sa ajung la parintii mei care nu sunt din Bucuresti si sa fim toti impreuna. Daca voi avea bani, le voi cumpara ceva frumos si lor, si fratelui meu. Oricum, daca exista intr-adevar Mos Craciun, atunci ar trebui sa-i scriu mai des si sa-i multumesc pentru tot ce mi-a adus de-a lungul atator ierni. Anul asta am sa incep cu o telegrama: "Mosule, vino mai repede ca mi-e dor de tine. Stop".
Florin Simion
(Facultatea de Litere)
"Sfintele Sarbatori ma fac sa simt ca traiesc"
Daca imi doresc ceva de sarbatori, daca am anumite dorinte si vise, inseamna ca am deja ceva in suflet, si anume speranta. Ca student, as putea percepe totul cu usurinta si mi-as dori sa nu am motive sa spun ca sunt trist, plictisit, nefericit.
Imi place sa cred si ma bucur ca Mos Craciun exista, in sufletele si in obiceiurile noastre. Mosul si Sfintele Sarbatori ma fac sa simt ca traiesc si, mai mult, ca existenta ne poate oferi si bucurii.
Daca mi-as dori ceva anume, as putea sa primesc acel ceva, insa imi doresc sa pot eu oferi celor apropiati ceea ce le-ar placea lor sau macar ceea ce imi place mie. Imi doresc sa traiesc cu intensitate aceste momente, cu atat mai mult cu cat le putem asocia si cu venirea anului 2000, care a starnit atatea premonitii, superstitii si credinte simbolice.
Si, in rest, vreau ca totul sa fie cat se poate de normal. Sunt sigur ca Mos Craciun nu va disparea din sufletul nostru atat timp cat datorita lui oamenii traiesc momente placute sau le dau altora posibilitatea de a avea asemenea bucurii.
Ioana Matei
(Facultatea de Litere, anul I)
"Mosu" nu moare niciodata..."
As vrea ca Mos Craciun sa mai existe chiar daca eu am crescut; s-astept cu nerabdare sarbatoarea lui, trebaluind cu aluatul vanilat al cozonacilor, cu painea de casa mare si rotunda, ca fata unui batran preistoric. Sa vina de sus, ca un resort atarnat de cer, o speranta imensa in ziua de maine, sa uit pentru o zi de facultate, de sesiune si de vrafurile de carti ce ma asteapta. M-as bucura de mirosul de scortisoara, de focul din semineu si de ibricele de arama atarnate deasupra.
Am sa ma rog ca Mosul sa-mi aduca si anul asta un Craciun frumos ca sa pot uita de tristete.
Poate ca Mosu" mai exista si o sa ma intampine, ca in fiecare an, cu banuti de ciocolata agatati in brad. Oricum, Mosu" nu moare niciodata...
Tone Monica
(Facultatea de Litere, anul I)
"Sa redescoperim valoarea Credintei"
As dori ca Mosul sa-mi aduca pace sufleteasca si intelegere in cadrul familiei mele, sa ne apere de rele si sa ne faca mai buni. Observ cu mare parere de rau ca necazurile si neajunsurile vietii ne-au acaparat total si tocmai de aceea mi-as dori ca in aceasta perioada de purificare sufleteasca si bucurie intensa sa reusim sa simtim, detasandu-ne de tot, adevarata atmosfera a Craciunului. Chiar daca Mosul nu mai are tolba plina in ziua de azi, trebuie sa cautam satisfactiile spirituale alaturi de cei dragi si cu credinta in Dumnezeu.
Desi ne numim crestini ortodocsi, am uitat ce e bunatatea, intelegerea si mana intinsa celui la nevoie. Am pierdut adevaratele semnificatii si valori ale credintei. Mi-as dori ca macar de Craciun sa le putem redescoperi pentru a ne bucura cu adevarat de spiritul acestei sarbatori.
Iulian A.
(Facultatea de Constructii, anul I)
"Hartie alba si cozonac cu nuci"
Fiindca eu sunt un baiat timid, de Craciun stau in casa. Imi place sa ma gandesc la mine si la ce am facut timp de un an de zile. Mi-as dori ca Mosul sa-mi aduca anul asta un top de hartie alba si un strop de inspiratie ca sa-mi curga cerneala din stilou mai cu spor. De asemenea, as mai vrea ganduri bune, sanatate si niste cozonac cu nuci. Daca Mosul ma ajuta, poate scap si de singuratate. Oricum, pana la Craciunul urmator sa am timp sa-i compun dragului de Mos niste vorbe frumoase, ca sa nu mai aiba motiv sa nu vina si pe la mine.
Bianca Sendroiu
(Facultatea de Litere, anul I)
"Sa reinvatam iubirea si bunatatea"
Craciunul nu mai este ca in copilarie...In fiecare an incerc sa retraiesc momentele marilor sarbatori cu aceeasi enorma bucurie ca atunci. Dar nu reusesc. Sa fie atat de departe acele clipe magice? Sa fi plecat ele pentru totdeauna, intr-un loc de unde nu se mai pot intoarce? Nu stiu. Stiu doar ca imi doresc sa fie ca atunci cand, in dimineata de Craciun, ma trezeam foarte devreme si ma gandeam la daruri, la colinde, la mirosul usor intepator al bradului, la oameni de zapada si la Pruncul Iisus...
As vrea ca Mos Craciun sa vina acolo unde e mai mare nevoie de el si sa aduca bucurie si speranta in suflete. Poate ca spiritul Craciunului s-a pierdut. Dar suntem datori sa-l cautam an dupa an, sa reinvatam sa daruim si sa iubim. Poate ca, inchizand pentru o clipa ochii, am reusi sa vedem in interiorul inimilor noastre ceea ce era candva o dimineata de Craciun, ceea ce era odata caldura si lumina.
Craciunul nu mai e ca in copilarie. Dar ar putea fi...
Ancheta realizata de
Silvia Radu
Draga Mos Craciun...
Ioana Tarbu - studenta la Limbi Straine (an Iii)
"Sa-mi aduci in suflet veselia si sinceritatea copilariei"
Draga Mos Craciun,
Sper ca nu te-ai suparat ca nu ti-am mai scris in ultima vreme. Intre timp am crescut, sunt studenta si, ca sa-ti spun drept, nu prea imi merge bine. Am ajuns sa reprezint si eu printr-un caz particular situatia generala a studentului: fara un ban in buzunar, mancand "Eugenia" si dardaind de frig in salile facultatii.
De aceea te rog, daca poti, sa-mi dai si mie bursa de sarbatori, ca din octombrie si pana acum am asteptat in zadar. Daca-mi vei indeplini aceasta dorinta, voi avea bani de Revelion si pentru ziua surorii mele.
Te mai rog sa ma ajuti in neputintele mele de toate felurile, sa pot sa le depasesc si da-mi sa pot retrai macar pentru un moment clipele de veselie adevarata, reala, neprefacuta de care am avut parte pe cand eram copil. Poate ca si acum mai sunt putin copil, dar am pierdut autenticitatea si sinceritatea copilariei; mi-a ramas doar egoismul ei.
Draga Mosule, daca poti sa-mi aduci in suflet veselia si zburdalnicia copilariei, cu siguranta voi avea un Craciun fericit.
Mai tii minte cand ti-am cerut sa-mi aduci o rochita de catifea si multe dulciuri? Dar cand ti-am scris ca m-am suparat pe tine si nu vreau sa mai vii niciodata? Acum te rog sa ma ierti pentru acea izbucnire copilareasca si te mai rog sa le dai tuturor celor dragi si apropiati mie sanatate si multa bucurie sufleteasca. Vreau ca toti sa fie fericiti. Iti doresc si tie sa fii odihnit de sarbatori ca sa-ti poti face treaba cu bine. Promit sa-ti scriu si la anul, desi sunt sigura ca tu stii mai bine ce imi trebuie mie.
Sulea Gabriela - studenta la Litere (an I)
"As vrea sa vii, o data, de-adevaratelea"
Draga Mosule,
Eu de la dumneata imi doresc sa existi, ca apoi ar veni ele toate. Imi doresc sa nu-ti mai scriu scrisori fictive, pe care oricum nu am cui le trimite, si sa nu mi se mai spuna ca esti o poveste.
As vrea sa vii o data de-adevaratelea si sa-mi aduci: creioane colorate, multe alune si o piscina. Si, daca poti, mi-ar placea sa fie Craciun mai des. Acum poate ca si dumitale ti-s zilele cam seci peste an. Noua ni-s pline, sigur, dar asa ne-ar cadea bine sa tot impodobim la brazi... Si as mai dori niste interventii meteorologice, ca in anii din urma nu prea ne-a nins si cam ducem dorul zapezilor de altadata...
Te-as mai ruga sa nu mai spui cine esti ca-n cutare reclama "Anul asta mama este Mos Craciun", pentru ca - ar trebui sa stii - noi nu ne-ntrebam niciodata de raspuns, ci doar asa, de-ntrebare. Apropo, cine este Mos Craciun?
Razvan Iulian Stamatescu - student A.S.E. (an I), licentiat in Teologie
"Bunica mi-a spus ca tu nu uiti niciodata"
Draga Mos Craciun,
In primul rand as dori sa ma ierti ca nu ti-am mai scris de mult timp, dar am fost tare ocupat si, sincer sa fiu, de cand cu ruda ta degenerata, Mos Gerila, mi-am cam pierdut increderea in cadourile aduse de oameni cu barba alba si imbracati in rosu, care intra noaptea pe cosul de la soba. Oricum, daca il mai intalnesti, sa-i spui ca am renuntat de mult la trenuletul acela din Rfg, pe care i l-am cerut de atatea ori, si ca nici de masinuta cu telecomanda nu mai am nevoie.
Acum, as vrea sa te rog un singur lucru, dupa care promit sa nu te mai deranjez cu dorintele mele si sa te las pe tine sa alegi. De fapt, o sa-ti povestesc un vis al meu si tu o sa hotarasti daca am fost suficient de cuminte, pentru a-l merita implinit.
Se facea ca era iarna si ca impodobeam cu globuri multicolore si cu beteala aurie un pom de Craciun inalt, de vreo trei metri. Era liniste, se auzeau doar lemnele de brad trosnind cuminti in soba. Mirosea a cozonac si a cetina verde. Eu eram ceva mai in varsta ca acum... Deodata, linistea s-a spart in glasuri de cristal si in casa au dat buzna trei copilasi dintre care doar cel mai mare parea de varsta scolii. Rosul din obraji contrasta izbitor cu parul blond-auriu si cu ochii albastri ca cerul. In urma, pasind bland, mama lor, sotia mea, ii asculta intelegatoare. S-a apropiat complice de mine si m-a sarutat pe obraz. Ne-am sarutat apoi cu totii, fericiti ca ne avem, iar printre noi iubirea plutea aproape materiala. Copiii au fugit chicotind spre camera lor, iar noi am ramas in imbratisare ca pentru totdeauna.
Draga Mosule, sper sa poti sa-mi implinesti un astfel de vis. Iti multumesc din toata inima inca de acum, pentru ca sunt sigur ca nu ma vei uita. Asa mi-a spus bunica mea cand eram mic, ca tu nu uiti niciodata...