Constantin Stoiciu
(Canada)
"Exilul in sine are o tusa de tragic foarte profunda"
Bine cunoscut in cercurile literare canadiene, scriitorul Constantin Stoiciu are o bogata activitate literara, jurnalistica si editoriala. Romanele sale, "Le roman du retour" (1992), "De l"insouciance" (1994), "Fragments frivoles d"ternit" (1998) au fost bine primite de critica literara, autorul facand astazi parte din lumea literara canadiana de expresie franceza.
"Sunt absolut convins ca romanii veniti in Canada ar fi reusit sa faca si-n tara ce fac aici"
- D-le Stoiciu, in anii "70-"80, erati un prozator si un scenarist cu cote inalte de apreciere in Romania. Cum ati reusit sa patrundeti atat de repede in lumea literara canadiana?
- Intrebarea pe care mi-o pun este daca am reusit efectiv sau nu. Sa spunem ca da. Am o editura, "Humanitas", pe care am fondat-o in 1983, si am publicat, pana in 1990, o revista de literatura cu acelasi nume. In reviste, incepusem sa public din 1985, iar prima carte mi-a aparut in 1992. Public numai in franceza - a doua limba oficiala in Canada. Francezii au editurile lor, englezii pe ale lor. Lumea este bine impartita aici.
- Notorietatea si succesul canadian v-au usurat statutul de imigrant?
- Nu. Il resimti toata viata, caci toata viata ramai un imigrant: din pricina numelui, din pricina accentului, din cauza istoriei. Chiar daca este o tara de imigranti - in Canada traiesc peste o suta si ceva de natii - nu toti imigrantii au acelasi statut. Depinde cand ai venit. Prima intrebare - stupida - pe care si-o pun doi imigranti, atunci cand se intalnesc, este: "De cand esti aici?". Asta face deosebirea intre noi, imigrantii. Si, fara a insemna mare lucru pentru tine, personal, intrebarea poarta in sine mai multe semnificatii, raporturi deosebite cu realitatea locala. Caci cu totul altfel traiesti realitatea canadiana sau "qubecoisa" atunci cand te afli aici de un an si cu totul altfel daca esti aici de douazeci sau de patruzeci de ani. Pana si tipul de relatii cu autoritatile canadiene este diferit.
- Cum vi se par romanii veniti in acesti ultimi zece ani in Canada ca imigranti?
- Emigratia romana actuala nu este o emigratie rationala, constienta. Atat cat cunosc eu Canada, sunt absolut convins ca romanii veniti aici ar fi reusit si-n tara sa faca ce fac aici. Daca au venit sa fie slujbasi cu un salariu bun in America, n-au decat! Ei au ales! Dar scurgerea asta de competente din tara nu e deloc sanatoasa. In Romania, salariul - stiu - este mic, dar... te intinzi cat iti este plapuma si... traiesti! Si mai este si o chestiune de demnitate: in Romania, mizeria este intr-un fel suportabila. Oricat de mare ar fi saracia, individul nu dispare. Aici, ca imigrant, chiar daca ai o casa si o masina luxoasa, dispari ca individ. Aici, cand nu muncesti, esti nimeni, in vreme ce in Romania esti cineva, exista o retea la care te raportezi. Aici, cand nu muncesti, te raportezi tot la cei ca tine, la fel de nimeni, de mizerabili. Aici nu ai dreptul la demnitate, dispari pur si simplu... Exilul in sine are o tusa de tragic foarte profunda... Daca insa imigrantul are o structura solida si o rezistenta de maratonist, trece peste necazuri si ajunge sa-si ia o casa - pe care a avut-o in Romania, dar a vandut-o cand a plecat, isi ia o masina - pe care a avut-o in Romania, dar a vandut-o ca sa vina aici, in Canada.
Este o mare, substantiala deosebire intre exilatii politic si emigrantii economic. Stiti ca din celelalte tari, foste socialiste, nu mai vin imigranti in Canada acum? Din Rusia, vin doar evreii, prin filiera Israel. Dar din Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, nu mai vine nimeni. Dimpotriva. Pleaca si cei veniti pana acum. Romanii, insa, vin buluc. Vin cu avionul, cu vaporul, in containere, vin legal si ilegal, totul este sa plece din Romania. De ce? Dumnezeu stie de ce. Deocamdata, informaticienii gasesc usor de lucru. Ceilalti au mari probleme. Cunosc ingineri, contabili, economisti care doi-trei ani au stat pe ajutor social. Acum, in Canada este un "boom" in informatica. Va dura un an sau doi si va cadea. Se va stinge. Va veni o vreme cand nu va mai exista acest interes acut pentru informatica.
- Dvs. de ce nu va intoarceti?
- As veni maine, ca multi altii, sunt convins. Dar... ce sa facem? Viata parlamentara romaneasca este paralizata, disputele intre partide si in interiorul partidelor nu mai contenesc. In viata politica romaneasca, in societatea romaneasca, placerea derizoriului si a glumitelor in doi peri este atat de mare, incat nu mai este loc pentru nimic altceva. In schimb, baiatul meu s-a intors in tara. Traieste acolo. Si-a terminat doctoratul la Paris si-acum traieste si munceste in Romania. Vorbim zilnic prin e-mail.
"Singura mare cucerire revolutionara a democratiei in Romania e presa"
- In calitatea dvs. de om de cultura romano-canadian, aveti relatii cu oficialitatile romane de aici, cu ambasada?
- Foarte superficiale. Am avut relatii mai cordiale cu consulul roman din Montral, de acum cativa ani, foarte interesat de probleme culturale. Asta, in perioada in care Romania cauta sa gaseasca in raporturile cu Canada o anume normalitate. Dar astazi, desi avem la Ottawa un ambasador care este si scriitor - Gabriel Gafita - si, pare-se, avem chiar si un atasat cultural - Andrei Magheru - oameni ce par a fi de cultura sau de literatura, nu am relatii cu ei. Probabil ca nici ei nu tin sa aiba relatii cu mine, asa ca ne ignoram reciproc si probabil ca ne prinde mai bine.
- Dar cu oficialitatile din Romania?
- De cand a venit la Putere Conventia Democrata, toate contactele sunt rupte. Pe vremea cand traia, Adrian Dohotaru a avut amabilitatea sa-mi organizeze la Ministerul de Externe lansarea unei carti. In acea vreme, eram in contact si cu alti functionari ai institutiei. Exista un interes care, intre timp, a disparut. In schimb, am numeroase contacte cu lumea culturala, cu Uniunea Scriitorilor, cu cineastii. Cu Fundatia Culturala am publicat coeditii, colaborez cu editura "Libra". Din 1990, ma intorc mereu in tara, in fiecare an, cate doua-trei luni. O parte din carti mi-au aparut in traduceri, la toamna imi mai apare o carte, la editura Fundatiei Culturale Romane si una la "Libra". Din vara asta, am inceput sa scriu la "Cotidianul". Public un articol la doua-trei saptamani. Probabil ca presa, in Romania, este singura mare cucerire revolutionara a democratiei.
"Romania navigheaza in gol, pentru ca nu exista un proiect social"
- Ce considerati ca ar trebui sa faca Romania, Puterea actuala, pentru redresarea economiei, pentru obtinerea unui nivel decent de existenta, pentru stavilirea exodului actual de competente si de valori tinere?
- Romania navigheaza acum in gol, pentru ca nu exista un proiect social. De zece ani nu exista nici un proiect social, ci numai o formula, buna la toate: "economie de piata si democratie". Asta nu este insa un proiect social. Si trebuie dat un asemenea proiect, cu orice risc, pentru a nu distruge statul si institutiile sociale. Caci nu se poate iesi din actuala criza, daca statul nu redevine puternic. Nu in sensul centralizarii, ci in sensul aplicarii legilor si al realizarii acestui proiect social. Tesatura sociala a Romaniei a fost sparta, iar rolul acestui proiect de care va vorbesc este sa impiedice emigratia prosteasca de-acum, emigratie de foame, si sa permita relansarea Romaniei la nivelul unei tari normale. Invatamantul, sanatatea, cercetarea ar trebui sa fie prioritati pentru actualii guvernanti. Pe urma, nu cred ca iesirea Romaniei din actuala situatie trebuie sa se bazeze numai pe asteptarea investitiilor straine. De unde aceasta idee ca, daca nu vin strainii, nu se poate face treaba? Se poate, de ce sa nu se poata? Strainii cauta ce-i mai ieftin. Este ieftina mana de lucru in Romania? Vin si ei. Cand nu va mai fi asa de ieftina, vor pleca in alta parte. Legea economica e dura. Traim astazi intr-o epoca de "fascism economic" care inseamna, inainte de toate, mondializare. Daca Romania nu face pasul hotarator, de a se apuca sa munceasca cu propriile forte, ea risca sa devina o tara sud-americana sau africana: cativa foarte bogati si restul - foarte saraci. In al treilea rand, o tara nu-si poate face bugetul la ordinul Fmi si al Bancii Mondiale si nu-si poate permite sa-si faca bugetul doar din imprumuturi. La ora actuala, Romania a devenit protectorat economic. Nu diabolizez Fmi-ul, dar este in firea lucrurilor ca un asemenea organism international sa distruga tot: distruge statul, distruge structurile economice nationale. Pentru ca acest "servilism util", cum il numea ministrul Plesu nu serveste la nimic. Daca un capitalist nu are in fata lui un tip care sa stea pe picioarele lui, care sa gandeasca si sa stie sa reziste la presiuni, atunci il trateaza ca pe un servitor. Servilismul nu foloseste la nimic in capitalism. Asta v-o spune un om asa-zis de afaceri. Esti servil, nu contezi. Esti sarac si demn, mai discutam. Altfel spus, Romania trebuie sa-si regaseasca demnitatea.
- Si cum credeti ca ar trebui sa procedeze?
- Energia nationala exista, competente sunt. Cred ca romanii ar trebui sa reinvete sa faca lucruri bune, de calitate. De ce bulgarii vand conserve in toata lumea? Branza telemea bulgareasca gasesti si la Montral. De ce nu si branza romaneasca? Sau de ce se aduce salam din Ungaria si nu salam romanesc de Sibiu? Rosiile si ardeii romanesti lipsesc de pe pietele lumii. De ce? Actuala Putere, in loc sa se apuce sa faca ce a promis ca face atunci in "96, a inceput isprava asta, cu intrarea in Nato si de-aici si imensa prostie cu Kosovo. E revoltator. Am citit "Apelul celor o suta" despre "actele civilizatoare" ale Occidentului. Or, eu traiesc in Occident si stiu bine ce este Occidentul. Ce au facut guvernantii in acest caz este o mare porcarie si sper ca vor si plati pentru ea.
Sanda Anghelescu
Montral, 1999
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
