Situata la altitudinea de 1360 m, Fundata este cea mai inalta localitate din tara. Se afla la mijlocul distantei dintre Bran si Rucar si este strajuita de muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului. Intre satele subordonate administrativ, se afla si Sirnea, o adevarata gura de rai. Cand urci drumul Branului, dupa ce treci de Moeciu, peisajul se largeste si muntii, aflati vesnic fata-n fata, ocrotesc intre ei uriasa "caldare de vietuire" a ciobanilor sirneni si fundateni. Incarcat de o arhitectura bazata pe lemn si piatra, pe alocuri inca pastrata intact, relieful abrupt al acestor sate te uimeste si prin forta de "imblanzire" aplicata de localnici peisajului, cat si prin cutezatoarea lor ambitie de a locui in rand cu lupii si ursii, alcatuind astfel un tezaur uman viu, fara asemanare. Candva localitate de granita intre Muntenia si Ardeal (inainte de 1918), martora a celor mai aprige lupte duse in 1916 de ostasii Regatului Roman, Fundata, cu Sirnea ei cu tot, este prima localitate turistica din tara, declarata ca atare, in anii '60. Astazi, Fundata-Fundatica-Sirnea reprezinta un magnet pentru iubitorii de altitudine si de viata rurala autentica, iar tot mai multi tineri isi dau seama ca rostul lor e aici, si nu in serele sufocante de capsuni din Alicante. Exemplul primarului din Fundata mi se pare graitor. La 32 de ani, Marian Florin Patea, fost agent agricol, isi pune energia in folosul comunitatii si ambitia in deschiderea unui viitor european. Nu-i e teama ca vesticii vor navali peste pamanturile muntenilor din Fundata, prin campania de popularizare a frumusetilor salbatice ale Transilvaniei, declansata de printul Charles si preluata de redactii si case de filme din Marea Britanie. Entuziasmul printului de Walles are menirea de a atrage mai multi turisti, iar nu locuitori, crede primarul. Dar, cine stie, cativa germani, francezi, englezi si belgieni si-au cumparat deja case in zona Bran-Moeciu-Fundata-Sirnea, iar acesta e numai inceputul. Pana cand fenomenul va deveni coerent, tanarul edil are inca multe griji pe cap.
"Rolul interbelic al caminului cultural satesc trebuie revitalizat"
- Discutam cu ocazia unui eveniment de exceptie: inaugurarea placii comemorative dedicate unui fiu de vaza al Sirnei, Radu G. Teposu, critic literar, gazetar, scriitor de renume, decedat in urma cu 12 ani, intr-un nefericit accident. Placa da numele unui camin cultural renovat si va inaugura o sarbatoare anuala, dedicata marelui disparut. La cea inaugurala de anul acesta, am constatat cu bucurie si cu surpriza ca sunt de fata si primaria, si preotul si consiliul local. Este atat de pretuit actul cultural la Fundata?
- Noi pornim de la constatarea ca pastorirea unei comunitati nu inseamna numai repararea si crearea infrastructurii - drumuri, apa, canal, gaze si internet - ci si cinstirea acelor consateni care ne-au adus faima in lume. Acum, comemoram un literat, anii trecuti am cinstit un dascal si un fruntas local, pe Nicolae Fruntes, al carui nume il poarta muzeul etnografic al satului. Pentru noi, traditia rurala si cultura sunt obiective de capatai; rolul interbelic al caminului cultural trebuie revitalizat; una este sa spui "caminul cultural din Sirnea" si alta este sa vorbesti de "caminul cultural Radu G. Teposu". Actul cultural trebuie sa poarte un nume, deoarece cultura anonima si creatia colectiva sunt concepte de trista amintire, demult depasite. Caminul sirnenilor era o ruina, dar impreuna cu consiliul local am decis sa-l renovam. Si nu numai cladirea, ci si traditiile. Sub pecetea lui Radu G. Teposu, vor reveni la viata hora satului si toate sarbatorile locale legate de ciobanie, de religie, de anotimpuri etc., la care el insusi lua parte, in anii copilariei. De fapt, dorim sa atragem cat mai multi turisti, iar o cale foarte buna in acest scop este reinvierea traditiilor. Cand afla ca la Fundata sau la Sirnea va fi organizata din nou hora cu lautari, turistul vine sigur, deoarece simte ca isi va regasi cateva cioburi din identitatea pierduta. Am noroc ca membrii consiliului local sunt oameni intelepti, provenind din familii stravechi, cu dragoste de sat si de trecut, cu un nivel intelectual ridicat si cu stima pentru cultura, astfel ca proiectele noastre au toate sansele de a fi infaptuite.
"Specificul local - o bogatie uriasa primita gratis de la inaintasi"
- V-ati inceput cariera de primar la varsta de 29 de ani. Este destul de neobisnut ca un primar atat de tanar sa vorbeasca in termeni elogiosi despre traditii, intr-un sat ce viseaza la integrarea europeana...
- Traditiile si specificul cultural al unui sat de munte fac parte din "actiunile" pe care le are acel sat la bursa europeana a dezvoltarii rurale. UE nu tine doar la trotuare, canal si apa, ci si la viata spirituala si culturala a unei comunitati rurale. Nimeni de la Bruxelles nu ne indeamna sa ne abandonam frumusetile create de inaintasi, mestesugurile, oieritul, sarbatorile religioase, arhitectura specifica fiecarei zone. Dimpotriva, ne finanteaza deseori, pentru a nu le abandona. Daca in multe locuri, acestea au disparut, e pentru ca noi insine ne-am lepadat de identitatea noastra, ne-a fost "rusine" cu tarania noastra care astazi este o fascinatie a Vestului. De aceea, cred ca rolul unei primarii responsabile este acela de a repune pe harta judetului si a tarii specificul fiecarei asezari sau regiuni, deoarece vorbim de o bogatie uriasa, primita gratis de la mosii nostri. Chiar in aceasta perioada, desfasuram un proiect de promovare a frumusetilor turistice si traditiilor locale, finantat prin programul european de dezvoltare regionala "Regio". Avem multe astfel de traditii, dar nu se stie de ele. Nu e putin lucru sa primesti sute de mii de euro de la Bruxelles, ca sa te faci cunoscut. Astfel, vrem ca turistii sa stie ca au ce vizita la noi, desi, pentru multi, simpla oprire pe meleagurile noastre este un balsam pentru suflet. Spre exemplu, in apropierea localitatii Fundata, se pot vizita Parcul National Piatra Craiului, Prapastiile Zarnestilor, Cheile Moeciului, Cheile Gradistei, Rezervatiile naturale La Chisatoare, Pestera si Cheile Dambovicioarei, Pestera cu lilieci din satul Pestera, Satul Sirnea, Barajul Pecineagu, Lacul Vidraru. Cei iubitori de istorie se pot reculege la Monumentul Eroilor Romani din Primul Razboi Mondial. Monumentul este amplasat in curtea dispensarului din comuna Fundata, fiind ridicat in memoria eroului Gheorghe Poenaru-Bordea, cazut in Primul Razboi Mondial. Monumentul a fost ridicat din initiativa Societatii "Mormintele Eroilor" si este realizat din piatra, iar imprejmuirea este asigurata de piloni uniti cu lanturi. Pe latura frontala este sapata in piatra o inscriptie aurita: "Eroului colonel Gheorghe Poenaru-Bordea, cel dintai ofiter cazut vitejeste pentru stramutarea acestui hotar, 14 august 1916".
- O drama a tuturor satelor de munte este pierderea arhitecturii traditionale si invazia kitsch-urilor de tot felul, adevarate manele urbanistice, in culori tipatoare, ridicate de cei cu multi bani, dar cu putina minte. Nici Sirnea, nici Fundata, n-au scapat de acest flagel. Ce va face primaria pentru stoparea tendintei?
- Si pe noi ne deranjeaza cand oameni lipsiti de respect pentru traditia locului ridica constructii de beton, in spatiul fragil al muntelui, cu lemnul si piatra lui decorativa inimitabila. Pana la urma, am realizat un vot hotarator in consiliul local, pentru reglementarea acestei aberatii. Se va elabora un set de 8-10 tipuri de case, specifice zonei noastre, din lemn si piatra, si acelea vor ramane sa fie construite pe viitor. Nici o derogare nu va fi posibila! Potrivit planului de urbanism din 2012-2013, nu se va mai putea construi nici o casa, daca in jur nu sunt cel putin o mie de metri patrati, si nici o pensiune, daca nu sunt doua mii de metri. Vom urmari, printre altele, casele colorate tipator si care nu se potrivesc cu stilul local, si-i vom obliga pe proprietari sa le revopseasca, atunci cand va veni momentul retusurilor sau zugravitului. In acest fel, vom reduce cel putin poluarea vizuala, daca cea urbanistica nu mai poate fi indreptata. Pe de alta parte, vrem sa reluam initiativele unor inaintasi, precum Nicolae Fruntes, si sa transformam Sirnea intr-un loc ceva mai animat, fara insa a-i tulbura seninatatea si linistea. Vrem sa refacem pista de schi a satului, sa introducem facilitatile moderne (apa, canal, internet), sa finalizam asfaltarea drumurilor de legatura cu soseaua nationala si sa determinam relocuirea caselor batranesti, dupa ce eventual vom ajuta sa fie restaurate. Turistii veniti la Sirnea vor contribui la sustinerea gospodariilor de subzistenta, le vor ajuta sa supravietuiasca, cumparand laptele, ouale, branza si carnea din sat. Acum, daca va uitati, trei sferturi dintre case stau pustii, le darama vanturile si zapezile. Sirnea nu merita sa dispara, chiar daca aici iarna tine sase luni. Mai avem cativa batrani, de la ei putem afla cum era odata viata aici... Avem aceasta vointa, sa facem diverse reconstituiri, macar cu titlul de experiment turistic.
"Cum sa pleci din Paradis?"
- Veti candida din nou in alegerile de anul viitor?
- Cred ca da. Nu de alta, dar intreaga echipa a primariei, primar si consilieri, a facut niste promisiuni care n-au putut fi acoperite in intregime, din cauza crizei economice si a unor factori politici. Cu toate acestea, din putinul pe care l-am avut, am reusit sa reabilitam cateva drumuri comunale, sa infiintam reteaua de iluminat public, sa suplimentam debitul de alimentare cu apa, prin captarea izvorului Valea lui Cioaca, sa modernizam caminul cultural din Fundata, sa reabilitam scoala generala din Sirnea etc. In mandatul urmator, avem inca si mai mult de lucru.
- La viitoarele alegeri, s-ar putea ca un alegator sa va intrebe de ce va place Fundata si de ce ati ales sa traiti aici, inca din anii cand nici nu visati ca o sa ajungeti primar?
- Sunt un norocos ca m-am nascut in Fundata! Aici imi este familia, aici sunt prietenii, aici ma tine sanatos aerul tare de munte. Cum sa pleci din paradis? Multi alti tineri din sat gandesc ca mine. Unii s-au intors din orase, altii se gandesc s-o faca. Daca aici nu-si gasesc slujbe, au totusi o sansa: pastoritul, turismul, afacerile cu agricultura montana, cu agricultura bio; avem inca multe pamanturi nelucrate, iar munca la proiectele primariei este o optiune suplimentara. Si proiecte vor fi tot mai multe.
- In Fundata sunt multi oieri care-si vand produsele in targurile taranesti din orase, in primul rand din Bucuresti. Cum ar putea sa-i ajute primaria?
- Am pornit deja o actiune de convingere a pastorilor nostri sa se asocieze. Deocamdata, nu neaparat o asociere pentru productie (fiecare isi va ingriji in continuare propriile animale), ci o asociere pentru valorificarea acestei productii. Exemplele din UE sunt cele mai convingatoare. E greu, muntenii au fost intotdeauna izolati, si-au rezolvat treburile singuri, dar avem semne ca au inteles ca una e sa negociezi singur pretul telemelei sau tariful tarabelor in piete, si alta e sa discuti in numele unei asociatii de 20 de ciobani. Ca asociat, iti scad cheltuielile de productie si iti promovezi marfa mai bine, pe mai multe piete. Cum tot mai putini tineri doresc sa urce in munte ca ciobani, chiar daca aleg sa traiasca in sat, si asocierea pentru productie ar putea fi, in cele din urma, o cale de salvare pentru cei care aleg totusi sa munceasca la o stana traditionala. Vor avea in mine si in primarie un ajutor puternic.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
