Fac parte dintre cei care apreciaza enciclopediile si dictionarele tematice nu doar ca instrumente de lucru, ci si ca lecturi instructive. Descopar in paginile lor cunostinte noi, dar si relatii la care nu ma gandisem intre oameni, fapte, cuvinte, evenimente... E pasionant sa intelegi mai nuantat trecutul, dincolo de datele, numele si momentele cruciale vehiculate de memoria colectiva. Prin enciclopedii si dictionare, o colectivitate isi conserva reperele istorice, luminandu-si in oarecare masura si viitorul. De aceea mai toate natiunile moderne au asemenea lucrari, in unele tari realizandu-se cu sprijin institutional si mari sinteze. La noi, este exceptional meritul editurii particulare Meronia (director - Horia C. Matei), care din 1994 incoace publica in medie 25-30 de lucrari enciclopedice si de referinta pe an, menite sa umple un gol in cultura romaneasca. Intre acestea, este si o serie de "dictionare istorice partiale" cu teme diverse, ca etape in vederea necesarului Dictionar general al Romaniei, menit sa cuprinda toate datele, evenimentele si personalitatile ce au marcat formarea si dainuirea comunitatii traitoare pe teritoriul nostru. Dupa Dictionarul biografic de istorie a Romaniei, Enciclopedia sefilor de stat si de guvern ai Romaniei, Dictionarul domnilor Tarii Romanesti si ai Moldovei, Enciclopedia bataliilor din istoria romanilor, Dictionarul personalitatilor feminine din Romania s.a., editura ne pune la dispozitie acum un dictionar ce cuprinde 250 de personalitati straine care au influentat, mai mult sau mai putin, istoria tarii, din Antichitate si pana la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Unii din ei - imparati, regi, sultani si politicieni - s-au implicat direct, cu efecte bune sau rele, in viata comunitatii romanesti; altii - diplomati, istorici, geografi, calatori - au lasat marturii despre ea, surprinzandu-i caracteristicile, obiceiurile, traditiile, viziunea asupra lumii. Citind, nu poti uneori sa nu te minunezi de actualitatea unor observatii facute cu mult timp in urma. Desprinse din contextul istoric, ele par a descrie Romania de azi! De exemplu Philippe Leon Beclard, ministru de Finante al Frantei sub Napoleon III si consul la Bucuresti, caracteriza astfel in 1856 sistemul administrativ din tarile romane: "Personalul este viciat, cangrenat de aceasta plaga care roade societatea valaha si anume coruptia. Aceasta coruptie exista la toate nivelurile ierarhiei administrative sau judiciare. Ea scapa controlului oficial, fiind insa in concordanta cu toate formalitatile birocratice". Iar Jean Louis Carra, ziarist si revolutionar francez, cu o biografie senzationala, remarca si mai devreme, pe la 1777, ca starea grea a economiei din Moldova si Valahia se datora, in ciuda abundentei de resurse naturale, proastei gestionari si despotismului oriental al fanariotilor. Sunt insa si multe marturii despre ospitalitatea, creativitatea si buna credinta a romanilor - valabile si acestea in contemporaneitate. In mod firesc, scrie in prefata acad. Dan Berindei, multe dintre personalitatile cuprinse in dictionar pe criteriul prezentei lor pe sol romanesc apartin tarilor vecine, cu care romanii au intrat nu de putine ori in coliziune. Parcurgand articolele dedicate acestora, pot fi intelese mai bine idiosincraziile romanesti, reactiile actuale fata de vecinii de spatiu si istorie. Cand citesti, de pilda, nenumaratele rapoarte, propuneri si decizii ale capeteniilor militare sau diplomatilor rusi, nu te poti abtine sa nu justifici neincrederea romanilor fata de intentiile marelui vecin de la Rasarit. Cu putine exceptii (Kiseleff fiind una memorabila), majoritatea rusilor trecuti in dictionar s-au preocupat de posibilitatile de exploatare, asimilare sau ocupare a acestor "tarisoare neinsemnate" (cum s-a exprimat tarul Nicolae I in 1853). Ca si turcii, tatarii sau ungurii. Dictionarul e construit pe doua nivele, ambele extrem de interesante prin informatiile pe care le aduc (unele, inedite). Primul contine biografia omului si rolul jucat de el in "marea istorie", iar cel de al doilea detaliaza circumstantele aparitiei lui in spatiul romanesc si implicarea in viata comunitatii de aici. Cititorii au astfel posibilitatea sa judece corect cauzele actiunilor sau marturiilor acestor straini ce au contribuit la istoria nationala. Evident, ea a fost amprentata, cateodata chiar foarte puternic, si de personalitati care n-au calcat pe pamant romanesc, precum Napoleon III, Hitler, Stalin sau Truman, care nu figureaza in dictionarul al carui criteriu e cel al contactului direct cu romanii, la ei acasa. Cu indice de nume si anexe foarte utile - cum sunt toate lucrarile profesionistilor de la Editura Meronia - primul dictionar de acest fel aparut la noi e nu doar un eficient instrument de lucru pentru specialisti, ci si un regal pentru toti cei interesati de istorie.
Selectia "Formula AS"
"Personalitati straine in istoria Romaniei. Dictionar biografic", coordonator: Stanel Ion, cuvant-inainte: acad. Dan Berindei, Editura Meronia (tel. 021/210.38.70), 324 pag., 43,60 lei.
Fac parte dintre cei care apreciaza enciclopediile si dictionarele tematice nu doar ca instrumente de lucru, ci si ca lecturi instructive. Descopar in paginile lor cunostinte noi, dar si relatii la care nu ma gandisem intre oameni, fapte, cuvinte, evenimente... E pasionant sa intelegi mai nuantat trecutul, dincolo de datele, numele si momentele cruciale vehiculate de memoria colectiva. Prin enciclopedii si dictionare, o colectivitate isi conserva reperele istorice, luminandu-si in oarecare masura si viitorul. De aceea mai toate natiunile moderne au asemenea lucrari, in unele tari realizandu-se cu sprijin institutional si mari sinteze. La noi, este exceptional meritul editurii particulare Meronia (director - Horia C. Matei), care din 1994 incoace publica in medie 25-30 de lucrari enciclopedice si de referinta pe an, menite sa umple un gol in cultura romaneasca. Intre acestea, este si o serie de "dictionare istorice partiale" cu teme diverse, ca etape in vederea necesarului Dictionar general al Romaniei, menit sa cuprinda toate datele, evenimentele si personalitatile ce au marcat formarea si dainuirea comunitatii traitoare pe teritoriul nostru. Dupa Dictionarul biografic de istorie a Romaniei, Enciclopedia sefilor de stat si de guvern ai Romaniei, Dictionarul domnilor Tarii Romanesti si ai Moldovei, Enciclopedia bataliilor din istoria romanilor, Dictionarul personalitatilor feminine din Romania s.a., editura ne pune la dispozitie acum un dictionar ce cuprinde 250 de personalitati straine care au influentat, mai mult sau mai putin, istoria tarii, din Antichitate si pana la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Unii din ei - imparati, regi, sultani si politicieni - s-au implicat direct, cu efecte bune sau rele, in viata comunitatii romanesti; altii - diplomati, istorici, geografi, calatori - au lasat marturii despre ea, surprinzandu-i caracteristicile, obiceiurile, traditiile, viziunea asupra lumii. Citind, nu poti uneori sa nu te minunezi de actualitatea unor observatii facute cu mult timp in urma. Desprinse din contextul istoric, ele par a descrie Romania de azi! De exemplu Philippe Leon Beclard, ministru de Finante al Frantei sub Napoleon III si consul la Bucuresti, caracteriza astfel in 1856 sistemul administrativ din tarile romane: "Personalul este viciat, cangrenat de aceasta plaga care roade societatea valaha si anume coruptia. Aceasta coruptie exista la toate nivelurile ierarhiei administrative sau judiciare. Ea scapa controlului oficial, fiind insa in concordanta cu toate formalitatile birocratice". Iar Jean Louis Carra, ziarist si revolutionar francez, cu o biografie senzationala, remarca si mai devreme, pe la 1777, ca starea grea a economiei din Moldova si Valahia se datora, in ciuda abundentei de resurse naturale, proastei gestionari si despotismului oriental al fanariotilor. Sunt insa si multe marturii despre ospitalitatea, creativitatea si buna credinta a romanilor - valabile si acestea in contemporaneitate. In mod firesc, scrie in prefata acad. Dan Berindei, multe dintre personalitatile cuprinse in dictionar pe criteriul prezentei lor pe sol romanesc apartin tarilor vecine, cu care romanii au intrat nu de putine ori in coliziune. Parcurgand articolele dedicate acestora, pot fi intelese mai bine idiosincraziile romanesti, reactiile actuale fata de vecinii de spatiu si istorie. Cand citesti, de pilda, nenumaratele rapoarte, propuneri si decizii ale capeteniilor militare sau diplomatilor rusi, nu te poti abtine sa nu justifici neincrederea romanilor fata de intentiile marelui vecin de la Rasarit. Cu putine exceptii (Kiseleff fiind una memorabila), majoritatea rusilor trecuti in dictionar s-au preocupat de posibilitatile de exploatare, asimilare sau ocupare a acestor "tarisoare neinsemnate" (cum s-a exprimat tarul Nicolae I in 1853). Ca si turcii, tatarii sau ungurii. Dictionarul e construit pe doua nivele, ambele extrem de interesante prin informatiile pe care le aduc (unele, inedite). Primul contine biografia omului si rolul jucat de el in "marea istorie", iar cel de al doilea detaliaza circumstantele aparitiei lui in spatiul romanesc si implicarea in viata comunitatii de aici. Cititorii au astfel posibilitatea sa judece corect cauzele actiunilor sau marturiilor acestor straini ce au contribuit la istoria nationala. Evident, ea a fost amprentata, cateodata chiar foarte puternic, si de personalitati care n-au calcat pe pamant romanesc, precum Napoleon III, Hitler, Stalin sau Truman, care nu figureaza in dictionarul al carui criteriu e cel al contactului direct cu romanii, la ei acasa. Cu indice de nume si anexe foarte utile - cum sunt toate lucrarile profesionistilor de la Editura Meronia - primul dictionar de acest fel aparut la noi e nu doar un eficient instrument de lucru pentru specialisti, ci si un regal pentru toti cei interesati de istorie.
Fac parte dintre cei care apreciaza enciclopediile si dictionarele tematice nu doar ca instrumente de lucru, ci si ca lecturi instructive. Descopar in paginile lor cunostinte noi, dar si relatii la care nu ma gandisem intre oameni, fapte, cuvinte, evenimente... E pasionant sa intelegi mai nuantat trecutul, dincolo de datele, numele si momentele cruciale vehiculate de memoria colectiva. Prin enciclopedii si dictionare, o colectivitate isi conserva reperele istorice, luminandu-si in oarecare masura si viitorul. De aceea mai toate natiunile moderne au asemenea lucrari, in unele tari realizandu-se cu sprijin institutional si mari sinteze. La noi, este exceptional meritul editurii particulare Meronia (director - Horia C. Matei), care din 1994 incoace publica in medie 25-30 de lucrari enciclopedice si de referinta pe an, menite sa umple un gol in cultura romaneasca. Intre acestea, este si o serie de "dictionare istorice partiale" cu teme diverse, ca etape in vederea necesarului Dictionar general al Romaniei, menit sa cuprinda toate datele, evenimentele si personalitatile ce au marcat formarea si dainuirea comunitatii traitoare pe teritoriul nostru. Dupa Dictionarul biografic de istorie a Romaniei, Enciclopedia sefilor de stat si de guvern ai Romaniei, Dictionarul domnilor Tarii Romanesti si ai Moldovei, Enciclopedia bataliilor din istoria romanilor, Dictionarul personalitatilor feminine din Romania s.a., editura ne pune la dispozitie acum un dictionar ce cuprinde 250 de personalitati straine care au influentat, mai mult sau mai putin, istoria tarii, din Antichitate si pana la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Unii din ei - imparati, regi, sultani si politicieni - s-au implicat direct, cu efecte bune sau rele, in viata comunitatii romanesti; altii - diplomati, istorici, geografi, calatori - au lasat marturii despre ea, surprinzandu-i caracteristicile, obiceiurile, traditiile, viziunea asupra lumii. Citind, nu poti uneori sa nu te minunezi de actualitatea unor observatii facute cu mult timp in urma. Desprinse din contextul istoric, ele par a descrie Romania de azi! De exemplu Philippe Leon Beclard, ministru de Finante al Frantei sub Napoleon III si consul la Bucuresti, caracteriza astfel in 1856 sistemul administrativ din tarile romane: "Personalul este viciat, cangrenat de aceasta plaga care roade societatea valaha si anume coruptia. Aceasta coruptie exista la toate nivelurile ierarhiei administrative sau judiciare. Ea scapa controlului oficial, fiind insa in concordanta cu toate formalitatile birocratice". Iar Jean Louis Carra, ziarist si revolutionar francez, cu o biografie senzationala, remarca si mai devreme, pe la 1777, ca starea grea a economiei din Moldova si Valahia se datora, in ciuda abundentei de resurse naturale, proastei gestionari si despotismului oriental al fanariotilor. Sunt insa si multe marturii despre ospitalitatea, creativitatea si buna credinta a romanilor - valabile si acestea in contemporaneitate. In mod firesc, scrie in prefata acad. Dan Berindei, multe dintre personalitatile cuprinse in dictionar pe criteriul prezentei lor pe sol romanesc apartin tarilor vecine, cu care romanii au intrat nu de putine ori in coliziune. Parcurgand articolele dedicate acestora, pot fi intelese mai bine idiosincraziile romanesti, reactiile actuale fata de vecinii de spatiu si istorie. Cand citesti, de pilda, nenumaratele rapoarte, propuneri si decizii ale capeteniilor militare sau diplomatilor rusi, nu te poti abtine sa nu justifici neincrederea romanilor fata de intentiile marelui vecin de la Rasarit. Cu putine exceptii (Kiseleff fiind una memorabila), majoritatea rusilor trecuti in dictionar s-au preocupat de posibilitatile de exploatare, asimilare sau ocupare a acestor "tarisoare neinsemnate" (cum s-a exprimat tarul Nicolae I in 1853). Ca si turcii, tatarii sau ungurii. Dictionarul e construit pe doua nivele, ambele extrem de interesante prin informatiile pe care le aduc (unele, inedite). Primul contine biografia omului si rolul jucat de el in "marea istorie", iar cel de al doilea detaliaza circumstantele aparitiei lui in spatiul romanesc si implicarea in viata comunitatii de aici. Cititorii au astfel posibilitatea sa judece corect cauzele actiunilor sau marturiilor acestor straini ce au contribuit la istoria nationala. Evident, ea a fost amprentata, cateodata chiar foarte puternic, si de personalitati care n-au calcat pe pamant romanesc, precum Napoleon III, Hitler, Stalin sau Truman, care nu figureaza in dictionarul al carui criteriu e cel al contactului direct cu romanii, la ei acasa. Cu indice de nume si anexe foarte utile - cum sunt toate lucrarile profesionistilor de la Editura Meronia - primul dictionar de acest fel aparut la noi e nu doar un eficient instrument de lucru pentru specialisti, ci si un regal pentru toti cei interesati de istorie.
Alte articole din acest numar
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
