"Ca la toate rapoartele de tara, si in cazul Schengen ne lovim de neimplinirile Justitiei"
- De ce ne-am temut, n-am scapat: aderarea Romaniei la Spatiul Schengen a fost din nou amanata. Avand in vedere ca ne-am facut lectiile la capitolul obligatii tehnice, iar criteriul politic nu a mai fost aplicat nici unui stat, sa ne consideram victime sau ne putem cantari vinovatiile?
- O vina avem si noi. De altfel, raspunderea pentru acest esec si-a asumat-o, in numele Puterii, presedintele Traian Basescu. Mi se pare corect, intrucat nu se inghesuia nimeni sa si-o asume. Ba mai mult, ministrul de Externe Teodor Baconschi a considerat ca a fost un succes faptul ca nu ni s-a inchis definitiv usa pentru Schengen si ca verdictul este amanat. D-l Baconschi a felicitat diplomatia romana, pentru cum si-a facut treaba in acest caz. Ca sa vedeti cat de diferite sunt perceptiile asupra acestui fapt in sanul puterii! Opozitia considera, fireste, ca este o ratare politica si cere diverse demisii. Pe de alta parte, tot opozitia a initiat si a obtinut o declaratie a Parlamentului, foarte tafnoasa, in care se arata ca Romania a indeplinit conditiile de ordin tehnic si ca este victima unei discriminari politice. Sigur ca avem motive sa invocam aceasta discriminare, pentru ca acest criteriu politic ne-a fost aplicat numai noua si bulgarilor. Asta nu inseamna insa ca noi nu avem nici o responsabilitate ca n-am dat semnale mai clare ca actionam in directia combaterii coruptiei. Din pacate, ca la toate rapoartele de tara, si in cazul Schengen ne lovim de neimplinirile Justitiei. N-avem cazuri de mare coruptie care sa fi ajuns in judecata, nu mai vorbesc de condamnari. Fara ele, Romania nu va convinge ca lupta impotriva coruptiei, in pofida asalturilor date asupra vamesilor si, mai recent, asupra lumii fotbalului. Romania e pusa in situatia de a fi examinata, pentru ca a venit in UE cu un fel de dispensa, iar o parte dintre partenerii europeni regreta admiterea noastra in organizatie inainte de a fi fost cu adevarat pregatiti. Cred ca acest esec trebuie asumat, in parte, si de opozitie, care prin parlamentarii sai putea face mai mult pentru ca obiectivul integrarii in Spatiul Schengen sa fie atins. In fond, in Schengen nu intrau numai presedintele Basescu si PDL, ci toata tara, importatorii si exportatorii, opozitia etc. Si toata lumea avea un beneficiu. Mai grav este ca amanarea unei decizii in privinta aderarii Romaniei nu ne da mari sperante. Este prea scurt timpul pentru a putea schimba perceptia asupra noastra.
"De fiecare data cand s-a facut o remaniere, ne-am trezit cu urmasi care ne faceau sa-i regretam pe nepriceputii de dinainte"
- Luand in calcul acest insucces, dar si lipsa de performante din alte domenii, credeti ca s-a copt guvernul pentru o remaniere de toamna?
- Cred ca s-a si ars! Semnalul, daca mai era nevoie, l-a dat tot presedintele Basescu, spunand ca e necesara o remaniere. Si as zice ca e obligatorie schimbarea unor ministri. Asta primavara, premierul Emil Boc promitea ca in toamna se vor simti in buzunarele romanilor roadele cresterii economice, mai putin la inceput, mai mult de la anul. Acum nu mai vorbeste despre asta, pentru ca norii recesiunii plutesc din nou deasupra intregii lumi. In aceste conditii, guvernul trebuie sa ofere o compensatie electoratului. Macar sa pedepseasca ministrii care n-au stiut sa lucreze astfel incat efectele crizei sa fie diminuate, atat prin atragerea banilor europeni, cat si prin crearea de locuri de munca si prin indeplinirea unor obiective economice. Presedintele si prim-ministrul s-au ferit sa-i nominalizeze pe cei pe care ii vor inlocui. Pana una-alta, in vara au aparut trei ministri noi: d-l Ladislau Ritli, la Sanatate, d-na Sulfina Barbu, la Munca, si d-l Leonard Orban, la nou creatul Minister al Afacerilor Europene. Presa a identificat, totusi, pe surse, soapte si zvonuri, cinci posibili clienti ai remanierii din octombrie.

- Apropo de remaniere, d-l Sebastian Lazaroiu a fost schimbat de la Ministerul Muncii pentru lipsa de performanta, ca ministru, sau pentru ca a vorbit ce nu trebuia?
- Adevarul este ca prezenta d-lui Lazaroiu in guvern nu prea s-a simtit. Nici n-avea cand, in cele trei luni cat a fost ministru. E un termen prea scurt ca sa-ti probezi priceperea, dar suficient de mare ca sa te compromiti, iar din acest punct de vedere, d-l Lazaroiu a profitat la maximum. Dar cel mai mult, fostul ministru al muncii a deranjat prin criticile pe care le-a facut la adresa PDL, partidul care l-a pus ministru, si a guvernului din care facea parte. Astfel ca s-a dus cu o lege importanta in Parlament, Legea Asistentei Sociale, iar coalitia guvernamentala nu s-a prezentat sa i-o sustina.
- Aminteati de infiintarea unui nou minister, cel al Afacerilor Europene, care ar urma sa se ocupe de atragerea fondurilor de la UE. Era nevoie de acest minister?
- Teoretic, ar fi bine ca guvernul sa-si micsoreze structura, ca sa fie mai suplu si mai ieftin de intretinut. Dar domeniul pe care il va administra acest nou minister este unul vital - locul de unde am putea lua multi bani nerambursabili, mai multi decat imprumutam de la FMI si Banca Mondiala. Celelalte ministere n-au fost in stare sa atraga decat 3% din fondurile europene la care aveam acces. D-l Leonard Orban, cel care va conduce noul minister, are competenta necesara, a fost comisar european, stie unde si cu cine trebuie sa vorbeasca, stie scurtaturile traseului, stie cum sa verifice actele pe care le trimitem la Bruxelles. Asa incat nu cred ca ministerul acesta e un moft.
"Decat o asociere cu PRM, PNG si PP, mai bine PDL ar ramane singur"
- PDL ar vrea sa faca o alianta electorala mai larga, cu partide disparute de mult din prim-planul vietii politice si cu ONG-uri de toata mana. Totusi, din declaratiile celor care au anuntat-o nu reiese clar daca e doar o intentie sau pentru fondarea ei se va alcatui un program. Va exista sau nu aceasta Miscare Populara?
- Cred ca nimeni nu stie. Avand in vedere zvonurile si afirmatiile care circula in legatura cu ea, mi se pare mai degraba o miscare browniana, decat una populara. Se trezesc toti spunand cate ceva in alta directie.
