Regrupare de forte la Rosia Montana

Ing. Justin Andrei - Fost director stiintific al Institutului Geologic al Romaniei

Sa stopam acest plan diabolic!

Experimentat geolog si geofizician, un om care, in cei 55 de ani de cand rascoleste adancurile pamantului romanesc, a adus la lumina zeci de zacaminte de hidrocarburi, cupru, aur, argint, apa geotermala, ing. Justin Andrei doreste ca opiniile sale legate de Rosia Montana sa fie cunoscute de toata clasa politica si de opinia publica. Iata-le:

1. Problema miniera

In primii 6 ani de exploatare, vor fi in totalitate distruse cei 7000 de metri de galerii miniere din antichitate, in muntele Carnic, precum si cele romane, din sectorul Carpen, respectiv in zonele cu cele mai ridicate continuturi de aur, prevazute a fi exploatate primele. In campul minier Carpen este amenajat muzeul actual, unde pot fi vizitate cateva galerii romane. In compensatie, RMGC intentioneaza sa construiasca undeva un fel de surogat, prin saparea si echiparea catorva zeci de metri de galerie, care sa permita viitorilor turisti sa isi imagineze ce au realizat stramosii nostri. Cinismul acestei idei depaseste orice imaginatie.

2. Problema iazului de decantare

Prin bararea Vaii Corna cu un dig care, in final, va atinge inaltimea de 185 m, s-ar crea volumul necesar depozitarii celor circa 215.000.000 tone de reziduuri nocive planificate. Aceasta nocivitate rezulta din procesul de cianurare a intregii mase miniere, fara a executa o flotatie prealabila. Nocivitatea acestui procedeu rezida atat in cianurile metalice, care raman in iazul de decantare, cat si in cantitatea importanta de acid sulfuric, metale grele toxice (uraniu, thoriu, mercur, plumb, cadmiu) si arsen, de pe seama sulfurilor neseparate in prealabil. Pentru a evita infiltratiile in patul si in versantii iazului de decantare, RMGC preconizeaza o izolare cu argila compactata si folii de plastic. Aceasta solutie este un paliativ, plasticul nerezistand mult timp la actiunea coroziva a solutiilor acide, iar patul de argila nu este stabil la unghiurile mari de panta si la conditiile climatice specifice zonei. Proiectantul a scontat in special pe caracterul impermeabil al rocilor de pe fundul si versantii iazului de decantare. Pe rama de vest a iazului, acest deziderat pare respectat, dar in partea sa estica, avem 80% gresii cu porozitate ridicata. Studii tectonice mai vechi (Bordea si altii, 1979) si foarte recente (Andrei, 2011) au demonstrat ca tot bazinul Vaii Corna este puternic afectat de un sistem de falii cu orientare generala NV-SE. Dar compania nu mentioneaza in documentatiile prezentate, din 2006 pana in 2010, aceasta situatie dezastruoasa pentru constructia bazinului de decantare pe amplasamentul proiectat. De asemenea, RMGC nu a specificat nici faptul ca in versantul estic nu sunt prezente argile compacte (ca in versantul drept), ci gresii nu prea compacte, cu o frecventa de aproximativ 80%, ceea ce va determina o infiltrare puternica in adancime a solutiilor nocive din iazul de decantare. In zadar ni se demonstreaza, cu lux de amanunte, soliditatea barajului, daca nu ni se spune, de fapt, ca nimeni nu a studiat situatia geologica (litologica si tectonica) a bazinului de decantare care, asa cum am mentionat mai sus, este de-a dreptul dezastruoasa, atat in versantul stang (pe criterii litologice si tectonice), cat si in cel drept (pe criterii tectonice). Oare avem de-a face doar cu incompetenta geologica sau si cu mascarea constienta a unei situatii extrem de grave pentru sanatatea mediului ambiant? Avem de a face cu o "bomba ecologica" ce va actiona continuu, sute de ani, unda de poluare avansand lent, dar implacabil, pana in bazinul Ariesului. Acest dezastru ecologic va stopa frumoasa dezvoltare a turismului din aceasta parte a Tarii Motilor. Intr-un timp, fireste, greu de evaluat, unda de poluare va ajunge in Mures, cu efecte usor de prevazut in Ungaria si Serbia. Nu trebuie sa fii mare specialist ca sa realizezi ca acest dezastru ecologic, care actioneaza asupra apelor subterane, scapa de sub orice control si este practic intratabil. In consecinta, realizarea iazului de decantare pe amplasamentul propus pe Valea Corna nu poate fi acceptata de nici o autoritate care are cel mai elementar spirit civic.

3. Problema patrimoniului si a imaginii Romaniei

Nu trebuie sa neglijam nici efectul dezastruos de imagine asupra turismului din Muntii Apuseni, care ar aparea in fata potentialilor turisti ca munti otraviti cu cianura. Nu doar excursiile in aceste locuri ar fi prezentate de companiile turistice concurente din strainatate ca nerecomandabile, dar si produsele alimentare ecologice, apa plata sau plantele medicinale din Apuseni ar fi considerate potential nocive. Intr-o lume in care imaginea multimedia conteaza mai mult decat realitatea de pe teren, insasi imaginea Romaniei, ca tara care-si pericliteaza o regiune intreaga pentru un pumn de dolari (ce nu reprezinta nimic in raport cu cheltuielile uriase pe care Romania ar trebui sa le suporte dupa incheierea proiectului RMGC), ar fi un semnal de slabiciune pentru concurentii si adversarii tarii noastre. De aceea, este sarcina savantilor din Academia Romana sa mobilizeze intreaga opinie publica romaneasca, europeana si mondiala, pentru a stopa un plan diabolic, in care totul este sacrificat pe altarul unor interese meschine. O ultima remarca. In cursul secolului XX, pana la abandonarea in 2006 a carierei de stat Cetate, extractia aurului si argintului la Rosia Montana s-a facut prin procedeul flotarii, cu un randament de 80%. Prin aplicarea procedeului cianurarii asupra intregii mase de roca mineralizata, RMGC estimeaza un randament de extractie a aurului de 98%. Deci toate problemele de mediu, sociale, politice, economice etc. trebuie suportate de statul roman si de populatia din zona pentru a oferi domnilor de la RMGC un surplus de beneficiu de 18%. Oare merita?

Masivul Carnic este protejat prin lege!

"Formula AS" a scris de multe ori despre masivul Carnic din Rosia Montana, cerand protectia galeriilor daco-romane unice de acolo. Este vorba de 7 km de galerii romane si pre-romane, unice in Europa, si de 80 km de galerii medievale si moderne, de asemenea foarte importante pentru istoria mineritului european. In contextul in care Ministerul Mediului si Agentia de Protectia Mediului Alba actioneaza in mod stahanovist, straduindu-se sa-i faca pe plac companiei RMGC (ceea ce va permite exploatarea cu cianuri), prin ciuntirea avizarii iminente a Studiului de impact asupra mediului, asistam la o adevarata lovitura de teatru care rastoarna radical situatia. Asociatia ARA (Arhitectura. Restaurare. Arheologie) din Bucuresti anunta clar, fara drept de apel: masivul Carnic este protejat prin lege! In octombrie trecut, Monitorul Oficial a publicat Lista monumentelor din Romania, unde Carnicul figureaza ca monument de gradul A, adica este intangibil! Cum se explica, oare, ca Ministerul Culturii, obligat sa afiseze pe site-ul sau oficial toate monumentele protejate, a uitat tocmai Carnicul? O amnezie batatoare la... ochi.

"Orice avizare de exploatare miniera pe masivul Carnic este ilegala"

"Conform Listei Monumentelor Istorice (LMI 2010), republicata in Monitorul Oficial din data de 01.10.2010", se spune in Comunicatul ARA, "intregul Masiv Carnic de la Rosia Montana detine statutul de monument istoric. Toate componentele de patrimoniu ale acestui monument sunt protejate: intregul sistem de exploatari miniere de epoca romana, precum si exploatarile miniere istorice - medievale si de epoca moderna. Acestei incadrari a sitului din Masivul Carnic in grupa valorica A (cod AB-I-s-A-20329) ii este atasata, conform Legii 422/2000, o "importanta nationala si universala". Prin urmare, orice avizare de exploatare miniera contemporana pe masivul Carnic este ilegala. In consecinta, si avizarea proiectului minier promovat de RMGC, in forma depusa la Ministerul Mediului, este ilegala. Pe langa faptul ca o asemenea avizare ar fi flagrant ilegala, subliniem ca proiectul minier RMGC ar urma, in mod obiectiv, sa distruga acest monument istoric, prin amplasarea chiar pe masivul Carnic a unei cariere de exploatare miniera. In cazul unui aviz pozitiv al Ministerului Mediului si Padurilor, autorizand aceasta exploatare pe masivul Carnic de catre compania RMGC, se va incalca atat Legea Monumentelor Istorice, cat si Legea Minelor".


Gold Corporation si-a tras "Grup independent de experti"

Dorind sa-si impresioneze investitorii din Canada cu avize obtinute de la statul roman, compania RMGC "si-a tras" la iuteala un asa-zis "Grup independent de specialisti, pentru monitorizarea patrimoniului cultural din Rosia Montana". Grupul ii cuprinde, printre altii (cum altfel?), pe acad. Razvan Theodorescu (fost ministru al Culturii, care a semnat in mod abuziv descarcarea de sarcina arheologica a Carnicului, abuz dovedit de Inalta Curte de Justitie); acad. Alexandru Vulpe, un simpatizant cunoscut al proiectului RMGC; prof. Ioan Opris, cel care a sustinut descarcarile arheologice si si-a tiparit carti pe banii RMGC; conf. Alexandru Diaconescu, autorul unor scandaloase descarcari de sarcina arheologica in Alba Iulia si la Cluj-Napoca, si altii. Recunoscand deschis ca sunt finantati de compania RMGC, acesti domni promit totodata sa fie "independenti" si sa faca "recomandari" companiei si autoritatilor. In ce calitate? De persoane private, desigur, deoarece Academia, prin vocea presedintelui Ionel Haiduc, a precizat ca nu are nici o legatura cu acest "grup de academicieni", domniile lor urmand sa actioneze in nume propriu ca un grup de presiune asupra Comisiei Nationale de Arheologie si asupra Ministerului Culturii. Din grup mai face parte si d-l Vasile Moga, un arheolog care "a descarcat intreaga necropola romana de la Rosia, desi a fost cercetata doar partial. El a lucrat pe contract direct pentru Frank V. Timis". Asadar, lupta pentru salvarea Rosiei Montane capata noi impulsuri. Daca ministrul Borbely va incalca legea, ne asteptam la reactiile cuvenite din partea autoritatilor statului de drept. Iar investitorii din Canada ar trebui sa stie ca societatea civila din Romania a evoluat enorm si nu mai poate fi ignorata.