Dupa un debut rasunator, in 1991, cu "Generatia X", un roman (tradus si la noi) de referinta in tanara literatura occidentala de la sfarsitul mileniului, canadianul Douglas Coupland are acum 50 de ani si 14 romane de succes in bibliografie. Multi-talentat si harnic (e si un apreciat designer si sculptor), el e considerat un exponent al "spiritului vremii", preocupat de derapajele, alienarile si viitorul umanitatii in ansamblu. Succesul popular al fictiunilor lui se datoreaza pe de o parte modului alert, meserias, provocator in care povesteste, pe de alta mizei grave si explicite, ce priveste intreaga societate contemporana. Tema lumii postapocaliptice a inflamat imaginatia multor scriitori si cineasti, ale caror creatii, inmultite in pragul noului mileniu, au un impact cu atat mai mare cu cat zvonurile si proorocirile despre cataclisme devastatoare circula pe Internet si in mass-media fara oprelisti, de la supozitii stiintifice la "paranormalitati" prostesti. Am mai recomandat in aceasta rubrica doua reusite majore in plan literar ale temei: "Zatul" de Tatiana Tolstaia si "Drumul" de Cormac McCarthy - ambele imaginand supravietuitori printre ruinele civilizatiei disparute. In "Tanara in coma", Douglas Coupland e o treapta mai jos. El pare sa adune - nu stiu cat de ironic - subiecte batute ale unor romane si filme comerciale, ca sa ilustreze cu ele o predica despre responsabilitatea fata de propria persoana si fata de destinul colectiv. Ingredientele puse in compozitie sunt din conserve fictionale cu termen lung de garantie. Avem astfel o fantoma, Jared, adolescent mort de leucemie in 1979, care isi umareste din lumea spiritelor si intervine in destinele celor sase prieteni si colegi de scoala ai lui din Vancouver. Avem o fata, Karen, careia fantoma ii transmite viziuni premonitor-apocaliptice si care, dupa o prima experienta sexuala cu Richard, intra in coma si se trezeste abia dupa 18 ani, in 1997. Mai mult, in primul an de moarte cerebrala tinuta in viata doar de aparate, Karen nascuse o fetita, Megan, la momentul trezirii mamei si ea adolescenta rebela (si insarcinata la randul ei). Richard, tata fara voie, intrat in lumea afacerilor, isi ineaca dezorientarea in alcool. Frumoasa Pamela, dupa o stralucire trecatoare ca supermodel, ajunge machieuza, in vreme ce iubitul ei nonconformist si cinic, Hamilton, se ocupa de trucaje in studiourile cinematografice. Ambii isi trateaza neimplinirile cu droguri tari. Nici studiosii gastii din liceu nu sunt mai fericiti. Wendy, indragostita in taina de Jared cel mort, devine medic, dependenta pana la epuizare de munca, iar genialoidul Linus, pasionatul de cunoastere, dupa ce strabate lumea in cautarea unor revelatii de negasit, esueaza tot in atelierele industriei de filme, unde construieste monstri pentru productiile de groaza. Toti cei sase tineri, intrati intr-o rutina fara scapare, sufera de vid sufletesc dupa ce isi abandonasera nazuintele adolescentine de a da un sens vietii lor. Si aici intervine mesagerul lumii de apoi, fantoma Jared. Spre deosebire de alte scenarii apocaliptice cu dezastre cosmice, cataclisme nucleare, pandemii mondiale etc., in romanul lui Coupland intreaga umanitate, cu exceptia eroilor nostri, pur si simplu adoarme, existenta lumii e suspendata. Jared nu e strain de coma indusa planetar si le apare unicilor supravietuitori ca un catalizator al propriilor procese de constiinta. Karen, trezita dupa 18 ani si ramasa psihologic o adolescenta, vede ca lumea din ajunul anului 2000 e lipsita de convingeri, de credinte, de intelepciune, ca oamenii, intre care si prietenii ei, in ciuda progresului tehnologic, au regresat. Nu fac decat sa existe, fara sa se gandeasca nici la trecut, nici la viitor, fara sa-si mai puna intrebari fundamentale. Lumea moderna e, fata de asteptarile din adolescenta, goala si fara noima fiindca oamenii si-au abandonat cautarile spirituale si sentimentele. De aici, romanul devine o predica prea explicita dupa gustul meu. Jared are pentru prietenii lui un plan B de salvare a omenirii, pentru care timpul nu s-a sfarsit, inca. Richard, Wendy, Pamela, Hamilton si Linus sunt meniti sa trezeasca omenirea din somnul cel de moarte si sa devina apostoli ai unui nou mod de viata, bazat pe intrebarile ce ne duc la esenta umanitatii noastre si la gandirea viitorului care ne include prin sirurile de urmasi. Daca in vechile lor vieti, prietenii nu aveau pentru ce trai si isi iroseau timpul in marunte ambitii de cariera, eficienta materiala, rivalitati, paradisuri artificiale, si se simteau singuri, sleiti si tristi, acum li se incredinteaza misiunea de a schimba mintile si sufletele indivizilor secatuiti si, prin ele, gandirea colectiva.
Selectia "Formula AS"
Douglas Coupland, "Tanara in coma", traducere si note de Iulia Gorzo, Editura "Humanitas", colectia "Raftul Denisei", 296 pag.
Dupa un debut rasunator, in 1991, cu "Generatia X", un roman (tradus si la noi) de referinta in tanara literatura occidentala de la sfarsitul mileniului, canadianul Douglas Coupland are acum 50 de ani si 14 romane de succes in bibliografie. Multi-talentat si harnic (e si un apreciat designer si sculptor), el e considerat un exponent al "spiritului vremii", preocupat de derapajele, alienarile si viitorul umanitatii in ansamblu. Succesul popular al fictiunilor lui se datoreaza pe de o parte modului alert, meserias, provocator in care povesteste, pe de alta mizei grave si explicite, ce priveste intreaga societate contemporana. Tema lumii postapocaliptice a inflamat imaginatia multor scriitori si cineasti, ale caror creatii, inmultite in pragul noului mileniu, au un impact cu atat mai mare cu cat zvonurile si proorocirile despre cataclisme devastatoare circula pe Internet si in mass-media fara oprelisti, de la supozitii stiintifice la "paranormalitati" prostesti. Am mai recomandat in aceasta rubrica doua reusite majore in plan literar ale temei: "Zatul" de Tatiana Tolstaia si "Drumul" de Cormac McCarthy - ambele imaginand supravietuitori printre ruinele civilizatiei disparute. In "Tanara in coma", Douglas Coupland e o treapta mai jos. El pare sa adune - nu stiu cat de ironic - subiecte batute ale unor romane si filme comerciale, ca sa ilustreze cu ele o predica despre responsabilitatea fata de propria persoana si fata de destinul colectiv. Ingredientele puse in compozitie sunt din conserve fictionale cu termen lung de garantie. Avem astfel o fantoma, Jared, adolescent mort de leucemie in 1979, care isi umareste din lumea spiritelor si intervine in destinele celor sase prieteni si colegi de scoala ai lui din Vancouver. Avem o fata, Karen, careia fantoma ii transmite viziuni premonitor-apocaliptice si care, dupa o prima experienta sexuala cu Richard, intra in coma si se trezeste abia dupa 18 ani, in 1997. Mai mult, in primul an de moarte cerebrala tinuta in viata doar de aparate, Karen nascuse o fetita, Megan, la momentul trezirii mamei si ea adolescenta rebela (si insarcinata la randul ei). Richard, tata fara voie, intrat in lumea afacerilor, isi ineaca dezorientarea in alcool. Frumoasa Pamela, dupa o stralucire trecatoare ca supermodel, ajunge machieuza, in vreme ce iubitul ei nonconformist si cinic, Hamilton, se ocupa de trucaje in studiourile cinematografice. Ambii isi trateaza neimplinirile cu droguri tari. Nici studiosii gastii din liceu nu sunt mai fericiti. Wendy, indragostita in taina de Jared cel mort, devine medic, dependenta pana la epuizare de munca, iar genialoidul Linus, pasionatul de cunoastere, dupa ce strabate lumea in cautarea unor revelatii de negasit, esueaza tot in atelierele industriei de filme, unde construieste monstri pentru productiile de groaza. Toti cei sase tineri, intrati intr-o rutina fara scapare, sufera de vid sufletesc dupa ce isi abandonasera nazuintele adolescentine de a da un sens vietii lor. Si aici intervine mesagerul lumii de apoi, fantoma Jared. Spre deosebire de alte scenarii apocaliptice cu dezastre cosmice, cataclisme nucleare, pandemii mondiale etc., in romanul lui Coupland intreaga umanitate, cu exceptia eroilor nostri, pur si simplu adoarme, existenta lumii e suspendata. Jared nu e strain de coma indusa planetar si le apare unicilor supravietuitori ca un catalizator al propriilor procese de constiinta. Karen, trezita dupa 18 ani si ramasa psihologic o adolescenta, vede ca lumea din ajunul anului 2000 e lipsita de convingeri, de credinte, de intelepciune, ca oamenii, intre care si prietenii ei, in ciuda progresului tehnologic, au regresat. Nu fac decat sa existe, fara sa se gandeasca nici la trecut, nici la viitor, fara sa-si mai puna intrebari fundamentale. Lumea moderna e, fata de asteptarile din adolescenta, goala si fara noima fiindca oamenii si-au abandonat cautarile spirituale si sentimentele. De aici, romanul devine o predica prea explicita dupa gustul meu. Jared are pentru prietenii lui un plan B de salvare a omenirii, pentru care timpul nu s-a sfarsit, inca. Richard, Wendy, Pamela, Hamilton si Linus sunt meniti sa trezeasca omenirea din somnul cel de moarte si sa devina apostoli ai unui nou mod de viata, bazat pe intrebarile ce ne duc la esenta umanitatii noastre si la gandirea viitorului care ne include prin sirurile de urmasi. Daca in vechile lor vieti, prietenii nu aveau pentru ce trai si isi iroseau timpul in marunte ambitii de cariera, eficienta materiala, rivalitati, paradisuri artificiale, si se simteau singuri, sleiti si tristi, acum li se incredinteaza misiunea de a schimba mintile si sufletele indivizilor secatuiti si, prin ele, gandirea colectiva.
Dupa un debut rasunator, in 1991, cu "Generatia X", un roman (tradus si la noi) de referinta in tanara literatura occidentala de la sfarsitul mileniului, canadianul Douglas Coupland are acum 50 de ani si 14 romane de succes in bibliografie. Multi-talentat si harnic (e si un apreciat designer si sculptor), el e considerat un exponent al "spiritului vremii", preocupat de derapajele, alienarile si viitorul umanitatii in ansamblu. Succesul popular al fictiunilor lui se datoreaza pe de o parte modului alert, meserias, provocator in care povesteste, pe de alta mizei grave si explicite, ce priveste intreaga societate contemporana. Tema lumii postapocaliptice a inflamat imaginatia multor scriitori si cineasti, ale caror creatii, inmultite in pragul noului mileniu, au un impact cu atat mai mare cu cat zvonurile si proorocirile despre cataclisme devastatoare circula pe Internet si in mass-media fara oprelisti, de la supozitii stiintifice la "paranormalitati" prostesti. Am mai recomandat in aceasta rubrica doua reusite majore in plan literar ale temei: "Zatul" de Tatiana Tolstaia si "Drumul" de Cormac McCarthy - ambele imaginand supravietuitori printre ruinele civilizatiei disparute. In "Tanara in coma", Douglas Coupland e o treapta mai jos. El pare sa adune - nu stiu cat de ironic - subiecte batute ale unor romane si filme comerciale, ca sa ilustreze cu ele o predica despre responsabilitatea fata de propria persoana si fata de destinul colectiv. Ingredientele puse in compozitie sunt din conserve fictionale cu termen lung de garantie. Avem astfel o fantoma, Jared, adolescent mort de leucemie in 1979, care isi umareste din lumea spiritelor si intervine in destinele celor sase prieteni si colegi de scoala ai lui din Vancouver. Avem o fata, Karen, careia fantoma ii transmite viziuni premonitor-apocaliptice si care, dupa o prima experienta sexuala cu Richard, intra in coma si se trezeste abia dupa 18 ani, in 1997. Mai mult, in primul an de moarte cerebrala tinuta in viata doar de aparate, Karen nascuse o fetita, Megan, la momentul trezirii mamei si ea adolescenta rebela (si insarcinata la randul ei). Richard, tata fara voie, intrat in lumea afacerilor, isi ineaca dezorientarea in alcool. Frumoasa Pamela, dupa o stralucire trecatoare ca supermodel, ajunge machieuza, in vreme ce iubitul ei nonconformist si cinic, Hamilton, se ocupa de trucaje in studiourile cinematografice. Ambii isi trateaza neimplinirile cu droguri tari. Nici studiosii gastii din liceu nu sunt mai fericiti. Wendy, indragostita in taina de Jared cel mort, devine medic, dependenta pana la epuizare de munca, iar genialoidul Linus, pasionatul de cunoastere, dupa ce strabate lumea in cautarea unor revelatii de negasit, esueaza tot in atelierele industriei de filme, unde construieste monstri pentru productiile de groaza. Toti cei sase tineri, intrati intr-o rutina fara scapare, sufera de vid sufletesc dupa ce isi abandonasera nazuintele adolescentine de a da un sens vietii lor. Si aici intervine mesagerul lumii de apoi, fantoma Jared. Spre deosebire de alte scenarii apocaliptice cu dezastre cosmice, cataclisme nucleare, pandemii mondiale etc., in romanul lui Coupland intreaga umanitate, cu exceptia eroilor nostri, pur si simplu adoarme, existenta lumii e suspendata. Jared nu e strain de coma indusa planetar si le apare unicilor supravietuitori ca un catalizator al propriilor procese de constiinta. Karen, trezita dupa 18 ani si ramasa psihologic o adolescenta, vede ca lumea din ajunul anului 2000 e lipsita de convingeri, de credinte, de intelepciune, ca oamenii, intre care si prietenii ei, in ciuda progresului tehnologic, au regresat. Nu fac decat sa existe, fara sa se gandeasca nici la trecut, nici la viitor, fara sa-si mai puna intrebari fundamentale. Lumea moderna e, fata de asteptarile din adolescenta, goala si fara noima fiindca oamenii si-au abandonat cautarile spirituale si sentimentele. De aici, romanul devine o predica prea explicita dupa gustul meu. Jared are pentru prietenii lui un plan B de salvare a omenirii, pentru care timpul nu s-a sfarsit, inca. Richard, Wendy, Pamela, Hamilton si Linus sunt meniti sa trezeasca omenirea din somnul cel de moarte si sa devina apostoli ai unui nou mod de viata, bazat pe intrebarile ce ne duc la esenta umanitatii noastre si la gandirea viitorului care ne include prin sirurile de urmasi. Daca in vechile lor vieti, prietenii nu aveau pentru ce trai si isi iroseau timpul in marunte ambitii de cariera, eficienta materiala, rivalitati, paradisuri artificiale, si se simteau singuri, sleiti si tristi, acum li se incredinteaza misiunea de a schimba mintile si sufletele indivizilor secatuiti si, prin ele, gandirea colectiva.