Ne-am obisnuit sa acordam Zilei Nationale o semnificatie mai mult formala: discursuri, serbari campenesti, defilari militare, vin fiert si fasole cu ciolan... Nimic rau in acest mod de a sarbatori un eveniment atat de important, precum este Marea Unire a tuturor romanilor. Dar trebuie precizat ca nu este singurul; exista destui romani care pun in contul marii sarbatori cel putin o realizare importanta, concreta, vizibila. Intr-un context in care valorile romanesti sunt lasate sa alunece pe toboganul indiferentei si al lipsei de interes a politicienilor, exista si "atleti" ai lucrului bine facut, luptatori pentru salvarea mostenirii si identitatii romanesti. La ceas de sarbatoare, ei nu ies in fata, nu se urca la tribune, nu se bat cu pumnul in piept. Se multumesc sa-ti arate ce au facut, lasandu-te sa judeci singur daca lucrul lor merita laudat. Ma gandesc, in acest sens, la Complexul National Muzeal ASTRA din Sibiu, unde directorul Valeriu Olaru, cu sprijinul Consiliului Judetean, a reusit ceea ce pentru multi parea imposibil: construirea in timp record a celui mai modern si mai sofisticat Centru pentru Restaurarea, Conservarea si Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil din Europa de Est. Finisata in preajma Zilei Nationale, cladirea din Muzeul Taranesc ASTRA mi s-a parut cel mai emotionant omagiu pe care o institutie culturala de rang european il poate aduce taranului roman si creatiei sale. Ocolind relieful in mod inteligent si avand o inaltime care-o face "nevazuta" printre exponatele muzeului (case vechi, mori, biserici etc.), placata cu lemn lacuit si aparent incastrata intr-un mal de la marginea padurii, constructia din Dumbrava Sibiului impresioneaza prin bun gust, echilibru spatial, masura si discretie - calitati pe care, prin comparatie, sediul Ministerului Culturii din Bucuresti, un "transatlantic" esuat in Muzeul Satului, nu le are nici pe departe.
Norvegia, donatorul principal
Desi este rodul unui proiect romanesc, realizat de arhitectul Silviu Popa si firma ARHIGRAF din Sibiu, acest Centru al restaurarii artefactelor, icoanelor, picturilor, troitelor, bisericilor, morilor si a celorlalte creatii taranesti mostenite de secole are o puternica amprenta... nordica. Norvegia este donatorul principal a 90% din "reteta" financiara, alaturi de Lichtenstein si Islanda. Aproape 3 milioane de euro, la care s-au adaugat peste 300.000 de euro din partea Consiliului Judetean. O suma imensa, pentru un proiect cultural, cum niciodata Ministerul Culturii n-ar putea sa finanteze, a venit cadou de la guvernul si poporul norvegian, in cadrul unui program european de ajutorare a Estului. Ce cuprinde splendidul edificiu? Directorul Valeriu Olaru, mandru ca visul sau de-o viata s-a implinit (domnia sa fiind unul dintre restauratorii importanti ai Sibiului), ne conduce din incapere in incapere, dorind sa ne impresioneze cu tehnologia de ultima ora, americana, japoneza, germana, aflata in dotare. Nu s-a facut economie la nimic, finantatorii supraveghind constructia inca de la fundatii. Circuite sofisticate de aspirare, instalatii ultramoderne de climatizare, lifturi de mare capacitate, sisteme de securitate comparabile cu cele de la Tezaurul Bancii Nationale, laboratoare de biologie, de restaurat textile, piele, blana, ceramica si lemn - intr-un cuvant, tot ce e necesar ca civilizatia si creatia taraneasca, atata cata se mai pastreaza prin sate si prin magaziile muzeelor, sa poata fi restaurata si redata circuitului turistic. O institutie exemplara, veritabil centru national si international de specializare academica pentru restauratori din toata Europa. Pana la urma, aici va fi unul dintre locurile unde se vor elabora, practic, standardele est-europene ale traditiei si artelor populare. Valeriu Olaru se bucura ca, in sfarsit, obiecte pretioase de tezaur artistic taranesc, acum depozitate in poduri si magazii, isi vor gasi odihna in depozitele climatizate, insumand peste 2700 de metri patrati. "Suntem fericiti ca, prin terminarea finisarilor la acest centru fara pereche, putem sarbatori si altfel Marea Unire a tuturor romanilor. In curand, vom achizitiona mobilierul si vom porni activitatea. Astfel, o mare parte a patrimoniului transilvanean, bucovinean si muntean se afla mai aproape de salvare decat oricand".