Gen popular, biografia romantata nu i-a atras pe scriitorii romani, desi romancierii care l-au practicat - Stefan Zweig, Andre Maurois, Henri Troyat intre altii - au fost foarte cititi si la noi, si inca ar mai fi daca s-ar reedita. Ca marele public e atras si azi de viata personajelor istorice si a creatorilor de geniu din toate domeniile stiintei si artei, desi se citeste mai putin, o dovedeste proliferarea filmelor artistice care le sunt dedicate, asa-numitele biopic-uri (vezi succesul comercial mondial al lung metrajelor despre Van Gogh, Gustav Mahler, familia Shelly, Frida Kahlo etc.). Octavian Sava, apreciat dramaturg, scenarist, realizator de radio si televiziune, umorist intrat in folclor prin scheciuri scrise pentru Toma Caragiu, Stela Popescu si alti comici vestiti - s-a incumetat, dupa ce a devenit octogenar, sa povesteasca viata aventuroasa a unui print roman, necunoscut in afara cercului de specialisti in istoria secolului XIX. Este vorba de George Bibescu (1834-1902), unul din fiii domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu, cel alungat dupa doar sase ani de pe tronul Tarii Romanesti de revolutia de la 1848. Domnitorul era un spirit european, cu studii superioare de Drept la Paris, dar dependent (si temator) de puterea suzerana a turcilor si de imperiile vecine, Rusia si Austria. El si-a educat baietii dupa moda aristocratiei timpului, cu institutori francezi si i-a destinat carierei militare, obligatorii vlastarelor nobile. Trimis la studii in Franta, alaturi de fratele lui, Nicolae, George-Iorgu e admis, dupa colegiu, la exclusivista Academie Militara Saint Cyr, se indragosteste de frumoasa contesa Valentine de Riquet, care-i raspunde la sentimente, dar e maritata de parinti cu un brutal print de Bauffremont si, dupa absolvire, isi urmeaza cariera de ofiter. Aceasta il poarta, cu armatele Celui de al doilea Imperiu, in Mexic (pe care Napoleon al III-lea il voia stat monarhic, cu Maximilian de Austria pe tron). Apoi - in Africa ocupata de francezi si in razboiul franco-prusac de la 1870, terminat cu dezastrul surorii noastre de ginta latina si Comuna din Paris. Aventurile razboinice ale printului ratacitor Georges Bibesco se compenseaza cu un happy-end al suferintelor amoroase. Doamna inimii lui, Valentine de Riquet, contesa de Caraman-Chimay, ii poate in sfarsit deveni, dupa un complicat proces de divort, sotie. Impreuna vin in Romania, ce-si cucerise independenta in 1877, si au un fiu, George-Valentin Bibescu (mai cunoscut decat tatal sau, ca unul din primii automobilisti si aviatori ai Europei, dar si ca sot al fascinantei Martha, careia ii daruise palatul de la Mogosoaia). Cu tot (re)sentimentul ca tronul Romaniei s-ar fi cuvenit mai degraba familiei pamantene Bibescu decat lui Carol I de Hohenzollern, printul George se pune in slujba tarii, are o intensa activitate publica si diplomatica. Chiar moartea il surprinde, la 68 de ani, in misiune la Constantinopol. Cu un destin romantic intr-un secol marcat de romantism, George Bibescu pare un personaj inventat de un bun meserias al romanelor-foileton. Numai ca, in cazul nostru, drumul a fost invers, de la omul real la povestitorul remarcabil. Meritul lui Octavian Sava este ca, plecand de la datele seci ale biografiei unui print roman cvasinecunoscut, a inviat un erou ce a marcat si a fost marcat de Istorie. I-a reconstituit lumea, urmarindu-l din copilarie si adolescenta, cu trairile lor specifice, pana la maturitate, cand optiunile si faptele lui capata pondere si sens. O reusita a biografului este si evocarea epocii lui Napoleon al III-lea, a atmosferei din capitala Frantei imperiale, cu coteriile, jocul influentelor si rolul subiectivitatilor in evenimentele istorice (de exemplu, portretul lui Otto von Bismark, "cancelarul de fier", umanizat de iubirea pentru contesa Orlov). Materia documentara se preteaza de minune la "romantare" caci viata il poarta pe Printul Ratacitor din saloanele somptuoase ale puternicilor Europei in exoticele peisaje mexicane si africane, in taberele invingatorilor si in cele ale invinsilor din razboaiele epocii. Privilegiind actiunea si dialogul, in stilul romanelor atat de populare ale lui Alexandre Dumas, Octavian Sava ne da un spectacol agreabil si instructiv al vietii civile si militare din secolul XIX, dintr-o epoca de idealisme si sperante in progres, inclusiv moral, sperante distruse apoi de sangerosul secol XX.
Selectia "Formula AS"
Octavian Sava, "Printul ratacitor: George Bibescu", Editura "Coresi" (www.cni-coresi.ro), 284 pag.
Gen popular, biografia romantata nu i-a atras pe scriitorii romani, desi romancierii care l-au practicat - Stefan Zweig, Andre Maurois, Henri Troyat intre altii - au fost foarte cititi si la noi, si inca ar mai fi daca s-ar reedita. Ca marele public e atras si azi de viata personajelor istorice si a creatorilor de geniu din toate domeniile stiintei si artei, desi se citeste mai putin, o dovedeste proliferarea filmelor artistice care le sunt dedicate, asa-numitele biopic-uri (vezi succesul comercial mondial al lung metrajelor despre Van Gogh, Gustav Mahler, familia Shelly, Frida Kahlo etc.). Octavian Sava, apreciat dramaturg, scenarist, realizator de radio si televiziune, umorist intrat in folclor prin scheciuri scrise pentru Toma Caragiu, Stela Popescu si alti comici vestiti - s-a incumetat, dupa ce a devenit octogenar, sa povesteasca viata aventuroasa a unui print roman, necunoscut in afara cercului de specialisti in istoria secolului XIX. Este vorba de George Bibescu (1834-1902), unul din fiii domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu, cel alungat dupa doar sase ani de pe tronul Tarii Romanesti de revolutia de la 1848. Domnitorul era un spirit european, cu studii superioare de Drept la Paris, dar dependent (si temator) de puterea suzerana a turcilor si de imperiile vecine, Rusia si Austria. El si-a educat baietii dupa moda aristocratiei timpului, cu institutori francezi si i-a destinat carierei militare, obligatorii vlastarelor nobile. Trimis la studii in Franta, alaturi de fratele lui, Nicolae, George-Iorgu e admis, dupa colegiu, la exclusivista Academie Militara Saint Cyr, se indragosteste de frumoasa contesa Valentine de Riquet, care-i raspunde la sentimente, dar e maritata de parinti cu un brutal print de Bauffremont si, dupa absolvire, isi urmeaza cariera de ofiter. Aceasta il poarta, cu armatele Celui de al doilea Imperiu, in Mexic (pe care Napoleon al III-lea il voia stat monarhic, cu Maximilian de Austria pe tron). Apoi - in Africa ocupata de francezi si in razboiul franco-prusac de la 1870, terminat cu dezastrul surorii noastre de ginta latina si Comuna din Paris. Aventurile razboinice ale printului ratacitor Georges Bibesco se compenseaza cu un happy-end al suferintelor amoroase. Doamna inimii lui, Valentine de Riquet, contesa de Caraman-Chimay, ii poate in sfarsit deveni, dupa un complicat proces de divort, sotie. Impreuna vin in Romania, ce-si cucerise independenta in 1877, si au un fiu, George-Valentin Bibescu (mai cunoscut decat tatal sau, ca unul din primii automobilisti si aviatori ai Europei, dar si ca sot al fascinantei Martha, careia ii daruise palatul de la Mogosoaia). Cu tot (re)sentimentul ca tronul Romaniei s-ar fi cuvenit mai degraba familiei pamantene Bibescu decat lui Carol I de Hohenzollern, printul George se pune in slujba tarii, are o intensa activitate publica si diplomatica. Chiar moartea il surprinde, la 68 de ani, in misiune la Constantinopol. Cu un destin romantic intr-un secol marcat de romantism, George Bibescu pare un personaj inventat de un bun meserias al romanelor-foileton. Numai ca, in cazul nostru, drumul a fost invers, de la omul real la povestitorul remarcabil. Meritul lui Octavian Sava este ca, plecand de la datele seci ale biografiei unui print roman cvasinecunoscut, a inviat un erou ce a marcat si a fost marcat de Istorie. I-a reconstituit lumea, urmarindu-l din copilarie si adolescenta, cu trairile lor specifice, pana la maturitate, cand optiunile si faptele lui capata pondere si sens. O reusita a biografului este si evocarea epocii lui Napoleon al III-lea, a atmosferei din capitala Frantei imperiale, cu coteriile, jocul influentelor si rolul subiectivitatilor in evenimentele istorice (de exemplu, portretul lui Otto von Bismark, "cancelarul de fier", umanizat de iubirea pentru contesa Orlov). Materia documentara se preteaza de minune la "romantare" caci viata il poarta pe Printul Ratacitor din saloanele somptuoase ale puternicilor Europei in exoticele peisaje mexicane si africane, in taberele invingatorilor si in cele ale invinsilor din razboaiele epocii. Privilegiind actiunea si dialogul, in stilul romanelor atat de populare ale lui Alexandre Dumas, Octavian Sava ne da un spectacol agreabil si instructiv al vietii civile si militare din secolul XIX, dintr-o epoca de idealisme si sperante in progres, inclusiv moral, sperante distruse apoi de sangerosul secol XX.
Gen popular, biografia romantata nu i-a atras pe scriitorii romani, desi romancierii care l-au practicat - Stefan Zweig, Andre Maurois, Henri Troyat intre altii - au fost foarte cititi si la noi, si inca ar mai fi daca s-ar reedita. Ca marele public e atras si azi de viata personajelor istorice si a creatorilor de geniu din toate domeniile stiintei si artei, desi se citeste mai putin, o dovedeste proliferarea filmelor artistice care le sunt dedicate, asa-numitele biopic-uri (vezi succesul comercial mondial al lung metrajelor despre Van Gogh, Gustav Mahler, familia Shelly, Frida Kahlo etc.). Octavian Sava, apreciat dramaturg, scenarist, realizator de radio si televiziune, umorist intrat in folclor prin scheciuri scrise pentru Toma Caragiu, Stela Popescu si alti comici vestiti - s-a incumetat, dupa ce a devenit octogenar, sa povesteasca viata aventuroasa a unui print roman, necunoscut in afara cercului de specialisti in istoria secolului XIX. Este vorba de George Bibescu (1834-1902), unul din fiii domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu, cel alungat dupa doar sase ani de pe tronul Tarii Romanesti de revolutia de la 1848. Domnitorul era un spirit european, cu studii superioare de Drept la Paris, dar dependent (si temator) de puterea suzerana a turcilor si de imperiile vecine, Rusia si Austria. El si-a educat baietii dupa moda aristocratiei timpului, cu institutori francezi si i-a destinat carierei militare, obligatorii vlastarelor nobile. Trimis la studii in Franta, alaturi de fratele lui, Nicolae, George-Iorgu e admis, dupa colegiu, la exclusivista Academie Militara Saint Cyr, se indragosteste de frumoasa contesa Valentine de Riquet, care-i raspunde la sentimente, dar e maritata de parinti cu un brutal print de Bauffremont si, dupa absolvire, isi urmeaza cariera de ofiter. Aceasta il poarta, cu armatele Celui de al doilea Imperiu, in Mexic (pe care Napoleon al III-lea il voia stat monarhic, cu Maximilian de Austria pe tron). Apoi - in Africa ocupata de francezi si in razboiul franco-prusac de la 1870, terminat cu dezastrul surorii noastre de ginta latina si Comuna din Paris. Aventurile razboinice ale printului ratacitor Georges Bibesco se compenseaza cu un happy-end al suferintelor amoroase. Doamna inimii lui, Valentine de Riquet, contesa de Caraman-Chimay, ii poate in sfarsit deveni, dupa un complicat proces de divort, sotie. Impreuna vin in Romania, ce-si cucerise independenta in 1877, si au un fiu, George-Valentin Bibescu (mai cunoscut decat tatal sau, ca unul din primii automobilisti si aviatori ai Europei, dar si ca sot al fascinantei Martha, careia ii daruise palatul de la Mogosoaia). Cu tot (re)sentimentul ca tronul Romaniei s-ar fi cuvenit mai degraba familiei pamantene Bibescu decat lui Carol I de Hohenzollern, printul George se pune in slujba tarii, are o intensa activitate publica si diplomatica. Chiar moartea il surprinde, la 68 de ani, in misiune la Constantinopol. Cu un destin romantic intr-un secol marcat de romantism, George Bibescu pare un personaj inventat de un bun meserias al romanelor-foileton. Numai ca, in cazul nostru, drumul a fost invers, de la omul real la povestitorul remarcabil. Meritul lui Octavian Sava este ca, plecand de la datele seci ale biografiei unui print roman cvasinecunoscut, a inviat un erou ce a marcat si a fost marcat de Istorie. I-a reconstituit lumea, urmarindu-l din copilarie si adolescenta, cu trairile lor specifice, pana la maturitate, cand optiunile si faptele lui capata pondere si sens. O reusita a biografului este si evocarea epocii lui Napoleon al III-lea, a atmosferei din capitala Frantei imperiale, cu coteriile, jocul influentelor si rolul subiectivitatilor in evenimentele istorice (de exemplu, portretul lui Otto von Bismark, "cancelarul de fier", umanizat de iubirea pentru contesa Orlov). Materia documentara se preteaza de minune la "romantare" caci viata il poarta pe Printul Ratacitor din saloanele somptuoase ale puternicilor Europei in exoticele peisaje mexicane si africane, in taberele invingatorilor si in cele ale invinsilor din razboaiele epocii. Privilegiind actiunea si dialogul, in stilul romanelor atat de populare ale lui Alexandre Dumas, Octavian Sava ne da un spectacol agreabil si instructiv al vietii civile si militare din secolul XIX, dintr-o epoca de idealisme si sperante in progres, inclusiv moral, sperante distruse apoi de sangerosul secol XX.
Alte articole din acest numar
- Un isihast tainuit: Parintele CALINIC CARAVAN de la Lainici
- Odiseea spatiala a cainilor-cosmonauti
- Nopti albe si dansuri fierbinti
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
