MARIUS MATACHE - "Folkistii isi pastreaza rangul, si bine fac!"

Desi doctor in chimie, Marius Matache si-a pastrat pasiunea din adolescenta: folkul. Astazi are unul dintre cele mai bune site-uri pentru indragostitii de acest gen muzical (foreverfolk.com), unde patru mii de impatimiti asteapta de la el noutati. El insusi membru al trupei Imperfect, l-am rugat sa faca pentru cititorii "Formulei AS" o radiografie la zi a unei zone tot mai importante a muzicii romanesti: folkul

Pasarea Colibri a schimbat fata folkului

- Pana in '89, exista cenaclul Flacara. Toata lumea il stia si il astepta. Ce s-a intamplat cu muzica folk dupa revolutie? Cum a supravietuit?

- Folkul s-a cantat si dupa '90, dar iubitorii lui erau foarte discreti. In '95 s-a produs, insa, o schimbare majora: Pasarea Colibri. A fost trupa care a schimbat fata folkului. Ei reuneau intr-o singura formatie doi dintre cei mai carismatici maestri ai genului, pe Mircea Baniciu si Mircea Vintila, plus Motu Pittis, care era un purtator de stindard al muzicii de calitate. Nu a fost o schimbare peste noapte, dar incet, incet, s-a pornit o miscare de revigorare. Asa ca dupa 2000 au inceput sa apara cluburi care acceptau seri numai de muzica folk. Acum, exista deja cluburi cu traditie in materie de concerte folk. Un episod foarte important a fost "Casa Eliad", un club, unde, initial, Valeriu Sterian facea emisiunea "Vanare de vant", la TVR 2. Toti folkistii stiau ca au acolo un loc bun de intalnire. Era concert in fiecare vineri, dupa emisiune. Din pacate, s-a desfiintat in urma cu doi ani. Dar sunt alte cluburi acum, care au seri de folk in mod constant, pentru ca au aparut din ce in ce mai multi tineri care canta folk. Acum, in Bucuresti, in fiecare seara exista cel putin un club unde se canta.

- Dar la nivel national, cum stau lucrurile? Bucurestiul mai este "centrul"?

- Nici vorba! In 2008, cand am pornit site-ul foreverfolk.com, am facut un "inventar": existau nu mai putin de 38 de festivaluri de folk in toata tara. La Reghin, la Caracal, la Suceava, la Alba Iulia. De altfel, cel mai bun festival de folk din Romania se tine la Alba Iulia. Timp de trei zile, acolo se strange si canta toata floarea acestui gen. Oamenii sunt cu adevarat inimosi, chiar isi fac treaba cu mult drag. Asta si pentru ca au fost cateva autoritati locale care au mizat pe turism si pe promovarea evenimentelor culturale. Sunt foarte bine pregatiti sa iti arate minunatiile din judetul lor si o saptamana cu muzica buna nici nu stii cand trece la Alba.

- In Bucuresti exista un echivalent, sau provincia e mult inainte?

- Exista si in Bucuresti festivalul "Om bun", care anul asta e la editia 20. Este cel mai vechi festival folk din Romania. Dar provincia sta foarte bine. La Cluj exista un nucleu foarte puternic de artisti tineri, al caror lider este Emeric Imre, cel ce a compus piesa "Nebun de alb". Au si un loc unde canta permanent: in clubul "Irish&Music pub". La Iasi, pe de alta parte, desi nu exista un loc unde sa se cante in mod constant folk, sunt multi cantareti foarte buni. E Walter Ghicolescu, Jul Baldovin, un instrumentist foarte bun, e trupa Descantec, e Paul Arva, trupa Nu acum. Mai e, la mare, "Folk-you", unde vin oameni din toata tara. La Suceava, de exemplu, se stie ca in cartierul "Fierarie" se canta folk. Acolo exista multi iubitori de folk si trupele sunt pe o lista de asteptare, ca sa poata avea parte de publicul sucevean.

Muzica, poezie si natura

- Cum explici intoarcerea catre muzica folk, o muzica asa de simpla, care traieste, practic, din chitara si voce?

- Cred ca lumea s-a saturat de muzica proasta. De cantece care nu iti spun nimic, nu te emotioneaza sau nu te imbogatesc sufleteste cu nimic. Ba dimpotriva, as zice: te dezgusta. Folkul are versuri in limba romana si asta e un avantaj. Apoi, fiind in contact direct cu artistul, ai senzatia unei apropieri, este o complicitate a sinceritatii daca vrei, in timpurile astea mercantile si inselatoare. Concertele, mai ales in festival, au un public foarte mare.Probabil convinge mai mult un om singur pe scena, doar cu chitara lui, decat jongleriile si scamatoriile de la MTV. In plus, intr-un peisaj muzical in care versurile nu inseamna mare lucru, sunt repetitive si cu un mesaj foarte hai sa ii zicem cu ingaduinta frivol, folkul mizeaza pe versuri clasice pentru ca ii poti auzi "cantati" si pe Esenin, si pe Nichita, si pe Eminescu. Mizeaza pe lirica, si cred, de altfel, ca este una din portile pe care tinerii intra in poezie. Muzica folk evolueaza, si ea, uimitor. Daca in urma cu 10 ani melodia era foarte simpla, azi sunt tot mai multi instrumentisti extraordinari, din ce in ce mai buni. Intr-o lume materialista si in goana dupa "a avea", folkul este o curiozitate, o gura de oxigen, prin lirismul si poezia sa. Exista o buna parte a folkistilor care incearca programat sa ajunga la inima audientei. Dar folkul are si o latura de protest si azi cred ca este la fel de bine dezvoltata. Prin ironie si satira, folkul combate partile nefunctionale ale sistemului social in care traim.

- Exista o legatura cu tinerii din generatia '90. care mergeau pe munte cu chitara in spate?

- Si eu m-am indragostit de folk pe munte. Acolo am invatat primele acorduri la chitara si primele cantece. Sigur ca nu exista sonorizare, dar nu-ti trebuia: te auzea toata lumea, toata lumea asculta. Stateam toti in jurul focului, dadeai chitara de la unul la altul si cantai ce simteai.
Cantecul de drumetie a fost foarte important in acea perioada. Sigur ca exista o legatura. Folkul se refugiase in munti, din calea orasului. Acum a coborat in marile orase. Cantecul de drumetie exista inca si are publicul sau, destul de larg. Este tot muzica folk, doar ca temele, in general, sunt legate de natura. Asta e o posibila imagine a folkului romanesc: muzica, poezie si natura. Mi se pare ca e o alternativa curata la muzica zilelor noastre
Sunt multi tineri care nu se regasesc in ce le propun televiziunile si radiourile de azi si vin catre folk. Pentru ca au nevoie de poezie sau de umor. Multi dintre ei canta. "Toamna Baladelor", festivalul pentru tineri, a avut anul trecut aproape 150 de concurenti. Si am vazut trupe compuse din doua chitare, flaut si percutie. Unii folosesc violoncel. Sunt foarte multi tineri buni si fac muzica de calitate.

- Vedetele muzicii pop romanesti au invadat emisiunile TV. De ce crezi ca ii vedem atat de rar pe cantaretii de folk?

- In primul rand, oamenii seriosi nu merg la emisiuni frivole, de can-can, si majoritatea show-urilor TV asta propun. Interesul unor astfel de emisiuni, care au invadat din pacate micul ecran, este sa spuna cate o gogomanie, cate o tampenie, ca sa rada lumea. Iar oamenii din folk care ar veni, probabil, i-ar ridiculiza pe multi dintre moderatori. Cred ca isi pastreaza rangul si bine fac. Chiar daca nu au popularitate pe cat ar merita. Cineva trebuie sa spuna "nu" compromisului cu mitocania, altfel ajungem la un faliment mai grav decat cel economic: cel al valorilor in care credem. Ma bucur ca folkul nu este vedeta in contextul muzical actual. Folkul are drumul lui si este unul luminos.