Teatrul National de Opereta "Ion Dacian", cu sprijinul UniCredit Tiriac Bank, le-a oferit bucurestenilor o seara cu dubla investitura regala. Una reala - spectacolul din seara de 26 mai s-a desfasurat in prezenta Majestatii Sale, Regele Mihai I al Romaniei, si a familiei sale regale, cea de a doua, artistica, datorita magnificului nostru Dan Puric, autorul spectacolului "Moda regala".
Stimabilul dictionar "Larousse" ne spune atat despre cuvantul "Moda" - la punctul 2: "Maniera particulara de a se imbraca, conform gustului unei anumite societati". Destul de... sec, nu-i asa? Din fericire, neconventionalul si inventivul Dan Puric si-a imaginat - si-apoi chiar a si scris - un scenariu pe tema, foarte ofertanta, dar deosebit de pretentioasa a... "Modei regale". Scenariu pe care, mai apoi, tot el l-a pus in scena, oferindu-ne astfel o noua izbanda in siragul spectacolelor realizate cu marca "Dan Puric". Spectacole cu care, dupa cum se stie, face, de ani si ani, ocolul lumii, culegand de peste tot tunete de aplauze.
"Imbracarea regalitatii cu vesminte de sunet, gest si lumina este un act izvorat din respect si altruism. Iar faptul ca spectacolul din aceasta seara, pulsand de viata si de talent, se afla in mana a douazeci si noua de tineri, este un dar nepretuit", scrie in luxosul caiet-program al spectacolului "Margareta, Principesa Mostenitoare".Si mai departe: "Zugravind tabloul contemporan al regalitatii, tinerii artisti subliniaza vocatia europeana a Romaniei. Inaintasele mele, Reginele Romaniei, au fost profund legate de cultura romana. Regina Ana, pictor talentat si spontan, care a urmat cursuri de Arte Frumoase la Paris si la New York, asemeni reginelor Elisabeta (Carmen Sylva), Maria si Elena, are credinta ca Arta este cultivatoare de identitate. Regina Maria, nepoata de tar si de imparateasa, a eternizat ilustru statalitatea incrustata cu arta, prin sipetul de argint cu pietre pretioase in care si-a asezat propria inima. Statalitate si arta, o sinteza de eroism si viziune"... O zicala indiana spune ca "mostenirea nu este ceva ce primim de la inaintasii nostri, ci un bun pe care il luam cu imprumut de la copiii nostri". Privindu-i pe tinerii de pe scena, in "Royal fashion", primim de la ei putin viitor!"
Intr-adevar, tinerii balerini ai Teatrului de Opereta "Ion Dacian", avandu-i in frunte pe prim-solistul Traian Vlas si pe tanara actrita de mare talent a Teatrului National din Bucuresti, Ileana Olteanu, au adus spre noi un suvoi de tinerete-argint-viu, atunci cand prin arta lor, prin umorul lor, prin... sarcasmul lor au dat viata ideilor nastrusnice, dar cat de actuale, ale scenaristului si regizorului Dan Puric, in ce priveste... "Royal Fashion" - "Moda regala". Ce-i drept, in acest nou demers al lui, Dan Puric a avut aliati de prim rang: pe atat de talentatul Traian Vlas, autorul ingenioasei coregrafii, pe Corina Gramosteanu, care a realizat un decor "miscator", pulsand de viata. Cat despre costumele gandite, desenate si realizate de Doina Levintza, alt unicat, in felul ei, despre imensul ei talent, incarcat de o personalitate care o proiecteaza, cu fiecare creatie, dincolo de granitele tarisoarei noastre, despre ea, ce sa mai vorbim?
"Prin acest spectacol, am incercat sa aduc aminte ceea ce am pierdut: fiorul inaltator al calitatii. Caci regalitatea asta presupune: o inaltare, o innobilare, o scoatere din multime. In termenul vietii, femeia pe care o iubim este regina noastra. Ea ne-nalta dincolo de obisnuitul trait pana s-o cunoastem. La fel, barbatul iubit de femeie este regele ei. Dragostea nu este, asadar, nici pe departe, o stare democratica, ci o stare aristocratica. Este, daca vreti, innobilarea firii umane, atat de supusa biologicului si gregaritatii, cu statutul de fiinta", scrie Dan Puric in Caietul-program.
Spectacolul inchinat "Modei regale" nu poate fi povestit. Asa cum nu poate fi povestita tasnirea apei de izvor, ori incandescenta unei valvatai de flacari. Spectacolul lui Puric, in care apar - de la Regele Soare al Frantei, surprins in dulci scene de amor - pana la bolsevici de-ai lui Lenin ori "punkisti" drogati dezlantuiti pana la crima, trebuie vazut.
- De cand "coci" aceasta plecaciune in fata regalitatii, draga Dan Puric?
- Nu e o plecaciune. E o ingenunchiere in fata calitatii. Am gandit totul in acest timp in care vidul de calitate este paralel cu setea de calitate. O sete care se exprima si prin "Dorul de Voievod"... Spectacolul nostru poate fi primit si ca o lume de basm, un adevar istoric si ca o marturie crestina. Ca si in alte creatii ale mele, incerc sa pun stavila prostului gust, nu cumva sa mai inainteze catre Romania.
...Romania si-a ars fluturii valorilor si-i arde fara mila si azi. De asta am facut acest spectacol, ca sa sting lumina ucigasa si sa deschid fereastra ca sa intre soarele.
Divina Giselle
- Alina Cojocaru pe scena Operei Nationale din Bucuresti -
...Sirul cadourilor artistice de rang international ce ne-au fost oferite bucurestenilor in ultimele doua saptamani a continuat, dupa spectacole oferite de balerinii rusi, cu o "Giselle" de zile mari!In seara de 30 mai a.c. delicata, frumoasa, gracila "Giselle" a fost intruchipata de frumoasa, delicata, divina... Alina Cojocaru. Nascuta la Bucuresti, cu studii la Kiev si, mai apoi, la Scoala Regala de balet din Londra, Alina este astazi prim-solista a prestigioasei Royal Opera House Covent Garden din capitala britanica. La drept vorbind, "prestigios" e prea putin spus. Pentru ca la "Covent Garden" au dansat, in timp, cele mai stralucitoare stele ale baletului mondial. Pe scena "Teatrului Regal de Balet Covent Garden" evoluau cu stralucire, acum cateva decenii, Dame Margot Fonteyn si... napraznicul Nureev. Pe britanici - atat de exigenti! - Alina Cojocaru i-a cucerit mai ales cu performanta ei din "Giselle", lucrarea romantica a lui Adolphe Adam, in 2001, cand i-a si fost acordat titlul de prim-solista. Si de-atunci ii cucereste de fiecare data, ca si pe noi, de cate ori vine acasa. Cu fiecare rol, cu fiecare plutire a ei prin aer, Alina ne emotioneaza prin dramatismul interpretarii fiecarui personaj, caruia ii confera gratia si gracilitatea zborului de fluture.