Au fost prezenti Kelemen Hunor, ministrul Culturii, dr. Hiller Istvan, ministrul Educatiei si Culturii de la Budapesta, Oskar Fuzes, ambasadorul Ungariei la Bucuresti, dr. Bretter E. Zoltan, directorul Centrului, alte personalitati culturale, ziaristi, public. In cuvantul sau inaugural, ministrul ungar a apreciat ca, pentru istoricul relatiilor romano-ungare, "aceasta zi marcheaza deopotriva deschiderea Casei Viitorului, deoarece intre Romania si Ungaria exista o mare deschidere si un mare viitor al prieteniei, sub drapelul instelat al UE. In aceasta minunata cladire, care aminteste de vremuri ferice pentru tara dumneavoastra, as vrea sa se desfasoare cele mai atractive programe culturale, la care romanii si maghiarii sa vina cu mult drag impreuna". Raspunzand, ministrul Kelemen Hunor a spus: "La sfarsitul secolului al XX-lea, cand a fost deschis Centrul Ungar, ca raspuns la deschiderea Centrului Cultural Roman de la Budapesta, multa lume era sceptica in privinta succesului unor programe culturale unguresti in capitala Romaniei. Astazi, la inceputul secolului al XXI-lea, cand Romania si Ungaria sunt membre ale marii familii europene, perspectiva acestor centre culturale este alta. Avem nevoie, in continuare, de cunoastere reciproca, dar avem si perspectiva de a merge impreuna, ca popoare prietene, cu programe culturale originale, in inima spiritualitatii europene. Inauguram, astazi, un Camin al productiei culturale de certa valoare si un Centru al dialogului cultural romano-maghiar". Si directorul Centrului, dr. Bretter Zoltan, a tinut o alocutiune si ne-a acordat un scurt interviu, din care citam: "Ne bucuram extraordinar de mult ca autoritatile romane, Guvernul, Ministerul Culturii, ne-au ajutat sa ne mutam in aceasta splendida vila, construita in 1936. Din cate se vede, Romania este interesata sa aiba relatii exemplare cu Ungaria, dar si tara noastra doreste sa raspunda cu aceeasi masura si sa fie la inaltimea celor mai frumoase proiecte romano - ungare. Un centru cultural ca al nostru are toate sansele sa devina un avanpost al celei mai sincere prietenii dintre popoarele noastre".
"Rosia Montana? Nu, nu si nu!"
Intr-un scurt interviu acordat revistei noastre de ambasadorul Ungariei la Bucuresti, excelenta sa Oskar Fuzes a reluat declaratia facuta presei romane (agentiei Mediafax), cu doua zile inainte, afirmand ca, pentru Ungaria, proiectul de la Rosia Montana nu este binevenit si n-ar trebui sa fie aprobat vreodata. "Nu, nu si nu sau, pe englezeste, "No way!"", a repetat domnul Fuzes. "Ungaria are o amintire amara legata de accidentul de la Baia Mare, din anul 2000, si nu si-ar dori sa treaca din nou printr-o experienta si mai grava. Daca in anii trecuti, guvernul ungar a trimis la Bucuresti 60 de intrebari care sa fie adresate de Ministerul Mediului companiei Gold Corporation, de data asta, guvernul de la Budapesta va trimite 300 de intrebari, la care va astepta raspunsuri clare si credibile, inainte de a-si da consimtamantul, ca parte posibil afectata de derularea proiectului".
"Nu putem distruge situl Rosia Montana!"
Zeci de ONG-uri, localnicii din Rosia Montana si personalitati academice si universitare, au primit cu multa speranta comunicatul consilierului ministrului Culturii, Hegedus Csila, cu privire la demararea procedurilor de inscriere a sitului Rosia Montana pe lista monumentelor UNESCO. La inaugurarea Centrului Cultural Ungar, ministrul Culturii a promis ca va acorda revistei "Formula AS" un interviu amplu, privind pozitia noii conduceri a ministerului fata de situl din Apuseni. "Nu putem distruge acest sit, astept toate propunerile arheologilor si istoricilor, deoarece, asa cum am mai declarat, sunt convins de unicitatea arheologica a Rosiei Montane. Statul ar avea mult mai mult de castigat, pe termen mediu si lung, din turism cultural, decat din minerit". Pentru multa lume este limpede: Kelemen Hunor are toate sansele sa devina cel mai apreciat ministru al Culturii de dupa 1989, asa cum colegul sau de partid, Korodi Attila, a fost cel mai bun ministru al Mediului.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
