Scriitoarea americana Joyce Carol Oates e fenomenala: are 70 de ani si tot atatea carti publicate pana acum: vreo 35 de romane, 15 volume de nuvele, 8 de poeme, plus culegeri de eseuri si 20 de piese de teatru. Tine si un jurnal (a aparut volumul cu notatii din 1973-82), preda cursuri de literatura europeana, canta la pian si e o cititoare impatimita. Nu e o simpla grafomana, de vreme ce cartile ei au obtinut cele mai importante premii literare americane si i-au adus notorietate mondiala, iar numele ii figureaza pe lista scriitorilor nobelizabili, inca din anii '90. Interesant este ca aceasta doamna cu o creativitate si o putere de munca uluitoare s-a nascut intr-o familie de muncitori saraci (mama - de origine maghiara, tatal - irlandez) cu o istorie intesata de drame, stabilita intr-o localitate izolata. Pentru a merge la scoala, micuta Joyce avea de strabatut pe jos 14 kilometri. Dar i-a placut sa invete si a stiut de la 14 ani ca vrea sa povesteasca in scris istorii despre lumea din care venea. La 18 ani a intrat la Universitate pentru a studia serios literatura engleza si universala, constienta ca talentul nativ de povestitoare nu-i de ajuns. Acolo l-a cunoscut pe Raymond Smith, sotul alaturi de care e si acum, cand amandoi predau la Princeton, unde s-au stabilit din 1978 (el e specialist in sec. XVIII englez). Dar pana sa ajunga in aceasta oaza de calm, in care Joyce sa-si poata consacra intreaga energie scrisului, au trait in sinistre getto-uri din Detroit, au stat vreo cinci ani in Canada, au cunoscut emigranti, lumpeni, onorabili provinciali conservatori si tineri rebeli - o lume diferita de "visul american" si care va popula romanele lui J. C. Oates. Scrise cu o sensibilitate vibranta, dublata de un mare profesionalism vadit in individualizarea personajelor, simtul punerii in scena si al decorului, dar mai ales in orchestrarea intrigii pline de peripetii tari, care transmit emotii intense cititorului. Cel mai nou produs "de firma" al fabricii de literatura Joyce Carol Oates, "Fiica groparului", are in comun cu romanele precedente aceeasi America bolnava de prejudecati, de refulari, de obligatia de a infrunta complicatiile vietii pentru a nu fi strivit de ele, de a-ti cuceri prin lupta dura si suferinte un loc in societate. Eroina romanului, Rebecca Schwart, e nascuta pe vaporul care-i aducea in America pe parintii ei evrei, fugiti din Germania nazista in 1936 impreuna cu cei doi baieti ai lor. Tatal, Jacob, fost profesor de matematica, nu gaseste decat o slujba de gropar intr-un mic orasel din statul New York si familia locuieste izolata intr-o casa insalubra de langa cimitir, suspectata de vecini - in timpul razboiului - ba ca nemti, ba ca "jidani", ba ca tigani. Autoexcluzandu-se din aceasta cauza, si parintii si copiii dezvolta comportamente aberante. Cei doi baieti, nemaisuportand tirania tatalui, fug in lume, mama, dupa ce afla ca rudele ei din Germania au fost ucise, cade intr-o grava depresie, iar Jacob, intr-un delir de persecutie, isi impusca sotia si apoi se sinucide. Ramasa singura pe lume la 16 ani, "fata groparului" devine o fugara, schimbandu-si mereu identitatea si recurgand la diferite strategii pentru a-si rupe dureroasele radacini. Barbatul de care se indragosteste si cu care are un copil se dovedeste brutal, ticalos si terorizant, un egoist primitiv, de care Rebecca fuge impreuna cu baietelul ei. Mereu pe drumuri, in miscare, in sens propriu si figurat, Rebecca strabate America de dupa razboi, nazuind sa-si gaseasca linistea si un loc al ei, sa poata oferi copilului, care se dovedeste un talentat pianist, posibilitatea de a-si implini vocatia. Poveste bine construita si emotionanta despre violenta si puterea de a indura, despre supravietuire, identitate, dragoste si optiune, "Fiica groparului" justifica notorietatea lui Joyce Carol Oates si forta artei sale.
Selectia Formula AS
Joyce Carol Oates, "Fiica groparului", roman, traducere si note de Mircea Pricajan, Editura "Curtea Veche" (tel. 021/222.25.36), 630 pag.
Scriitoarea americana Joyce Carol Oates e fenomenala: are 70 de ani si tot atatea carti publicate pana acum: vreo 35 de romane, 15 volume de nuvele, 8 de poeme, plus culegeri de eseuri si 20 de piese de teatru. Tine si un jurnal (a aparut volumul cu notatii din 1973-82), preda cursuri de literatura europeana, canta la pian si e o cititoare impatimita. Nu e o simpla grafomana, de vreme ce cartile ei au obtinut cele mai importante premii literare americane si i-au adus notorietate mondiala, iar numele ii figureaza pe lista scriitorilor nobelizabili, inca din anii '90. Interesant este ca aceasta doamna cu o creativitate si o putere de munca uluitoare s-a nascut intr-o familie de muncitori saraci (mama - de origine maghiara, tatal - irlandez) cu o istorie intesata de drame, stabilita intr-o localitate izolata. Pentru a merge la scoala, micuta Joyce avea de strabatut pe jos 14 kilometri. Dar i-a placut sa invete si a stiut de la 14 ani ca vrea sa povesteasca in scris istorii despre lumea din care venea. La 18 ani a intrat la Universitate pentru a studia serios literatura engleza si universala, constienta ca talentul nativ de povestitoare nu-i de ajuns. Acolo l-a cunoscut pe Raymond Smith, sotul alaturi de care e si acum, cand amandoi predau la Princeton, unde s-au stabilit din 1978 (el e specialist in sec. XVIII englez). Dar pana sa ajunga in aceasta oaza de calm, in care Joyce sa-si poata consacra intreaga energie scrisului, au trait in sinistre getto-uri din Detroit, au stat vreo cinci ani in Canada, au cunoscut emigranti, lumpeni, onorabili provinciali conservatori si tineri rebeli - o lume diferita de "visul american" si care va popula romanele lui J. C. Oates. Scrise cu o sensibilitate vibranta, dublata de un mare profesionalism vadit in individualizarea personajelor, simtul punerii in scena si al decorului, dar mai ales in orchestrarea intrigii pline de peripetii tari, care transmit emotii intense cititorului. Cel mai nou produs "de firma" al fabricii de literatura Joyce Carol Oates, "Fiica groparului", are in comun cu romanele precedente aceeasi America bolnava de prejudecati, de refulari, de obligatia de a infrunta complicatiile vietii pentru a nu fi strivit de ele, de a-ti cuceri prin lupta dura si suferinte un loc in societate. Eroina romanului, Rebecca Schwart, e nascuta pe vaporul care-i aducea in America pe parintii ei evrei, fugiti din Germania nazista in 1936 impreuna cu cei doi baieti ai lor. Tatal, Jacob, fost profesor de matematica, nu gaseste decat o slujba de gropar intr-un mic orasel din statul New York si familia locuieste izolata intr-o casa insalubra de langa cimitir, suspectata de vecini - in timpul razboiului - ba ca nemti, ba ca "jidani", ba ca tigani. Autoexcluzandu-se din aceasta cauza, si parintii si copiii dezvolta comportamente aberante. Cei doi baieti, nemaisuportand tirania tatalui, fug in lume, mama, dupa ce afla ca rudele ei din Germania au fost ucise, cade intr-o grava depresie, iar Jacob, intr-un delir de persecutie, isi impusca sotia si apoi se sinucide. Ramasa singura pe lume la 16 ani, "fata groparului" devine o fugara, schimbandu-si mereu identitatea si recurgand la diferite strategii pentru a-si rupe dureroasele radacini. Barbatul de care se indragosteste si cu care are un copil se dovedeste brutal, ticalos si terorizant, un egoist primitiv, de care Rebecca fuge impreuna cu baietelul ei. Mereu pe drumuri, in miscare, in sens propriu si figurat, Rebecca strabate America de dupa razboi, nazuind sa-si gaseasca linistea si un loc al ei, sa poata oferi copilului, care se dovedeste un talentat pianist, posibilitatea de a-si implini vocatia. Poveste bine construita si emotionanta despre violenta si puterea de a indura, despre supravietuire, identitate, dragoste si optiune, "Fiica groparului" justifica notorietatea lui Joyce Carol Oates si forta artei sale.
Scriitoarea americana Joyce Carol Oates e fenomenala: are 70 de ani si tot atatea carti publicate pana acum: vreo 35 de romane, 15 volume de nuvele, 8 de poeme, plus culegeri de eseuri si 20 de piese de teatru. Tine si un jurnal (a aparut volumul cu notatii din 1973-82), preda cursuri de literatura europeana, canta la pian si e o cititoare impatimita. Nu e o simpla grafomana, de vreme ce cartile ei au obtinut cele mai importante premii literare americane si i-au adus notorietate mondiala, iar numele ii figureaza pe lista scriitorilor nobelizabili, inca din anii '90. Interesant este ca aceasta doamna cu o creativitate si o putere de munca uluitoare s-a nascut intr-o familie de muncitori saraci (mama - de origine maghiara, tatal - irlandez) cu o istorie intesata de drame, stabilita intr-o localitate izolata. Pentru a merge la scoala, micuta Joyce avea de strabatut pe jos 14 kilometri. Dar i-a placut sa invete si a stiut de la 14 ani ca vrea sa povesteasca in scris istorii despre lumea din care venea. La 18 ani a intrat la Universitate pentru a studia serios literatura engleza si universala, constienta ca talentul nativ de povestitoare nu-i de ajuns. Acolo l-a cunoscut pe Raymond Smith, sotul alaturi de care e si acum, cand amandoi predau la Princeton, unde s-au stabilit din 1978 (el e specialist in sec. XVIII englez). Dar pana sa ajunga in aceasta oaza de calm, in care Joyce sa-si poata consacra intreaga energie scrisului, au trait in sinistre getto-uri din Detroit, au stat vreo cinci ani in Canada, au cunoscut emigranti, lumpeni, onorabili provinciali conservatori si tineri rebeli - o lume diferita de "visul american" si care va popula romanele lui J. C. Oates. Scrise cu o sensibilitate vibranta, dublata de un mare profesionalism vadit in individualizarea personajelor, simtul punerii in scena si al decorului, dar mai ales in orchestrarea intrigii pline de peripetii tari, care transmit emotii intense cititorului. Cel mai nou produs "de firma" al fabricii de literatura Joyce Carol Oates, "Fiica groparului", are in comun cu romanele precedente aceeasi America bolnava de prejudecati, de refulari, de obligatia de a infrunta complicatiile vietii pentru a nu fi strivit de ele, de a-ti cuceri prin lupta dura si suferinte un loc in societate. Eroina romanului, Rebecca Schwart, e nascuta pe vaporul care-i aducea in America pe parintii ei evrei, fugiti din Germania nazista in 1936 impreuna cu cei doi baieti ai lor. Tatal, Jacob, fost profesor de matematica, nu gaseste decat o slujba de gropar intr-un mic orasel din statul New York si familia locuieste izolata intr-o casa insalubra de langa cimitir, suspectata de vecini - in timpul razboiului - ba ca nemti, ba ca "jidani", ba ca tigani. Autoexcluzandu-se din aceasta cauza, si parintii si copiii dezvolta comportamente aberante. Cei doi baieti, nemaisuportand tirania tatalui, fug in lume, mama, dupa ce afla ca rudele ei din Germania au fost ucise, cade intr-o grava depresie, iar Jacob, intr-un delir de persecutie, isi impusca sotia si apoi se sinucide. Ramasa singura pe lume la 16 ani, "fata groparului" devine o fugara, schimbandu-si mereu identitatea si recurgand la diferite strategii pentru a-si rupe dureroasele radacini. Barbatul de care se indragosteste si cu care are un copil se dovedeste brutal, ticalos si terorizant, un egoist primitiv, de care Rebecca fuge impreuna cu baietelul ei. Mereu pe drumuri, in miscare, in sens propriu si figurat, Rebecca strabate America de dupa razboi, nazuind sa-si gaseasca linistea si un loc al ei, sa poata oferi copilului, care se dovedeste un talentat pianist, posibilitatea de a-si implini vocatia. Poveste bine construita si emotionanta despre violenta si puterea de a indura, despre supravietuire, identitate, dragoste si optiune, "Fiica groparului" justifica notorietatea lui Joyce Carol Oates si forta artei sale.