Turism si ospetie pe Clisura Dunarii

Dunarea la Cazane... Candva spaima navigatorilor, salbaticul fluviu de odinioara aluneca astazi lenes si lent, ca un sarpe de aur.

Oglindit in apele lui, soarele primaverii explodeaza in jerbe scanteietoare care curg, ca o lava, printre malurile abrupte. Adanc cum n-a mai fost si lat cum nu s-a mai vazut niciodata, Danubius ascunde in strafunduri taine de mult uitate. Printre nisipurile sale netulburate zace legenda insulei Ada Kaleh, sate si biserici isi dorm somnul de veci in undele tremuratoare. Svinita, Ieselnita, Dubova si alte asezari de pe cursul Cazanelor au cunoscut tragedia stramutarii, pentru a face loc lacului si barajului de la Portile de Fier. Si astazi batranii, singurii care-si mai amintesc de napasta cazuta pe capul si sufletul lor, se imbraca duminica in hainele cele bune si coboara la marginea noua a fluviului, aratand trecatorilor care vor sa-i asculte, contururile fostelor ulite, scoli, case, biserici si cimitire. Fundul apei e plin de amintiri. Odata cu venirea apei, lumea s-a scufundat; locul copilariei multora a fost inmormantat pentru totdeauna.
Anii au trecut, uitarea s-a asternut peste lumea tot mai tanara din zona, iar dunarenii din satele reconstruite pe inaltimi s-au impacat cu gandul ca actuala geometrie a apei va ramane neschimbata in veci de veci. Cazanele Mici, Cazanele Mari, candva clesti necrutatori de piatra sura, nume mai inspaimantatoare decat ale unor pirati, sunt astazi doar niste forme blande de relief, insemnate pe o harta, repere pentru turistii straini, tot mai numerosi in fiecare vara.

Acolo unde orice vizita este o mica aventura

"Clisura" este un cuvant de origine bizantina si inseamna "cetate asezata la gura unui defileu". Cum treci de stancile Babacai de la Gura Vaii, reperul care marcheaza inceputul Clisurii, drumul serpuieste paralel cu apa domoala, fara valuri si fara curenti de suprafata. Privelistea este ametitoare, iar noua configuratie a locului a fost in cele din urma sudata pe matricea geologica a tinutului. Avand, pe alocuri, o suta de metri adancime si un kilometru latime, apele majestuoase, cu irizari argintii, te duc cu gandul la fluviul Mississippi, la spatiile mitice ale Volgai sau la legendara albie a Nilului. Cand ajungi aici pentru prima oara, iti va fi greu sa admiti ca esti in Romania, ca sudul tarii ascunde atata splendoare. Cunosteam Dunarea de Jos, cu porturile ei agatate ca margelele pe muchia Campiei Romane, cu Delta si baltile Brailei. Dar Dunarea la Svinita, la Ieselnita, la Berzasca sau la Dubova nu are asemanare pe lume. Este pe jumatate creatia omului, care a facut ca luncile sa dispara inghitite de ape, dar care, incurcandu-se in propriile planuri arogante, s-a vazut in cele din urma nevoit sa lase initiativa naturii, parca "iritate" de atatea proiecte artificiale. Pe nesimtite, fluviul si-a reluat in stapanire salbaticia. Asa cum arata astazi, canalizata si cumintita de baraj, Dunarea la Clisura, cu tot alaiul de rezervatii naturale, de monumente si trasee de drumetie, reprezinta una din marile atractii turistice ale Romaniei. Iar granita sarbo-romana, pazita formal de graniceri tineri, plictisiti si parca dornici de ceva "actiune" (s-au dus vremurile cand pe aici fugeau in fiecare noapte curajosii romani oropsiti de regimul comunist!), granita aceasta calma si fireasca, stabilita de inteleptii conducatori ai Romaniei Mari, in 1919, ridica acest spatiu multicultural la nivel de exemplu european. Unele sate sunt romanesti, dar multe asezari sunt populate majoritar de sarbi sau de cehi, ceea ce face ca zona sa fie bogata in traditii si obiceiuri diferite. Parte a Banatului istoric, Clisura, ca forma de relief, civilizatie si peisaj, este un univers de care vei fi atras pe viata si unde orice vizita este o mica aventura.

Dulcinite, bucicanite, ghibanite, rachie de dude

Oriunde, pe teritoriul Clisurii, te poti opri sa admiri paradisul. Pe o parte, dealuri stancoase, cu parcurile si rezervatiile naturale, cu padurile seculare protejate cu soiuri de plante si pasari unice in lume. Iar pe cealalta, firul lenes al Dunarii. Iubitorii naturii vor fi incantati de copacii si arbustii rari, de coloniile de lastuni.Peisajul este rural, plin de nostalgie, cu salase pentru oi si vite, cu fanare oferite gratuit spre innoptare tinerilor romantici. Pe Culmea Naidasului, soarele straluceste cu putere, incalzind viperele cu corn; in rezervatia naturala Valea Mare troneaza impozant teiul argintiu, iar pe stanca Babacaia se aduna stoluri de pasari multicolore si galagioase. Nu departe, rezervatia mixta Rapa cu lastuni, din Valea Divici, ori livezile de smochini din Svinita sunt sarea si piperul primei parti, mediteraneene, a Clisurii. Numai aici vei gasi liliac de Banat, iedera mare, tei pucios sau mojdrean. Te opresti apoi sa admiri visinul si alunul turcesc, dar si Rezervatia paleontologica Svinita, un sit celebru in Europa, plin de amoniti din Jurasicul mediu. Daca va e foame si doriti sa mancati ca la Banat, puteti poposi la unul dintre zecile de restaurante de pe traseu, dar daca doriti sa luati un pranz sarbesc, opriti-va in comuna Socola si cereti: ghibanite (placinte cu branza), prebranat (fasole scazuta), cavurma (preparat din organe), dulcinite (placinte cu dovleac), bucicanite (clatite), rachie de dude. Veti fi serviti in cel mai dulce stil banatean.
Dupa 1989, multi localnici au ridicat constructii pe limba de uscat scapata pe alocuri, ca prin minune, de Marea Inundare. Unii au zidit casute de vacanta chiar "la coada viei" sau pe locul ultimilor pruni si meri din fostele livezi, uscati parca de durere dupa "fratii" acoperiti de ape. Dar sunt destui cei care au gandit lucrurile in termeni economici, construind pensiuni. Frumoase, in armonie cu farmecul locului si lipsite de stridenta din alte parti, rasar parca din apa, ca locuintele lacustre, impodobind, cu unele exceptii, malul in culori si forme de bun gust. Dotate cu pontoane plutitoare, cu ambarcatiuni de agrement si pescuit, cu un confort variat, de la doua la patru margarete, pensiunile de pe Clisura par a fi mai mult case de ospetie pentru prieteni, decat unitati hoteliere. Va prezentam trei dintre ele. Mai multe detalii gasiti pe site-urile: www. portiledefier.ro si www. gecnera.ro

"IULIA". Pe pamantul bunicului

Pensiunea "Iulia" (www.pensiuni-turistice.ro) a aparut din intamplare. Pe un rest din pamantul bunicului Mihai Obadariu, plantat candva cu vie si inundat la constructia barajului, Ioan si Georgeta Obadariu au inceput constructia unei case de vacanta pentru familie. Mare le-a fost mirarea cand nici nu apucasera sa termine trei camere, si un grup de danezi le-au cerut cu lacrimi in ochi sa le inchirieze lor casa pe trei nopti, desi totul era inca un santier. Si-au dat seama ca au construit o comoara, asa ca s-au largit cat s-a putut dupa aceea, ajungand sa puna la dispozitia musafirilor sase camere cu baie proprie, la pretul de 80-90 de lei pe noapte (reduceri pentru copii), mic dejunul fiind inclus. Fostul tehnician silvic Ioan Obadariu este astazi gazda de turisti si ghid pe munti si in rezervatiile pe care le cunoaste ca pe propriul lui buzunar. Impreuna cu sotia si fiica lor, Iulia, au incurajat turismul de ospetie, fiecare drumet care le calca pragul fiind socotit un fel de neam, un oaspete de familie. Ei cer turistilor sa ramana macar trei zile, sa aiba timp sa faca o drumetie, o plimbare cu barca, o partida de pescuit sau o seara cu ciorba de peste, fiindca ciorba de peste ca la "Iulia" nu gasesti pe toata Clisura. Obadarii garanteaza ca, dupa trei-patru zile petrecute la pensiunea lor, pleci "alt om". Rezervari la: 0722/39.41.30; 0729/09.08.23.

"MELBA", adica "Lastunul de stanca"

Inaugurata la 1 octombrie 2007, "perla Clisurii" este pensiunea de patru margarete "Melba", numele latinesc al lastunului de stanca specific zonei (www. pensiunea-melba.ro). Construita de familia Ileana si Emil Vamvu, in golful artificial Dubova, din comuna cu acelasi nume, "Melba" exceleaza prin bun gust arhitectural, rafinament al decoratiunilor interioare si calitatea serviciilor, cu adevarat de patru margarete.A fost ridicata partial cu fonduri nerambursabile Sapard, iar modalitatile actuale, mult diversificate, de atragere a fondurilor europene i-a determinat pe proprietari sa realizeze proiecte de completare, cum ar fi un schi-jet, cateva pontoane turistice, un foisor pentru pescuit si altele. "Am dorit sa aratam ca si la noi se poate", spune Ileana Vamvu, autoarea multora dintre decoratiunile interioare si a design-ului restaurantului, inspirate din insula Creta. "Vad acest golf plin de pensiuni, ne vom bucura sa ne copieze vecinii, sa ne concuram reciproc, nu ne este teama. Strainii ne-au invadat deja, avem rezervari pe termen lung, si pentru multi bucuresteni care cauta linistea si relaxarea totala. "Melba" este viata noastra, ne consumam aproape tot timpul aici, alaturi de clientii cei mai pretentiosi, pentru ca numarul mare de margarete obliga si impune un standard inalt in toate privintele". De notat ca familia Vamvu a amenajat o plaja pe malul batranului fluviu, langa piscina cu apa limpede si ofera navigatie la Cazane cu salupa sau barca. Ori pe care-i alege-o, privelistile sunt aceleasi: divine! Cazarea se face in cele 7 camere duble, dotate cu televiziune prin cablu, radio MP3, minibar, grup sanitar propriu cu dusuri cu hidromasaj sau jacuzzi. Rezervari la telefon: 0727/47.41.79 sau 0252/36.80.80.

"Septembrie" se inaugureaza in... iunie

Daca in viata familiei tale se intampla multe evenimente frumoase in septembrie, daca ai putina imaginatie si ceva bani si vointa de a te dedica turismului, si daca ai achizitionat cativa zeci de metri din malul Dunarii la Ieselnita, chiar la intrarea in Cazane, atunci este foarte tentant sa construiesti o pensiune. Cu 100.000 de euro primiti de la UE, inginerul constructor Alexandru Cunicel, nascut, si el si sotia, in septembrie, dar si casatoriti in aceeasi luna, iubitori de natura si de oaspeti, au croit probabil cea mai ecologista pensiune din Clisura, "Septembrie" (www.pensiunea-septembrie.ro). Construita din materiale reciclabile, dotata cu panouri solare pentru apa calda si incalzire, cu sapunul ambalat in hartie reciclata, beneficiind de ferestre largi pentru o cat mai buna iluminare naturala, pensiunea lui Cunicel, proiectata de designerul Liliana Pop, sora sa din Danemarca, va fi inaugurata in iunie si va trezi multa admiratie printre turisti. Cu un nivel de confort de trei margarete, avand 11 camere largi si luminoase si dotari ultramoderne, baruri, terase, ponton, piscina si club, vopsita simplu in alb laptos, "Septembrie" se vede de la distanta, devenind un fel de arbitru al elegantei pe toata valea. "Este o zona pentru turisti pretentiosi", spune Cunicel, "si nu ne putem abate de la bunul gust si de la respectul pentru ce se vede in jurul nostru, adica un paradis natural". (Detalii la telefon: 0724/29.23.08)

(P.S. Romanii nu vor uita niciodata ca prin Clisura a sosit incognito in tara marele rege Carol I, in 1866.)

Fotografiile autorului