Un petrolist e in furci cu anticoruptia de ani de zile. Un afacerist are probleme la tribunal si este chemat sa dea socoteala cum a facut primele milioane. Doi frati stau rau cu proprietatile primite peste rand si trebuie acum sa le dea inapoi. Oamenii lui Gigi au scos la plimbare vreo doua milioane de euro si nu le-a priit. Nici unora, nici altora. Din punctul de vedere al DNA, varful de lance al bogatilor Romaniei e cam murdar de cand scurma prin economia subterana in cautarea oportunitatilor de afaceri. Deci dintotdeauna. Daca apuci sa desfaci buchetul de campioni ai economiei, te paleste mirosul de pestera al muncii la negru si afa-cerilor familiale mafiote. Daca jumatate din povestile din presa ar fi adevarate, intreaga literatura de specialitate a fost scrisa degeaba. Capitalismul romanesc se sustrage legilor economice si penale. Este in stare sa masluiasca si legea gravitatiei ca sa iasa profit.
Romania nu a iesit din epoca jocurilor piramidale. Aproape nu exista afacere pornita de politicienii aflati la putere sau de clientii lor care sa nu-si amortizeze costurile intr-o luna si, in primul an, sa nu inregistreze culmi de progres si de profit. Eficienta programelor guvernamentale nu se vede in buget, inflatie sau limitarea somajului, ci in cresterea conturilor personale din banci straine. Nu se stie cand mai prinzi portofoliul de ministru sau fotoliul de parlamentar. Miezul evului aprins a expandat in afacerile de familie, transformandu-le din gainarii, in mari investitii profitabile. Daca vrei sa investesti ceva si sa scoti profit inzecit, trebuie sa ai grija cu cine te inrudesti. Trebuie sa ai rude cu posibilitati, cu vechime in partid si in parlament, eventual la sefia vreunui departament. E bine si boss in consiliul local sau consilier cu iuteala de mana si relatii in mlastina economica a judetului. Nu te grabi. E loc mereu de un nas, cuscru, cumatru sau cumnat in familie. Uneori politicienii divorteaza nemultumiti nu de sotie, ci de nas.
Recent, un ziar scria despre modul in care s-a transmis greaua mostenire a familiei lui Dinca Teleaga, un grangur comunist care a facut ceva parnaie. E vorba de sute de milioane de euro care circula acum prin arterele ingrosate de noxe ale economiei romanesti. Urmasii capitalisti ai aparatcikului comunist s-au priceput sa inoate in apele tulburi ale tranzitiei. Ca mostenirea politrucului a fost investita in afaceri nu e rau, greu de explicat este cum de s-a extins familia si a cuprins administratia transformandu-si firmele in furnizori exclusivi de tehnologie catre institutiile statului. Cu preturile pe masura. Poate ca asta este misterul. Averi fabuloase cresc din nimicul unui buget de austeritate, prea mic pentru a ne imbogati pe toti.
Nu e de mirare ca servieta plina de bani dusa de oamenii lui Becali prin tara (pentru a cumpara un teren, pentru a mitui o echipa de fotbal, cine stie?) a starnit patimi si institutii. Oamenii iubesc fotbalul, politica si afacerile pentru ca acestea repeta, in detalii si la unison, viata asa cum o cunosc microbistii. Toti oamenii de fotbal sunt plini de bani. Sunt banii de bilete, votul bagat in urne de spectatori. Arbitrii sunt corupti, jucatorii la fel. Programele politice, adica schemele de joc, sunt facute de ochii lumii. In spatele lor se afla intelegeri la nivel inalt unde rezultatele electorale sunt negociate la sange. Primele de joc si salariile sunt platite din sacosa. Statele de plata sunt pentru agentii fiscali stupizi si curiosi. Din cand in cand, jucatorii pleaca la o echipa care plateste mai bine. Acolo fac de trei parale fostii antrenori si colegi de echipa. Si rar echipele mai prost plasate retrogradeaza. Echipele care nu au avut bani sa castige un loc mai bun in clasament.