O scadere proportionala o are si Pd-ul, partidul din care a plecat presedintele, dar - cu 41% din intentiile de vot - el ramane de departe cea mai puternica formatiune politica a Romaniei. In crestere procentuala se afla premierul Calin Popescu Tariceanu, ce urca de la 11% la 21%, impreuna cu partidul pe care il conduce, Pnl-ul, cotat cu 12% din optiuni. Alaturi de premier si partidul sau, o revenire sesizabila o are Psd-ul (de la 15% la 20%). Celelalte grupari politice si liderii lor au variatii procentuale putin semnificative, usoare scaderi inregistrand Png-ul (de la 13% la 10%) si liderul sau, G. Becali (de la 31% la 24%). Prm-ul, cu 5%, se situeaza la limita pragului parlamentar, sub acesta plasandu-se Udmr-ul (din cauza conflictului cu Cnm-ul privitor la reprezentarea minoritatii etnice maghiare) si Pld-ul, Pntcd-ul, Pc-ul. Cifrele sondajului Gallup au fost puse in legatura directa cu atitudinea formatiunilor implicate si a liderilor lor fata de "legea pensiilor", propusa Parlamentului de guvernul Tariceanu si sustinuta, la vot, in principal de Pnl si Psd. Scaderea increderii fata de presedintele Basescu se datoreaza, conform acestei logici, reticentelor sale in promulgarea respectivei legi, seful statului cerand guvernului sa indice sursele pe baza carora a marit punctul de pensie, stiut fiind ca, desi se afla in crestere, economia romaneasca este inca fragila, orice soc putandu-i (inca) provoca un colaps.
Sondajele sunt oglinzi ale tendintelor momentului. Trendul unei personalitati sau al unei formatiuni politice nu poate fi stabilit in mod real dupa un moment sau altul, ci in urma insumarii acestora printr-o curba semnificativa. Nu s-ar putea spune, de exemplu, ca daca Prm-ul a crescut cu 1% in iulie fata de luna anterioara, acest fapt marcheaza tendinta lui de revenire in plutonul partidelor de top. Deocamdata, dupa sondajele efectuate de la inceputul anului in curs, trendul Prm-ului este descendent si, daca se mentine, anunta posibila (si probabila) disparitie a partidului extremist din arcul gruparilor parlamentare. Cauzele sunt cunoscute si, de aceea, nu vom insista asupra lor. Ca o ipoteza suplimentara (ipoteza, evident, "de lucru"), am putea adauga si faptul ca Udmr-ul, unul din motivele aparitiei Prm, se plaseaza intr-o situatie simetrica, liderii si "baronii" sai avand tot mai putine de spus minoritatii etnice pe care o reprezinta. Mai curioasa este constatarea ca, desi a sustinut puternic "legea pensiilor", dar si alte initiative legislative populiste, Pc-ul nu poate depasi deloc procentul de 1% in care s-a cantonat. Perceput ca un partid client-pentru-lider, finantat si publicitat de acesta, Pc-ul nu se poate desprinde de imaginea de instrument al pulsiunilor (in genere, rancuniare) ale sefului sau, desi unele dintre propunerile sale pot parea interesante pentru electorat. Si in cazul Pc-ului, concluzia ca trendul unei formatiuni nu depinde de evenimentele momentului este valabila.
Pensionarii reprezinta una dintre categoriile sociale cele mai oropsite ale Romaniei. Cu exceptia catorva dintre ei (proveniti fie din inalta nomenclatura comunista, fie din casta politica formata dupa 1989), majoritatea lor absoluta traiesc la limita mizeriei, veniturile ajungandu-le doar pentru supravietuirea zilnica. Fondul de pensii al Romaniei, utilizat nepermis de unii guvernanti pentru umplerea conjuncturala a diverselor "gauri" economice, este tot mai subtire si tot mai greu de sustinut de catre populatia activa din tara, in scadere accentuata, ca urmare a emigrarilor spre alte orizonturi si a tentativelor, extrem de numeroase, de evaziune fiscala, promovate de "munca la negru" specifica economiei subterane. Nu vom discuta aici drama romanilor obligati sa-si paraseasca tara pentru un trai umilitor, dar mai bun, sau disperarea celor ce accepta "plata la negru" din lipsa de alternativa. Trebuie insa sa subliniem ca toate aceste situatii nu fac altceva decat sa reduca fondul national de pensii, ce va fi tot mai solicitat, ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei. In acest context, cresterea - absolut necesara de altfel - a pensiilor poate parea - atunci cand sursele alimentarii fondului nu sunt clar indicate - o operatie tipic populista, cu iz electoral, de tipul pomenilor cu "bere si mici", regizate de Psd la diversele alegeri trecute. Guvernul Pnl a identificat drept sursa cresterea economica si "intrarile" de valuta din strainatate, realizate, cu mari sacrificii, de cei numiti "capsunari". Or, deturnarea rezultatelor banesti ale cresterii economice risca sa duca la incetinirea acesteia, iar "intrarile" vor fi - previzibil - reduse cand majoritatea migrantilor isi vor "reintregi" familiile in alte spatii economico-culturale. A propune o marire de, relativ, lunga durata a veniturilor celei mai sarmane parti a populatiei tarii pe baza surselor indicate este, de aceea, o operatie hazardata si o mostenire teribila pentru viitoarea guvernare.
Din aceste cauze s-a aratat reticent cu promulgarea noii legi a pensiilor presedintele Basescu. Pentru pensionari, actiunea a parut cinica, injusta, ba chiar insultatoare. Era normal ca increderea celor direct afectati sa scada, mai ales ca noua marire nu aduce schimbari substantiale in calitatea vietii lor. Seceta grava a afectat agricultura, principalul "rezervor" de produse ieftine pentru autohtoni. Coruptia generalizata si deciziile haotice din domeniul sanatatii si dificultatile - actuale si de perspectiva - din cel al energiei completeaza un tablou prea putin vesel pentru pensionari. D-l Basescu a incercat sa le explice ca, in conditiile date, cresterea veniturilor lor (repet, normala si necesara) este iluzorie si temporara, o viitoare administratie neputand-o sustine. Impinsi de Psd, guvernantii Pnl-isti au luat o masura electorala ce, probabil, le va asigura intrarea in viitorul Parlament, dar nu-i va mai conduce la sefia administratiei. Psd-ul a fortat impunerea legii, dar nu a realizat riscul generat de ea daca, printr-o lovitura norocoasa, va ajunge iar la guvernare. "Monstruoasa coalitie" Pnl-Psd si-a amanetat, fara sa stea prea mult pe ganduri, viitorul.
Explicatiile d-lui Basescu date pensionarilor au survenit dupa sondajul ce a surprins reactia emotionala a acestora la tergiversarea promulgarii. Efectul - scaderea cotei de popularitate - reflectat in rezultatele sondajului Gallup este, de aceea, numai temporar, fara a-i afecta trendul. Ascensiunea d-lui Basescu se bazeaza pe propunerile - sustinute efectiv - de reconstructie generala a societatii, din care pensionarii sunt parte. Majoritatea lor au inteles, de altfel, acest lucru. Sondajele viitoare o vor demonstra prin constatarea revenirii la "trendurile normale". Ce ar trebui sa faca insa gruparile partinice si civile ce il sustin pe presedinte ramane abia de vazut.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
