(Prunus spinosa)
Este primul arbust pe care primavara il imbraca in valuri albe, de flori. Razele blande ale soarelui fac sa tasneasca din crengutele pline de tepi, petale albe si gingase, inca inainte de aparitia frunzelor. Tufele de porumbar, cu florile lor albe, ca spuma marii, se numara printre cei mai grabiti si mai gratiosi mesageri ai primaverii, o bucurie pentru ochii iubitorilor de natura, care ii recunosc de la mare distanta, in padurile inca inlemnite de frig. Atragator este si mirosul dulce al florilor, amintind de fagurii de miere, o adevarata incantare pentru albine si bondari, care danseaza in roiuri in jurul lor culegand polenul dintre petale. Dar magia florilor si mireasma lor raspandita departe, dincolo de liziera padurilor, dispar repede, imprastiate de vant. O iluzie a naturii... Abia atunci plesnesc mugurii, scotand la iveala capisonul frunzulitelor verzi. Iar toamna se coc si fructele rotunde, albastre-brumarii, care seamana la gust cu prunele, dar sunt bune de mancat doar dupa ce a trecut peste ele primul ger.
*
Porumbarul creste in luminisuri, pe pasuni si fanete, dar mai ales la margine de paduri, urcand adesea pana la 1600 de metri. De inmultirea lui se ingrijesc pasarile, care imprastie samburii nedigerati ai fructelor. Intr-un sat italian, numit Bra, se petrece o minune. Din anul 1336 incoace, o tufa de porumbar infloreste an de an in preajma Invierii, in imediata apropiere a unui sanctuar dedicat Sfintei Fecioare. Este un loc cautat de multi pelerini, care vin sa o venereze pe Sfanta Fecioara si sa vada floarea cea minunata care vrea s-o aline de pierderea Fiului ei prea iubit.
Culesul
Florile se culeg cu mana, cu multa grija, incepand din martie si pana la sfarsitul lui aprilie (anul acesta, primavara fiind mai rece, infloritul a intarziat). Se pun la uscat in loc umbrit, bine aerisit. Culesul este mai usor in zilele calde si insorite. Florile de porumbar se confunda usor cu cele de paducel, dar atentie: paducelul infloreste abia in mai, iar florile lui apar deodata cu frunzele. La porumbar, florile ies cu mult inainte. Sunt singure, deci, pe ram.
Fructele de porumbar se pot culege abia toamna, tarziu, dupa caderea primelor brume, altfel sunt acre si astringente. Dar frigul iernii care se apropie le coace si le indulceste.
Utilizari casnice
Fructele de porumbar se pot consuma ca atare, iarna tarziu, dupa ce se coc. Dar ele sunt o materie prima excelenta si pentru marmelada si gem, pentru sirop, vin, tuica si otet. Se prepara la fel ca prunele (gen tuica) sau precum coacazele negre (vin, sirop). Fructele sunt bogate in vitamina C, calciu si magneziu.
Magie populara
Se spune ca atunci cand porumbarul are flori multe, anul va fi manos. In unele zone din tara, porumbul se seamana cand infloreste acest arbust. In Oltenia, fetele prind martisoare in crengile porumbarului, pentru a fi albe la fata ca florile lui.
Efecte vindecatoare
Porumbarul este cunoscut inca din vremea neoliticului (5000-4000 i.Hr.). Fructele lui se numara printre cele mai vechi alimente folosite de om. Conform unor cercetari recente, florile de porumbar contin o serie intreaga de substante active cu efect puternic laxativ, diuretic si dezintoxicant - veritabile medicamente de slabit naturale. In schimb, fructele au actiune astringenta, sunt antidiareice si vindeca dizenteria.
Florile de porumbar
si kilogramele in plus
Un om sanatos ar trebui sa cantareasca atatea kilograme cat numarul centimetrilor care depasesc 1 m, minus 10 (la 1,70 m - 60 de kg). Devierile care depasesc - in sus sau in jos - 5 kg sunt considerate anormale. Femeile si astenicii au o greutate cu 10% mai mica, barbatii robusti o greutate cu 10% mai mare. O persoana normala, cu o gandire sanatoasa, va avea grija sa aiba greutatea potrivita: daca este supla, se simte mai sanatoasa, mai rezistenta si mai mobila si are mai mult elan, mai multa rezistenta fizica si mai multa energie. Excesul de greutate, in schimb, favorizeaza dereglarile: insuficienta cardiaca, diabet, arterioscleroza, hipertensiune etc.
Excesele alimentare si lipsa de miscare sunt cei doi factori importanti care duc la obezitate. Hrana asimilata, care nu se transforma in caldura si energie, se inmagazineaza sub forma de grasimi, care se depun in zonele cu tesut adipos: pe burta, pe coapse s.a.m.d. Adeseori, cresterea in greutate este cauzata - in parte - si de acumularea de lichid in tesutul adipos. Omul modern a uitat sa-si asculte organismul, care ii transmite cand are nevoie de energie noua. Astazi, multi oameni consuma mai multe alimente decat au nevoie, iar grasimile se depun, daunand sanatatii, dar si frumusetii.
In functie de greutatea corporala, fiecare individ poate sa stabileasca exact daca trebuie sau nu sa dea jos kilogramele in plus. Exista insa persoane la care reducerea greutatii se impune in mod necesar: cei bolnavi de inima, de artroza, de guta, de diabet, de arterioscleroza si hipertensiune. Dar slabitul - in cazul lor - trebuie sa fie bine gandit si organizat.
Cura de slabire trebuie sa inceapa cu o dieta corespunzatoare si cu miscare. Alimentele nu trebuie sa-i aduca organismului un surplus de calorii, ci o cantitate echilibrata de vitamine, substante minerale, proteine si hidrati de carbon. Si deoarece cura inseamna o "interventie" asupra organismului, ea trebuie tinuta in asa fel, incat sa nu se dea jos mai mult de un kilogram pe saptamana. Curele radicale nu fac decat sa produca dereglari. Valoarea calorica sa nu depaseasca 1500 kcal pe zi. Slabitul trebuie sa inceapa cu o mai buna cunoastere a alimentelor care ingrasa. Sa ne gandim tot timpul in care din alimentele consumate zilnic se ascund grasimile si sa le evitam. Acestea sunt: smantana, iaurtul, branza cu peste 40% grasime, maioneza, grasimile vegetale si animale, slanina, sunca, salamul, carnea grasa, carnea de porc, prajiturile, pastele fainoase, produsele de patiserie, orezul, dulciurile, zaharul, sarea, bauturile dulci, dulceata, fructele uscate, nucile si alunele, berea, limonada, supa, ouale fierte, ciocolata, cremele, aperitivele, painea alba.
Alimentele pe baza de cereale rafinate (faina alba) contin foarte multi hidrati de carbon si multe calorii. De aceea, cantitatea trebuie mult redusa chiar si la painea neagra, painea de graham si orezul nedecorticat. Si sarea este periculoasa: "leaga" apa in organism, de aceea trebuie inlocuita cu alte alimente, de exemplu mirodeniile.
In doze mici sunt permise: untul sau margarina, branza slaba, branza de vaci, carnea slaba (de pilda cea de pui, de vitel, de vita, de berbec), pestele slab, ouale moi, laptele degresat, cartofii (cu masura), cafeaua, bananele, strugurii.
De preferat: legumele, salatele preparate cu ulei putin (presat la rece), fructele, sparanghelul, varza rosie, varza alba, varza creata, spanacul, conopida, varza acra, ciupercile proaspete, rosiile, castravetii, merele, perele, caisele, murele, zmeura, capsunile, portocalele, sucurile de legume si fructe, apa minerala. Dar ar fi gresit ca si aceste alimente sa fie consumate in cantitati prea mari.
Slabiti facand miscare. Daca vreti sa slabiti constient, miscati-va cat mai mult. Miscarea intinde tesuturile, intareste muschii, previne slabirea si ridarea pielii, tonifica inima si circulatia sangelui. Ganditi-va ca fiecare efort muscular presupune - in mod automat - un consum mai mare de energie.
Tineti seama de urmatoarele:
Cele 10 pacate principale in timpul curei de slabire sunt: alimentele prost alese (fara a tine seama de calorii); controlul inexact al greutatii; dulciurile; grasimile ascunse in alimente; ciugulitul intre mese; alcoolul; sarea; deprinderile alimentare gresite; sedentarismul; lipsa de perseverenta.
Date Botanice
Radacina: un sistem de radacini mult intins, din care creste un arbust spinos, ramificat, cu tulpina acoperita de o scoarta cenusie. Inaltimea 1-3 m.
Frunzele: sunt ovale, lungi si dintate pe margini si apar abia dupa inflorire.
Florile: albe ca zapada, cu miros de miere si migdale amare, au 5 petale si multe stamine, la fel ca florile de mar si de cires.
Inflorirea: intre martie si aprilie.
Fructele: fructele apar abia toamna. Sunt rotunde, albastre-brumarii, la inceput acre si astringente, iar dupa prima bruma se coc si devin dulci.
Cura de slabire
Cura pe care v-o propunem consta - dincolo de regulile descrise mai sus - in administrarea de ceaiuri si tincturi din flori si fructe de porumbar, luate in amestecuri menite sa accelereze metabolismul si eliminarea toxinelor. Iata-le:
Ceai pentru slabit:
Flori de porumbar - 20 g - stimuleaza digestia.
Radacina de papadie - 20 g - depurativ.
Frunze de bradisor - 20 g - diuretic.
Frunze de menta - 20 g - imbunatatesc gustul.
Se opareste - de trei ori pe zi - cate o lingurita din acest amestec cu o ceasca cu apa clocotita, se lasa sa se infuzeze 5 minute si se bea, inghititura dupa inghititura, inaintea meselor principale.
Tinctura pentru stimularea metabolismului:
Tinctura de porumbar - 10 ml - stimuleaza digestia.
Tinctura de papadie - 20 ml - depurativ.
Tinctura de leustean - 10 ml - diuretic.
Tinctura de roinita - 10 ml - calmant.
Se iau - de trei ori pe zi - 15-25 de picaturi de amestec diluate cu putina apa, cam la 1/2 de ora dupa mesele principale. Stimuleaza digestia, indeparteaza reziduurile si toxinele.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
