Dupa anuntul presedintelui Traian Basescu, privind infiintarea unei comisii prezidentiale care sa demonstreze in mod stiintific caracterul criminal al regimului comunist, demonstratie care i-ar oferi, in sfarsit, munitia aferenta condamnarii oficiale, in numele statului roman, a regimului rasturnat de Revolutia din decembrie 1989, opinia publica si media romaneasca isi pun indreptatite intrebari cu privire la rolul acestei (inca) misterioase comisii. Prima dintre ele tine de protocol: de ce e necesara infiintarea unei comisii, pentru a face o demonstratie cumva inutila, cand toata lumea stie ce a insemnat comunismul? In plus, au fost publicate deja o multime de documente, marturii ale supravietuitorilor comunismului timpuriu (din anii 50-60), lucrari stiintifice recunoscute si pe plan international, volume de interviuri, reviste de specialitate. Exista muzee, a fost creat un institut specializat de studii asupra crimelor comunismului si securitatii, exista un institut de istorie recenta, s-au desferecat arhivele tinute sub lacat, Cnsas a intrat neingradit in activitate si se vorbeste de infiintarea unui muzeu national al totalitarismului comunist... O problema cercetata atat de asiduu mai are nevoie dupa 16 ani de la revolutie de institutionalizare sub patronaj prezidential?
Pentru a afla cateva dintre raspunsurile asteptate, ne-am adresat chiar celui desemnat presedinte al Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, cunoscutul politolog roman din Sua, Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice si director al Centrului de Studii ale Societatilor Postcomuniste de la University of Maryland. Tismaneanu este considerat unul dintre marii specialisti ai lumii in studiul societatilor totalitare comuniste si este autorul a numeroase volume si articole, printre care "Reinventing Politics", "Eastern Europe from Stalin to Havel", "Stalinism for all Seasons" si altele.
"Necondamnarea comunismului este
o povara ce trebuie depasita cat mai curand"
- Traian Basescu a creat Comisia pentru analiza Dictaturii Comuniste din Romania, numita de ziarul Cotidianul "Comisia Tismaneanu". Ati fost desemnat presedintele ei, unul voluntar, neplatit, neinregimentat politic. Credeti ca este potrivit momentul pentru un astfel de studiu? Cine figureaza pe lista membrilor comisiei?
- Cred ca presedintele Basescu a raspuns prin acest gest Apelului societatii civile, privind necesitatea condamnarii comunismului. Gestul sau este, cred eu, o implinire a dorintei unei foarte largi parti a societatii romanesti, de a cunoaste adevarul despre perioada dictaturii comuniste. Evident, exista numeroase studii, marturii, analize istorice, politologice, filosofice, insa ceea ce ne propunem noi sa facem este o sinteza riguroasa, concisa si coerenta privind institutiile, metodele si responsabilitatile legate de acel despotism intemeiat pe o utopie sociala constrangatoare, care a fost comunismul romanesc. Nu as intra acum in discutia listei membrilor Comisiei. Nu e vreun mister, ii voi anunta cat de curand. Am invitat mai multa lume, am incercat o anumita structurare. Voi vedea cum pot mentine ceea ce este extrem de important: credibilitatea stiintifica a Comisiei. Am propus un termen de sase luni pana la finalizarea Raportului, pentru ca sunt profesor de stiinte politice in Sua, am o norma completa de predare, am o familie, deci nu pot sa ma stabilesc pentru o perioada lunga in tara. Argumentul cheie este insa ca vreau sa terminam sinteza inaintea intrarii in Ue. Necondamnarea comunismului este o povara ce trebuie depasita cat mai curand.
- Presedintele a precizat ca nu poate condamna comunismul, pana cand nu are pe masa un "studiu stiintific" privind motivele acestei condamnari. De ce un "studiu stiintific"? Ce inseamna "stiintific" in acest caz?
- Pentru mine, lucrurile sunt clare. Ca om de stiinta, cred ca detinem suficient material documentar pentru a putea spune raspicat: Comunismul a fost un sistem inuman, brutal, criminal. Omul de stat, in acest caz Presedintele tarii, are nevoie de un document care sa provina din partea unui for de o impecabila credibilitate intelectuala. Deci, nu un autor (fie el Vladimir Tismaneanu ori altcineva), ci o lucrare bazata pe expertiza colectiva, rezultatul unui consens al expertilor. Daca nu ma insel, filosoful Ludwig Wittgenstein definea adevarul, exact in acesti termeni, drept "consensul expertilor".
"Fara un asemenea exorcism,
demonii trecutului vor continua
sa bantuie si sa polueze universul
nostru politic, mental, cultural"
- Nu e prea tarziu sa demascam comunismul, ca de altfel si Securitatea si securistii, la 16 ani de la caderea lor "oficiala"?
- Asa cum se stie, exista un mare corp de documente privind comunismul romanesc. Veti tine seama de acesta?
- Evident, vom solicita grupului de experti, care va ajuta Comisia in redactarea Raportului, sa foloseasca documentatia existenta. Intre membrii Comisiei se numara autori de lucrari esentiale pe domeniu. Vom aborda institutiile statului totalitar (partidul, securitatea, propaganda etc.), folosind lucrarile existente. Daca va fi necesar, vom solicita documente de arhiva suplimentare. Presedintele Basescu m-a asigurat de deplinul sau sprijin in acest sens. Cartile mele, ca si cele scrise de alti politologi, istorici, fosti dizidenti, membri ori nemembri ai Comisiei, vor fi consultate pentru dobandirea unei perspective obiective asupra tragediei Romaniei sub comunism. Scopul este sa construim un material persuasiv pentru viitoarele generatii, care nu au trait sub comunism. Tocmai existenta unei asemenea literaturi ne avantajeaza si ne permite sa avem ambitia de a termina raportul in circa sase luni.
- In momentul acesta, Romania isi concentreaza energiile pentru integrarea in Comunitatea Europeana. Rascolirea trecutului nu creeaza un impediment, aparitia unui alt focar de atentie?
- Niciodata aflarea si rostirea adevarului nu pot fi privite drept pierdere de vreme si energie. Refularea amintirilor despre un trecut extrem de complicat, cu atatea destine distruse si atata suferinta, nu poate servi decat celor care detesta transparenta. Trecutul nu este o alta tara. Intre amnezie si surplusul de memorie, consider ca acesta din urma este binefacator si constructiv.
- Anticipand una dintre eventualele concluzii ale Raportului, de ce credeti ca a cazut comunismul in 1989, cand tuturor ni se parea etern?
- In primul rand, pentru ca vantul istoriei, "lair du temps" facuse de-acum comunismul un sistem anacronic, intemeiat pe o ideologie compromisa si vetusta. Problema comunismului nu este doar natura sa terorista si ostila legalitatii autentice. Este in egala masura un sistem ineficient. Fostii activisti, politrucii resapati, ceea ce se numeste intelighentsia de partid, gorbaciovistii locali, au priceput ca vremea dogmei luptei de clasa si a egalitarismului colectivist a trecut. In 1989 (si, de fapt, mult mai devreme), era greu de gasit in Romania, cu exceptia lui Ceausescu si a catorva alti maniaci ideologici, o persoana care sa mai creada in balivernele "socialismului stiintific". Ceea ce nu inseamna ca exista vreun consens privind o ideologie succesoare. Dar acesta este de fapt un subiect de teza de doctorat: ce asteptau romanii in 1989?
"Dictatura comunista a fost
intemeiata pe un proiect ideologic
absolutist si fanatic"
- Din ce perioada veti incepe studiul?
- Nu anticipez ce vor spune membrii Comisiei, indeosebi istoricii. Eu voi scrie o schita istorica a comunismului din Romania, ca fenomen politic, cu privire speciala asupra Pcr. Comisia va examina institutiile dictaturii comuniste, care au capatat noi dimensiuni si puternice atributii statale dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946. Deci, cred ca vom porni cu 1945: guvernul marioneta Petru Groza, dictatura stalinista, distrugerea elitelor, industrializarea fortata, ororile colectivizarii, persecutia clerului, a intelectualilor si studentilor, victimele din randul minoritatilor, vagile si avortatele liberalizari, infeudarea tarii fata de Kremlin, apoi relativa autonomie a politicii externe, pseudo-nationalismul fascistoid al perioadei ultime. Nu anticipez concluziile Comisiei, dar vom spune ca memoria victimelor trebuie, intr-un fel, eternizata. Nu vom ignora teroarea, incalcarile drepturilor omului, distrugerea opozitiei, persecutia dizidentilor, atacurile impotriva posturilor de radio occidentale care transmiteau adevarul despre Romania. Si lista este mult mai lunga. Am scris eu insumi pe larg despre faptul ca dictatura comunista a fost intemeiata pe un proiect ideologic absolutist si fanatic. Nu mai putin distructiva a fost actiunea de anihilare a moralitatii traditionale si construire a acelei fictiuni antropologice numite "omul nou".
- Exista in Romania postdecembrista, prelungiri ale practicilor si moravurilor securistilor si activistilor comunisti? Va studia Comisia si acest aspect ?
- Mostenirile comuniste tin nu doar de mentalul colectiv (autoritarism, duplicitate, suspiciune, oroare de pozitiile pluraliste), dar si de practicile nomenklaturii. Fenomenul nu este insa unul pur romanesc. Il intalnim in Polonia, unde liderii partidului succesor post-comunist (Alianta Stangii Democratice), inclusiv fostul presedinte Kwasniewski, fusesera activisti ai tineretului comunist.
"Nu imi fac iluzii ca vom trece
peste noapte, de la nepasare
la o acuta constiinta istorica"
- La ce ne va folosi condamnarea oficiala a comunismului? Credeti ca se va schimba ceva in mentalitatea sau politica romaneasca? Va arata Romania, in momentul aderarii europene, mai pura, mai putin amnezica, mai mandra in randul lumii?
- Nu imi fac iluzii ca vom trece peste noapte, de la nepasare la o acuta constiinta istorica. Cred insa ca, odata asumata aceasta chestiune de catre seful statului, deci odata pronuntata de la cel mai inalt nivel acea mult-asteptata condamnare a comunismului in Romania, vocile care sustin ca lucrurile nu au fost chiar atat de rele vor fi mai putin agresive. Se vor intalni cu pozitia oficiala a statului. Nostalgicii comunismului vor trebui sa-si justifice pozitiile in raport cu un document bazat pe mii si mii de pagini de memorii si arhive. Una din caracteristicile comunistilor este lipsa de bun simt. Mai exact spus, nerusinarea. Ei se joaca de-a trecutul, il scriu si rescriu in functie de interese conjuncturale. Idealismul originar, prost plasat si cu consecinte nefaste, a disparut de mult. Comunismul in ultima sa faza a fost pur si simplu cinic si oportunist.
- Ar putea deveni studiul dvs. un curs universitar, macar pentru Facultatea de Istorie? Veti fi de acord sa-l predati? Pana la urma, cui va servi acest studiu?
- Un curs universitar pe tema comunismului romanesc este extrem de necesar. Daca nu ma insel, Adrian Cioroianu, bunul meu prieten, preda un asemenea curs, la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti. Raportul Comisiei va deveni, probabil, parte a bibliografiei pentru asemenea cursuri. Vom evita limbajul tehnicist, tocmai pentru a permite citirea Raportului de catre categorii cat mai largi de public. Evident ca, daca voi fi invitat, voi fi incantat sa predau un asemenea curs. La Universitatea Maryland, tin un curs despre "Ascensiunea si caderea comunismului in secolul douazeci". Ma ocup pe larg de cazul comunismului romanesc. Asadar, destinatarul acestui studiu, din perspectiva mea, este exact tanara generatie. Experienta din 2005, cand am lansat in tara cartea mea, "Stalinism pentru eternitate", mi-a dovedit ca tanara generatie este mult mai interesata de trecut decat apare din unele articole din presa. Peste 300 de studenti ai Universitatii din Brasov, aflati in plina sesiune, au fost prezenti la conferinta mea sponsorizata de Microsoft, pe tema "Comunismul ca religie seculara". Nimeni nu i-a obligat sa vina. Au facut-o pentru ca vor sa stie din ce lume venim. Reamintesc mereu titlul unui faimos tablou de Gauguin: "Cine suntem, de unde venim, incotro mergem". Daca nu stim de unde venim, nu vom sti nici incotro mergem.